2011

Proiect Kant
Competente
antreprenoriale
de nivel
Curs si
European
POSDRU aplicatii
/92/3.1/S.61396

Modulul 4

ETICA
RESPONSABILITATII ÎN
AFACERI

Lector : Prof.Gr. I Todea Elena

Denisa
 Modulul 4 ETICA RESPONSABILITATII ÎN AFACERI

Etica= ansamblul valorilor si principiilor morale impartasite de o persoana sau

colectivitate.

Morala= ansamblul valorilor ,ideilor ,convingerilor ,normelor cu privire la ce este

bine si ce este rau.

1. MORALA ŞI ETICA

1.1. Definirea moralei

"Dicţionarul explicativ al limbii române", prin ediţia sa din 1975 defineşte
morala ca fiind: "ansamblul normelor de convieţuire, de comportare a oamenilor unii faţă
de alţii şi faţă de colectivitate, şi a căror încălcare nu este sancţionată de lege, ci de opinia
publică". În Dicţionarul limbii franceze "Petit Robert", prin ediţia sa din 1982 defineşte morala
ca fiind: "ştiinţa binelui şi răului; teoria acţiuni umane în calitatea ei de a fi supusă datoriei şi au
ca scop binele; ansamblul de reguli de conduită considerate de o manieră absolută; ansamblu de
reguli de conduită care decurg dintr-o anumită concepţie despre morală".
La baza moralei stau câteva principii: principiul demnităţii, principiul
responsabilităţii, principiul libertăţii, principiul solidarităţii, principiul dreptăţii şi principiul
carităţii.

1.2. Definirea eticii

"Dicţionarul explicativ al limbii române", prin ediţia sa din 1975 defineşte
etica ca fiind: "ştiinţa care se ocupă cu studiul principiilor morale, cu legile lor de
dezvoltare istorică, cu conţinutul lor de clasă şi cu rolul lor în viaţa socială; totalitatea
normelor de conduită morală corespunzătoare unei anumite clase sau societăţi"
O înţelegere a eticii este critică pentru noi ca indivizi, pentru că o etică sănătoasă
reprezintă însăşi esenţa unei societăţi civilizate. Etica este fundaţia pe care sunt clădite toate
relaţiile noastre. Ea înseamnă ansamblul nostru de a ne relaţiona faţă de patroni, faţă de angajaţi,
de colegi, de clienţi, de subordonaţi, de furnizori, faţă de comunitatea în care ne aflăm şi unii faţo
de alţii. Etica nu se referă la legăturile pe care le avem cu alte persoane - toţi avem legături unii
faţă de alţii - ci la calitatea acestor legături.
Studierea eticii ca disciplină practică numită şi "etica aplicată" , ca ultim curent
în abordarea acestei ştiinţe, a avut o contribuţie foarte importantă atât în domeniul dreptului cât şi
al medicinii în care etica legală sau jurisprudenţa şi etica medicală sunt subiecte bine stabilite.
Această abordare a dreptului şi medicinii au avut o importantă contribuţie la dezvoltarea
Business Administration ca disciplină de studiu, în special în SUA. De exemplu Universitatea
Harvard, la lansarea Facultăţii de Business a adoptat modelele pedagogice dezvoltate de

Modulul 4- Etica responsabilitatii in afaceri Prof. Todea Elena Denisa Page 2

facultăţile sale de drept şi medicină, în care abordarea etică a disciplinei are un rol important.
Aceasta s-a datorat şi faptului că unii profesori şi oameni de afaceri au considerat necesar
impunerea în practica afacerilor a valorilor acceptate de către comunitatea mai larga. Baza legală
a acestei concepţii de încorporare a eticii în afaceri se presupune că este conţinută într-o decizie a
Curţii Supreme de Justiţie a SUA, în 1906, care spune că: "Corporaţia (firma) este creaţia
statului, şi că are menirea să existe pentru biele comunităţii". [6]

