UNIVERSITATEA TOMIS CONSTANTA

FACULTATEA DE STUDII ECONOMICE SI ADMINISTRATIVE

SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR

REFERAT

DISCIPLINA: ETICA IN AFACERI

TEMA REFERAT: REGULI DE CONDUITA MANAGERIALA IN

ORGANIZATIILE DIN ROMANIA

CADRUL DIDACTIC STUDENT

LECT. UNIV. DR. CRETU FLORENTA PAROS CRISTIAN-GABRIEL

ANUL I 2019-2020
SEMESTRUL II

1
Indelung controversata tema a cunoasterii etice, reluata cu o vigoare in toate epocile de mari
transformari a relatiilor umane si a intelegerii de sine a omului este confruntata in epoca
contemporana cu complexitatea unor situatii de viata, cu noi ritmuri ale dezvoltarii stiintei si
culturii, cu noi orizonturi in anticiparea si constituirea aspiratiilor de emancipare umana.

„Dictionarul explicativ al limbii romane”, prin editia sa din 1975 defineste etica astfel:
„stiinta care se ocupa cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare istorica, cu
continutul lor de clasa si cu rolul lor in viata sociala; totalitatea normelor de conduita morala
ale unei anumite clase sau societati”.

O intelegere a eticii este critica pentru noi ca indivizi, pentru ca o etica sanatoasa reprezinta
insasi esenta unei societati civilizate. Etica este fundatia pe care sunt cladite toate relatiile
noastre. Ea inseamna ansamblul nostru de a ne relationa fata de patroni, angajati, colegi,
clienti, subordonati, furnizori, fata de comunitatea in care ne aflam si unii fata de altii. Etica
nu se refera la legaturile pe care le avem cu alte persoane ci la calitatea acestor legaturi.
Studierea eticii ca disciplina practica numita si "etica aplicata" are o contributie foarte
importanta atat in domeniul comertului, dreptului cat si al medicinii in care etica in afaceri,
etica legala si etica medicala sunt subiecte bine stabilite.1

Conduita sau etica managementului este o ramura a eticii care se soncentreaza pe tipurile de
comportamentevpe care managerii le indepliesc in cadul organizatiilor.

Etica in afaceri este un domeniu academic si subiectul unor dezbateri publice recente. Etica
comerciala este o inventie a Statelor Unite care s-a raspandit rapid in America de Nord si in
tari care pot vorbi despre economia de piata si statul de drept.

Responsabilitatile etice presupun obligativitatea conducatorului si a celorlalti membrii ai

organizatiei de a se comporta corect respectand normele morale, chiar daca acestea nu se
regasesc precizate in legi si nu servesc direct interesele economice ale firmei. Trebuie
precizat ca nivelul de implicare a firmei in asumarea responsabilitatilor sociale este influentat
de o serie de factori care impun acordarea unei atentii deosebite. In principiu, acesti factori
trebuie identificati, analizati, combinati si apoi valorificati: cultura organizationala, legislatia,
starea sectorului industrial, gradul de profitabilitate al firmei, presiunea sociala. 2

In Romania, acest interes pentru conduit managerial sau etica in afaceri a inceput sa apara, fie
ca parte a unei teorii a formelor fara fund, fie ca o noua tendinta in lumea evolutiva cu care
trebuie sa ne ocupam.

Conduita managerila este un domeniu care incearca sa clarifice problemele morale care apar
in prezent in activitatile subiectilor economici din societatea capitalista. Etica comerciala
poate fi definita si ca un set de principii sau argumente care ghideaza conduita manageriala.

1 https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/management/etica-manageriala-studiu-de-caz-cup-
dunarea-braila-142986.html

2 Volume V/2017 ISSN 2344-102X Special Issue/ December 2017 ISSN-L 2344-102X
1 ROLUL ȘI IMPORTANȚA ETICII ÎN CONTEXTUL EVOLUȚIEI CICLICE A
AFACERILOR Conf. univ. dr. Camelia BĂEȘU1* [1] Universitatea Ștefan cel Mare,
Suceava, Romania
2
In Romania etica manageriala are o importanta aparte fata de alte tari cu mecanisme ale
economiei de piata bine consolidate. A ignora dezvoltarea pe coordonate etice a afacerilor,
sub pretextul ca este suficienta aplicarea legilor (si ele in mare parte contradictorii), este tot
una cu a ignora faptul ca managerii nu sunt simpli executanti, ca au propriile lor valori si ca
ei se afla in fata unor decizii cu profunde implicatii etice, fiind adesea obligati sa opteze intre
aspiratiile personale si responsabilitatile organizationale. 3

In sensul cel mai des utilizat, etica de afaceri este un domeniu de cercetare filosofica, care are
propriile probleme si subiecte de discutie, experti, publicatii, centre de cercetare si diverse
teme de actualitate sau genuri.4

Altfel spus, printr-o definitie mai realista, etica de afaceri incearca sa evalueze si sa mentina
valorile si etica care ar trebui sa domine jocul economic cu argumente rationale. Acesta este
un studiu al modului in care etica individuala se aplica activitatilor si scopurilor
organizatiilor. 5

Este bine de stiut faptul ca aderarea la morala nu trebuie complet confundata cu respectarea
tiparelor de comportament acceptate de societate, deoarece in multe cazuri oamenii vor
dezvolta adevarate modele de comportament just, dar nu intotdeauna etic. Intreaga societate
poate fi corupta din punct de vedere moral (de exemplu: Germania nazista, Rusia bolsevica,
Romania ceausista).

Putem spune despre etica manageriala ca reprezinta o cercetare a modului in care deciziile
influenteaza persoanele si grupurile sociale, domeniul in care se definesc drepturile si
indatoririle, precum si regulile pe care trebuie sa le respecte persoanele care decid. Deci,
monitorizarea afacerilor in raport cu normele etice este obligatorie, pentru ca managementul
reprezinta, in primul rand, o disciplina socio-umana.6

Importanta eticii manageriale este ca puterea si influenta companiilor private asupra societatii
este mai mare ca niciodata, iar politicile imorale care prevaleaza in intreprinderi vor cauza
daune uriase si daune persoanelor, comunitatilor si mediului.

Problemele de etica trebuie analizate si prin prisma prevederilor legale si a valorilor morale
nationale specifice. De exemplu, managerul care opereaza in mediul international trebuie sa
cunoasca sensibilitatile culturale, caracteristicile regionale si etnice, obiceiurile si elementele
speci-fice ale tarilor unde sau in legatura cu care isi desfasoara activitatea.

In Romania, se pune problema moralitatii actiunilor noilor firme independente, care au

preluat partial sau total foste sectoare ale economiei si masura in care ar trebui sa preia
responsabilitatile pe care statul le-a declinat. Nu o data s-a intamplat ca firmele private sa nu

3 https://administrare.info/management/3079-etica-manageriala

4 https://deontologieacademica.unibuc.ro/wp-content/uploads/2018/11/Etica-si-integritate-
academica.pdf

5 http://www.ai.rei.ase.ro/ETICA%202012/Suport%20curs%20master%20-%20Etica%20si
%20CSR_2012.pdf

6 https://biblioteca.regielive.ro/referate/management/etica-manageriala-370133.html
3
respecte promisiunile anterioare achizitionarii de mari uzine si sa cincedieze majoritatea
salariatilor, ramasi astfel fara sursa de venit. De aceea se impune cunoasterea si aplicarea
eticii afacerilor si in tara noastra, tot mai des supusa influentelor marilor firme si concerne
internationale.

Odata cu cresterea influentei sectorului privat asupra intregii vieti economice si sociale,
interesul canalelor mediatice fata de lumea afacerilor a sporit constant. Din ce in ce mai des
pe primele pagini ale ziarelor se afla malversatiunile oamenilor politici, care starnesc reactii,
critici si comentarii aprinse din partea oamenilor.

Din acest punct de vedere, ne situam pe acelasi nivel cu tarile occidentale, diferenta fiind ca
noi suntem inca in asteptarea marilor procese care sa faca justitie in aceste cazuri.