1.3. Exemple şi efecte ale aplicării principiilor morale şi etice

Din 1977, General Motors are o politică de integritate a personalului, în care
regula de bază este aceea că un angajat al său "nu ar trebui sa facă un lucru de care să se ruşineze
înaintea familiei lor sau să se teamă că l-ar putea citi pe prima pagina a ziarului local". General
Motors nu este singura firmă care promovează comportamentul etic. Aproape 1/2 din companiile
mari din SUA au un "Cod comun de comportament". Aceste coduri vin în sprijinul angajaţilor
care simt presiuni în direcţia unor decizii pe care le considera neetice. De asemenea, aceste
coduri realizează un antrenament în tipurile de comportament care se aşteaptă de la angajaţi..
Compania Johnson & Johnson are următorul "crez" etic: "credem că prima
noastră responsabilitate se îndreaptă către doctori, asistente şi pacienţi, către mamele şi taţii şi
toţi ceilalţi care folosesc produsele şi serviciile noastre. Noi suntem responsabili faţă de angajaţii,
acei bărbaţi şi femei care lucrează împreună cu noi pe toate continentele. Toţi trebuie consideraţi
ca şi o persoană individuală. Trebuie să respectăm demnitatea lor şi să le recunoaştem meritele.
Noi trebuie să le asigurăm o conducere competentă, care trebuie să fie justă şi morală. Noi
suntem responsabili faţă de comunităţile în care noi trăim şi muncim şi la fel faţă de comunitatea
globală. Trebuie să fim buni cetăţeni. Atunci când vom acţiona în concordanţă cu aceste
principii, acţionarii noştri vor realiza un profit echitabil."
Compania Chimica Eastman: "Suntem cinstiţi cu noi înşine şi cu ceilalţi.
Integritatea noastră se oglindeşte în relaţiile noastre cu angajaţii, clienţii, furnizorii şi vecinii.
Scopul nostru sunt relaţiile bazate pe adevăr."
Compania Engleza de Telecomunicaţii: "Ne vom folosi în mod corect puterea
noastră de cumpărare, şi ne vom îngriji cu bună credinţă de operaţiile care implică oferta şi
contractele; plata promptă şi în modul în care s-a convenit."
Un alt exemplu al aplicării unor principii morale sănătoase îl da compania
Services Master Corporation, din SUA, care timp de 25 de ani a înregistrat o creştere continuă a
profitului şi care are în prezent aproximativ 200.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 4 miliarde
de USD. Această companie are inscripţionat pe frontispiciul clădirii lor, principiul central al
codului etic al companiei: "Îl slăvim pe Dumnezeu în tot ceea ce facem".
Daca în 1989 doar 15% din primele 500 de companii din SUA şi Marea Britanie
aveau un cod etic, în 1999 procentul lor s-a ridicat la 60%.
Revista Harvard Business Review, din SUA, a prezentat pe baza căruia s-a
realizat un sondaj pe abonaţii săi, prin următorului caz ipotetic: "Ministrul unei tari străine va
cere să plătiţi o taxă de consultanţă de 200.000 de USD. în schimbul banilor, el promite asistenta

Modulul 4- Etica responsabilitatii in afaceri Prof. Todea Elena Denisa Page 3

speciala în obţinerea unui contract de 100.000.000 de USD care va produc un profit net de
5.000.000 de USD pentru compania dumneavoastră. Contractul ajungând probabil la un
competitor străin dacă dumneavoastră nu acceptaţi propunerea.". Realizatorii acestui sondaj au
obţinut următorul rezultat:
42% din abonaţii revistei Harvard Business Review, au spus că ar refuza să plătească;
22% au spus ca ar plăti, dar ar considera neetic acest gest;
iar 36% au spus că ar plăti şi ar considera gestul etic în contextul respectiv

2. ETICA ŞI RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ÎN ACTIVITATEA

ANTREPRENORIALĂ

Societatea, clientela şi opinia publică pun accent pe comportamentul etic şi pe

responsabilitatea socială a firmelor. Întreprinzătorii dacă vor să aibă succes trebuie să ia în
consideraţie două aspecte, cu atât mai mult cu cât în ultimii ani opinia publică începe să aibă o
părere din ce în ce mai proastă despre oamenii de afaceri (care nu ţin cont de aceste aspecte)
transformând conceptul de „om de afaceri” în „afacerist” (în sens peiorativ).