Cresterea interesului fata de etica in afaceri este determinata si de schimbarea naturii insesi a
afacerilor in contextul ultimelor decenii, in care a luat o amploare evidenta procesul de
globalizare. Firmele comerciale devin tot mai transfrontaliere, mai complexe si mai dinamice
decat au fost vreodata. Ca o consecinta, apar probleme noi, iar certitudinile valoric-normative
ale mediilor de afaceri locale sunt inlocuite de relativitatea unui context multinational si
multicultural, in care criteriile corectitudinii morale difera si se modifica rapid.

Autoritatea si raspunderea decizionala in marile firme din ce in ce mai moderne s-au

schimbat si odata cu ele, autoritatea si raspunderea decizionala s-au dispersat din ce in ce mai
mult in cadrul firmei. Deciziile importante sunt luate in raguri ierarhice tot mai joase si de
catre tot mai multi angajati. Iata de ce se spune ca fiecare salariat, nu numai top
managementul unei firme trebuie sa recunoasca valorile si telurile esentiale ale organizatiei si
cum trebuie sa se reflecte acestea in conduita practica a firmei in mediul economic.

Etica este strans legata de respectul fata de lege. Astfel, acesta este o datorie morala,
deoarece orice cod juridic incorporeaza multe invataturi morale, iar considerentele de natura
etica joaca un rol important in evolutia si interpretarea legii.

Putem concluziona ca, in unele situatii, legea nu face decat sa intareasca anumite reguli
morale de conduita, stabilite spontan in mediul de afaceri, alteori legea subordoneaza aceste
reguli morale unor interese economice.

In cadrul unei societati in care economia ocupa un loc important, exista o sumedenie de
obligatii care se impun: obligatiile unei firme fata de actionarii si salariatii sai, obligatiile fata
de consumatori, furnizori, creditori si competitori etc.

Aceste obligatii morale interne si externe pot fi anuntate, analizate si explicate destul de usor
daca se porneste de la convingerea ca profitul nu este incompatibil cu moralitatea, ci
dimpotriva. Demonstrarea acestui principiu este misiunea dificila a eticii in afaceri.

Ca o concluzie, etica manageriala este o noutate care se va impune incetul cu incetul in viata
economica a marilor firme si nu numai, pentru ca respectand normele eticii isi pot ridica
prestigiul si pot castiga atat parteneri cat si clienti importanti de partea lor, dand astfel un
exemplu de corectitudine si profesionalism in afaceri.7

7 https://administrare.info/management/3079-etica-manageriala
4
In Romania postdecembrista coruptia - adica utilizarea in folos propriu a unei functii publice
- a fost una dintre cele mai fierbinti teme de disputa politica. A fost creat, pentru a infrunta
acest fenomen, Departamentul National Anticoruptie.

Comisia Europeana vede lucrurile in aceeasi maniera legalista. In raportul de monitorizare a

Romaniei din anul 2005 se spune: „Legislatia existenta in domeniul luptei anticoruptie
trebuie aplicata riguros, iar coruptia din structurile de aplicare a legii trebuie atacata ferm.
Mai mult, trebuie sa existe o implementare total transparenta, responsabila si stricta a tuturor
codurilor etice si deontologice pentru functionarii publici, insotita de o aplicare consecventa a
pedepselor penale pentru a transmite un mesaj puternic de descurajare a faptelor de coruptie”.
Prin urmare, alaturi de legi si tribunale, codurile etice trebuie si ele aruncate in lupta anti-
coruptie - dar nu fara a fi dublate de masuri juridice („pedepse penale”) pentru a le face
sanctiunile mai convingatoare.

Intr-o tara ca Romania, lupta impotriva micii coruptii ar trebui sa aiba prioritate iar
institutionalizarea acesteia in vederea crearii a ceea ce se cheama "organizatii integre" ar
trebui, in sfarsit, inceputa. Baza ei – institutionalizarea prin lege a unui "management al
eticii" organizatiilor.

Ultimele decenii au impus cu insistenta in constiinta publica importanta luarii in considerare

a dimensiunii etice a vietii organizatiilor. Codurile etice, comitetele de etica, auditul etic,
educatia etica a personalului, tehnicile de creare a unei culturi institutionale de natura morala,
cautarea unor „cutii cu unelte” de decizie etica – toate acestea au ajuns sa fie realitati din ce
in ce mai raspandite – intre altele si pentru ca au fost impuse politic si, in multe tari, au primit
o formalizare si o forta juridica. E drept ca asimilarea lor in habitudinile oamenilor nu a atins
cote spectaculoase, dar procesul e in curs. „Institutionalizarea eticii” e o realitate noua pentru
intampinarea careia trebuie sa ne pregatim.8

Sunt identificate 7 valori esentiale pe care o companie ar trebui sa le aiba in vedere pentru o
desfasurare cat mai etica a activitatii sale, si anume: "consideratie fata de semenii nostri,
veghere in pastrarea standardelor etice, creativitate in economisirea resurselor si in protectia
mediului, servirea clientilor cat mai bine, corectitudine fata de furnizori, beneficiari,
personalul angajat, asociati, comunitate, transparenta prin eliminarea minciunii in
comunicarea cu partenerii, clientii, furnizorii, personalul angajat, organele statului si
interdependenta fata de comunitatea in care traim si ne desfasuram activitatea"; cat si 12
provocari morale in viata de afaceri: "aprecierea demnitatii muncii, bunele relatii in afaceri,
deservirea impecabila a clientilor, moralitate in achizitionare, moralitate in desfasurarea
competitiei, tratarea personalului cu demnitate si respect, remunerarea corecta a personalului,
respectarea legilor, protejarea mediului inconjurator, incheierea de afaceri fara mituire,
mentinerea onestitatii in afaceri, supravietuire in schimbari majore"9

Chiar daca un muncitor este cinstit sau onest si are o inalta moralitate, exemplul dat de sefii
sai si de top-manageri ii pot determina sa treaca cu vederea practicile neetice ale altora sau
poate chiar sa le adopte.

8 Managementul eticii în organizaţii / Valentin Mureşan - Bucureşti: Editura Universităţii din

Bucureşti, 2009

9 https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/management/etica-manageriala-studiu-de-caz-cup-
dunarea-braila-142986.html
5
De cele mai multe ori, nivelurile de aplicare ale eticii manageriale sunt clar precizate in
codurile etice. Chiar daca nu au definitivat coduri de conduita sau coduri etice, inca de acum
mai bine de doua decenii, multe din marile corporatiile au instituit programe etice si au
incadrat functionari care sa monitorizeze comportamentele etice in organizatii. Initial,
codurile au fost dezvoltate de grupuri profesionale sub forma unor reguli deontologice si abia
apoi s-a inregistrat o explozie a acestora in cadrul organizatiilor.

Prin codurile etice se incearca rezolvarea unor conflicte de interese in mediul intern si in
relatiile externe ale organizatiei, respectiv, statuarea unor principii si cerinte care sa-i faca pe
manageri mai sensibili la problemele etice. Ele nu contin precepte pur teoretice, ci stabilesc
semnificatii practice, utile pentru toti membrii organizatiei. Aceasta nu inseamna ca un cod
de etica asigura automat un comportament moral sau ca poate acoperi toate situatiile intalnite
in viata organizationala. Limita de actiune a codurilor etice consta in formularea lor in
termeni generali tocmai pentru ca, la inceput, managerii si subordonatii lor se afla in
incapacitatea de a identifica toate problemele etice care pot aparea. Modul in care codul etic
este transpus in practica ramane, pana la urma, la latitudinea managerilor si a subordonatilor.
Codul etic ramane valabil daca il respecta toti membrii organizatiei; cand managerul nu
acorda importanta acestuia, cu siguranta nici angajatii nu vor urma prevederile sale.10

Printre principiile etice universal valabile se numara: onestitate, corectitudine,

responsabilitate, respect, integritate.

In organizatii, aceasta se traduce prin: tratament corect si onest fata de clienti si angajati
(respectarea drepturilor acestora si tratarea lor ca pe fiinte umane, nu ca pe o marfa),
comunicare onesta si tratament corect fata de actionari si comunitate , respectarea legii,
competitie onesta, transparenta.

Promovarea unui comportament etic adecvat, atat din partea managerilor cat si a
subordonatilor, are o importanta capitala, cu impact decisiv pentru rezultatele finale ale
intregii organizatii.