2.1. ETICA ÎN ACTIVITATEA ANTREPRENORIALĂ

Etica reprezintă un sistem de principii morale folosit pentru aprecierea corectitudinii sau
incorectitudinii în relaţiile de afaceri. La luarea deciziilor, întreprinzătorii trebuie să aibă în
vedere anumite grupuri de persoane externe sau interne firmelor. Deciziile luate pot afecta
furnizorii, clienţii, concurenţii, societatea, salariaţii. De aceea, firma trebuie să facă unele
compromisuri pentru a satisface majoritatea acestor grupuri interesate în activitatea firmei.

a) Etica şi grupurile externe

Grupurile externe sunt furnizorii, clienţii, concurenţii. Fiecare dintre aceste grupuri speră ca
firma să fie etică şi onestă. Dacă întreprinzătorii se angajează în activităţii neetice vor pierde
încrederea şi sprijinul din partea acestor grupuri. În cazul unui comportament neetic clienţii
pleacă la firmele concurente, iar furnizorii vor întrerupe aprovizionarea. În raport cu
concurenţii, unii întreprinzători cred că nu au obligaţia de a avea un comportament etic. Trebuie
reţinut că modul în care reacţionează întreprinzătorul va influenţa atât natura competiţiei cât si
situaţia în mediul său concurenţial.

b) Etica şi salariaţii
Salariaţii au un rol cheie în afaceri, de aceea, trebuie trataţi în mod etic, mai ales, pentru că,
salariaţii firmelor antreprenoriale nu sunt de regulă, membrii unor sindicate care să-i reprezinte
în disputele cu patronatul. Salariaţii trebuie să fie trataţi corect, cu consideraţie şi echitabil.
c) Codul de etică

Modulul 4- Etica responsabilitatii in afaceri Prof. Todea Elena Denisa Page 4

Este o declaraţie formală privind intenţiile întreprinzătorului în materie de comportament etic.
Este necesar ca firma să-şi elaboreze un astfel de cod, pentru că poate elimina practicile nedorite
care pot determina pierderea clienţilor şi plecarea salariaţilor.

Codul de etică trebuie să asigure salariaţilor:

- un tratament corect (relaţii de muncă corecte, condiţii de muncă bune, salarizare

stimulativă);
- să informeze salariaţii asupra măsurilor disciplinare;
- să informeze grupurile externe asupra intenţiilor firmei.
Pentru a elimina comportamentul neetic şi nelegal, un cod etic trebuie să cuprindă
următoarele prevederi:
- practicile ilegale ale firmei: stabilirea preţului de monopol, comisioanele, siguranţa
şi calitatea produsului;
- practicile ilegale împotriva firmei: informaţii despre firmă (salariaţii să nu ofere
informaţii despre firmă), conflicte de interese, comerţ ilegal;
- penalizări şi sancţiuni pentru anumite abateri: mustrare, concediere, avertisment);
- proceduri de urmărire a respectării eticii (consiliere juridică, comitet de etică).

d) Justificarea comportamentului neetic

Unii întreprinzători nu ţin cont de etica în afaceri şi practică o serie de comportamente neetice:
- întârzie mult plata furnizorilor;
- folosesc produsele spre încercare fără intenţia de a le cumpăra;
- supraîncărcarea facturilor;
- folosirea software-ului fără licenţă;
- nu-şi plătesc impozitele, taxele şi contribuţiile către stat;
- practicarea unei reclame mincinoase.
Unii întreprinzători consideră că aceste practici nu sunt neetice pentru că ele sunt în
interesul firmei şi duc la avantaje pentru firmă şi salariaţi. Ei consideră că aceste acţiuni sunt
greu de depistat şi de pedepsit şi că toate firmele practică un comportament neetic.
Întreprinzătorii trebuie să fie convinşi de importanţa comportamentului etic şi de importanţa
mulţumirii clienţilor, pentru că de aceste două aspecte depinde viitorul afacerii pe termen lung.
Întreprinzătorii trebuie să respecte litera şi spiritul legii, în special în trei domenii:
- protecţia consumatorului;

Modulul 4- Etica responsabilitatii in afaceri Prof. Todea Elena Denisa Page 5

 - concurenţa;
- mediul (protecţia mediului).
Legea protecţiei consumatorului – stabileşte norme de siguranţă şi reglementări privind
protecţia consumatorului pentru produse cum ar fi: alimente, medicamente, încălţăminte.
Concurenţa – priveşte competiţia ca pe un domeniu nerestrictiv, în care firma se află în
competiţie, pentru a oferi produse şi servicii de calitate la preţuri rezonabile.
Protecţia mediului – legea protecţiei mediului prevede respectarea unui minim de standarde în
practicile de afaceri cu privire la calitatea apei, aerului.