Practicile manageriale pe care le intalnim in Romania confirma ca etica afacerilor nu

constituie o problema care sa–i preocupe pe manageri. Acestia considera ca in economia de
piata a face afaceri profitabile si a avea un comportament etic sunt lucruri care se exclud
reciproc.

Cu toate acestea, in ultimii ani tot mai multe companii recunosc nevoia existentei unor norme
etice in activitatea de fiecare zi. Pentru a reglementa problemele etice in organizatii multe
companii au dezvoltat asa numitele coduri etice scrise, un ansamblu de percepte de conduita
pentru diverse aspecte ale valorii morale de drept, socio-profesional care ghideaza angajatii
asupra modului in care acestia trebuie sa actioneze si sa ia decizii.

Aceste coduri etice cuprind:

• modul in care membrii unei organizatii sa actioneze intr-o situatie data;
• modul in care membrii organizatiei ar trebui sa gandeasca si sa se comporte;
• probleme cum ar fi: conflicte de interese, concurentii, caracterul privat al informatiilor;
• concurenta intre membrii unei profesiuni;
• conflictele intre membri;

10 Liviu GAVRILESCU, Universitatea de Nord Baia Mare, ROMÂNIA Academia Română,

filiala Iaşi
6
• relatiile intre profesionisti si clienti, consumatori, surse de aprovizionare sau beneficiary;
• relatiile angajatilor cu superiorii.11

Practica eticii managerialǎ poate fi sugeratǎ prin urmǎtoarele principii:

1. Respectarea confidentialitatii informatiilor ;
2. Sensibilitate fatǎ de conflictele de interese ;
3. Respect fatǎ de regulile de drept ;
4. Constiinta profesionalǎ; profesionalism ;
5. Loialitate si buna credintǎ.
6. Simtul responsabilitǎtii ;
7. Respectarea drepturilor si libertǎtilor celorlalti ;
8. Respectarea fiintei umane.

Problemele de etica trebuie analizate si prin prisma prevederilor legale si a valorilor morale
nationale specifice. De exemplu, managerul care opereaza in mediul international trebuie sa
cunoasca sensibilitatile culturale, caracteristicile regionale si etnice, obiceiurile si elementele
speci-fice ale tarilor unde sau in legatura cu care isi desfasoara activitatea.12

Vizitand site-ul Guvernului Romaniei, in sectiunea “Etica si integritate” vom regasi Codul
etic si de integritate al functionarilor publici si al personalului contractual din cadrul
Secretariatului General al Guvernului (O. SGG nr. 614/2013) care ar trebui sa serveasca drept
exemplu tuturor rganizatiilor din Romania.

Iata care sunt principiile aplicabile conduitei profesionale a functionarilor publici si

personalului contractual din administratia publica in Romania:
“(art. 368 din Codul Administrativ)

Principiile care guverneaza conduita profesionala a functionarilor publici si a personalului

contractual din administratia publica sunt:

a) suprematia Constitutiei si a legii, principiu conform caruia persoanele care ocupa diferite
categorii de functii au indatorirea de a respecta Constitutia si legile tarii;
b) prioritatea interesului public, in exercitarea functiei detinute;
asigurarea egalitatii de tratament a cetatenilor in fata autoritatilor si institutiilor publice,
principiu conform caruia persoanele care ocupa diferite categorii de functii au indatorirea de
a aplica acelasi regim juridic in situatii identice sau similare;
d) profesionalismul, principiu conform caruia persoanele care ocupa diferite categorii de
functii au obligatia de a indeplini atributiile de serviciu cu responsabilitate, competenta,
eficienta, corectitudine si constiinciozitate;
e) impartialitatea si independenta, principiu conform caruia persoanele care ocupa diferite
categorii de functii sunt obligate sa aiba o atitudine obiectiva, neutra fata de orice interes altul
decat interesul public, in exercitarea functiei detinute;
f) integritatea morala, principiu conform caruia persoanelor care ocupa diferite categorii de
functii le este interzis sa solicite sau sa accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru altii,

11 https://resurseumane1001.wordpress.com/2012/05/27/probleme-si-dileme-etice-in-
organizatii/

12 https://biblioteca.regielive.ro/referate/management/etica-manageriala-370133.html
7
vreun avantaj ori beneficiu in considerarea functiei pe care o detin sau sa abuzeze in vreun fel
de aceasta functie;
g) libertatea gandirii si a exprimarii, principiu conform caruia persoanele care ocupa diferite
categorii de functii pot sa-si exprime si sa-si fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de
drept si a bunelor moravuri;
h) cinstea si corectitudinea, principiu conform caruia in exercitarea diferitelor categorii de
functii ocupantii acestora trebuie sa fie de buna-credinta;
i) deschiderea si transparenta, principiu conform caruia activitatile desfasurate in exercitarea
diferitelor categorii de functii sunt publice si pot fi supuse monitorizarii cetatenilor;
j) responsabilitatea si raspunderea, principiu potrivit caruia persoanele care ocupa diferite
categorii de functii raspund in conformitate cu prevederile legale atunci cand atributiile de
serviciu nu au fost indeplinite corespunzator.”13

In cartea sa dedicata managementului etic, Muel Kaptein defineste o organizatie morala pe

baza conceptului descriptiv de „continut etic” al acesteia. Modelul conceptual al continutului
etic pleaca de la premisa ca exista trei tipuri de relatii care sunt relevante din punct de vedere
moral in orice organizatie (autorul se refera in particular la companii): a) relatiile dintre
angajati si organizatia ca atare (numita „dimensiunea mainilor incurcate” sugerand potentialul
conflict dintre interesele angajatilor si interesele organizatiei din punctul de vedere al folosirii
bunurilor acesteia); b) relatiile dintre angajatii insisi (numita „dimensiunea mainilor
multiple”, sugerand riscurile morale ce apar din nevoia de a folosi mai mult de un angajat); si
c) relatiile dintre organizatie si partile interesate (stakeholders) 50 (Prin „stakeholder” autorul
intelege „acei indivizi sau grupuri care (pot) influenta sau sunt afectati de operatiunile unei
companii. Fiecare dintre aceste parti interesate au un interes (stake) in raport cu compania”.
Intre acestea se numara angajatii companiei (care au interesul de a avea o slujba, de a avea
conditii de munca bune etc.), furnizorii, cumparatorii, guvernul etc. (M. Kaptein, Ethics
Management, pp. 15, 58, 71.)) (numita „dimensiunea mainilor murdare” sugerand eforturile
dezirabile ale organizatiei de a se mentine „curata”, adica de a satisface cinstit promisiunile
facute partilor interesate). Evaluarea continutului moral al unei organizatii se face pe baza
unei liste de „calitati”, „criterii” sau „virtuti” ale organizatiei. Facand o analiza empirica,
autorul a selectat sapte „calitati etice” care trebuie interpretate relativ la fiecare dintre cele trei
dimensiuni: „Calitatile sunt dispozitii organizationale care stimuleaza angajatii sa dea
expresie responsabilitatilor corporatiei in cele trei dimensiuni. Daca aceste calitati nu sunt
adecvat inclucate in organizatie, sporeste sansa corporatiei de a-si rata misiunea morala. In
total, matricea e formata din douazeci si una de celule care constituie impreuna continutul
etic al organizatiei”.( M. Kaptein, Ethics Management, p. 73)

Puse sub forma de matrice, cele 21 de valori morale care caracterizeaza continutul moral al
unei organizatii arata in felul urmator:

Pe dimensiunea Pe dimensiunea Pe dimensiunea

Dimensiunea „maini incurcate” „multiple maini” „maini murdare”

13 https://sgg.gov.ro/new/etica-si-integritate/
8
organizationala

Valoarea
1) Claritate E clar cum E clar care sunt E clar ce asteapta
conducerea trebuie responsabilitatile partile interesate de
sa utilizeze bunurile functionale ale la angajati.
organizatiei angajatilor
2) Consistenta Conducerea face Conducerea face Conducerea face
suficiente eforturi suficiente eforturi suficiente eforturi
pentru a folosi cu pentru a-si indeplini pentru a satisface
grija si coerent coerent coerent asteptarile
bunurile organizatiei. responsabilitatile partilor interesate.
functionale.
3) Sanctionabilitate Daca bunurile nu Daca Daca asteptarile
sunt utilizate cu grija responsabilitatile partilor interesate
in mod deliberat, functionale (nu) sunt (nu) sunt realizate in
personalul e realizate in mod mod deliberat,
sanctionat. deliberat, personalul personalul e
e sanctionat. sanctionat.
4) Realizabilitate Asteptarile legate de Responsabilitatile Asteptarile partilor
utilizarea bunurilor functionale ale interesate pot fi
organizatiei pot fi personalului pot fi realizate.
realizate. realizate.
5) Suportabilitate Organizatia Organizatia Organizatia
stimuleaza sprijinirea stimuleaza sprijinirea stimuleaza sprijinirea
unei utilizari unei adecvate realizarii intereselor
adecvate a bunurilor coordonari intre partilor interesate.
organizatiei. angajati.
6) Vizibilitate (Consecintele) (Consecintele) (Consecintele)
conduitei privind conduitei privind conduitei privind
utilizarea bunurilor realizarea realizarea asteptarilor
organizatiei pot fi responsabilitatilor partilor interesate pot
observate. functionale pot fi fi observate.
observate.
7) Criticabilitate Dilemele, Dilemele, Dilemele,
(discussability) problemele, criticile problemele, criticile problemele, criticile
privind utilizarea privind realizarea privind realizarea
bunurilor corporatiei responsabilitatilor asteptarilor partilor
pot fi discutate. functionale pot fi interesate pot fi
discutate. discutate.
14

La nivel organizational, top-managerii au puterea de a dicta politica unei organizatii si de a da

tonul din punct de vedere moral. Ei au o mare responsabilitate de a folosi judicios aceasta
putere si trebuie sa serveasca drept modele de comportament etic pentru intreaga organizatie,
nu numai prin comportamentul lor de zi cu zi care trebuie sa fie intruchiparea principiilor

14 Managementul eticii în organizaţii / Valentin Mureşan - Bucureşti: Editura Universităţii

din Bucureşti, 2009
9
inalte de etica dar si prin comunicarea in intreaga organizatie si prin incurajarea rezultatelor
pozitive.

Etica este unul dintre acele subiecte care par a deveni cu atat mai incitante si mai greu de
patruns, cu cat sunt mai acerb explorate. Romania dupa anul 1989 trece prin perioada de
tranzitie, o perioada dificila in care etica lipseste cu desavarsire in toate domeniile. Cel mai
important este sa te comporti etic in tot ceea ce doresti sa intreprinzi. Astfel incetul cu incetul,
nivelul coruptiei din tara noastra se va diminua, important pentru Romania care din 2007 a
devenit o tara europeana.15

Bibliografie:

 https://biblioteca.regielive.ro/referate/management/etica-manageriala-370133.html

 https://administrare.info/management/3079-etica-manageriala

 Managementul eticii in organizatii / Valentin Muresan - Bucuresti: Editura

Universitatii din Bucuresti, 2009

 Buletin Stiintific, Fascicula Filologie, Seria A, Vol. Xx, 2011, Liviu GAVRILESCU,
Universitatea de Nord Baia Mare, ROMANIA, Academia Romana, filiala Iasi

 https://resurseumane1001.wordpress.com/2012/05/27/probleme-si-dileme-etice-in-
organizatii/

 https://sgg.gov.ro

 https://biblioteca.regielive.ro

 Certo, S. (2002), Managementul modern, Ed. Teora, Bucuresti.

 Constantinescu-Baesu, C.(2005), Studiul managementului firmei in conditiile

ciclicitatii din viata economica, Ed. Sedcom Libris.

 Craciun D. (2005), Etica in afaceri, o scurta introducere, Editura ASE, Bucuresti.

 Nica, P. (1994), Managementul firmei, Ed. Condor, Chisinau. 7. Zait D. (2002),

Management intercultural: Valorizarea diferentelor culturale, Editura Economica,
Bucuresti.

15 https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/management/etica-manageriala-studiu-de-caz-cup-
dunarea-braila-142986.html
10