2.2.RESPONSABILITATEA SOCIALĂ A ÎNTREPRINZĂTORULUI

Responsabilitatea se referă la obligaţia întreprinzătorului de a lua decizii, de a stabili

procedurile şi a întreprinde acţiunile în conformitate cu valorile şi normele societăţii.
Întreprinzătorul are o responsabilitate socială nu numai faţă de comunitate ci şi faţă de salariaţi,
clienţi, furnizori, stat şi diferite grupe de interese.
Responsabilitatea faţă de salariaţi presupune crearea unui mediu intern propice
dezvoltării profesionale, încurajarea salariaţilor să atingă potenţialul maxim, promovarea
creativităţii şi creşterea responsabilităţii individuale şi de grup;
Responsabilitatea faţă de clienţi implică oferirea unor produs de calitate la preţuri
adecvate la momentul şi timpul potrivit;
Responsabilitatea faţă de furnizori presupune plata la timp a facturilor
Responsabilitatea faţă de bănci implică rambursarea la timp a creditelor şi a dobânzilor
aferente;
Responsabilitatea faţă de stat constă în plata la timp a impozitelor, taxelor,
contribuţiilor sociale şi a altor datorii;
Responsabilitatea faţă de diferitele grupuri de interese: ecologiştii care urmăresc protecţia
mediului; organizaţiile filantropice care sunt considerate ca având cel mai ridicat grad de
responsabilitate socială. (Aceasta presupune participarea la diferite programe care
îmbunătăţesc calitatea vieţii şi vizează creşterea nivelului de trai). Filantropia (sau actele
filantropice) nu este văzută ca o obligaţie socială ci mai degrabă un act, un gest prin care se
contribuie la bunăstarea socială. Întreprinzătorii care nu practică acte filantropice nu sunt
consideraţi ca având un comportament neetic, însă trebuie să ţină seama că cei care fac
acţiuni filantropice sunt văzuţi în mediul de afaceri într-o lumină mult mai favorabila

2.3. Reguli etice pentru membrii organizatiei

Modulul 4- Etica responsabilitatii in afaceri Prof. Todea Elena Denisa Page 6

A. Toţi membrii unei organizaţii (firme) vor acţiona cu:
responsabilitate şi fidelitate faţă de nevoile publicului;
corectitudine şi fidelitate faţă de asociaţii, clienţii, furnizorii şi patronii firmei unde este angajat;
competenţă prin devotament faţă de idealurile înalte ale onoarei personale şi integrităţii profesionale;
B. Un membru al unei organizaţii (firme):
va menţine oricând independente gândirea şi acţiunile sale;
nu va exprima părerea sa asupra contractelor sau a declaraţiilor financiare ale firmei, până nu deţine mai întâi o
relaţie cu clientul său pentru a determina dacă se poate aştepta ca opinia lui să fie considerată independentă, obiectivă
şi nealeatoare de către cineva care cunoaşte toate datele;
când pregăteşte raporturi financiare care exprimă o opinie asupra situaţiei financiare a firmei destinate
conducerii firmei, va prezenta toate datele materiale cunoscute de el pentru a nu omite o informaţie care ar putea să
inducă în eroare; va aduna suficiente informaţii pentru garantarea exprimării acelor opinii şi va raporta orice erori
materiale de declaraţie sau devieri de la principiile profesionale general acceptate;
C. Un membru al unei organizaţii (firme):
nu va dezvălui sau folosi nici o informaţie confidenţială care priveşte afacerile patronului sau clientul sau decât
atunci când acţionează în sensul obligaţiilor sale sau când o asemenea informaţie se cere dezvăluită pentru ca propria
apărare sau pentru apărarea vreunui asociat sau unui angajat în orice proces legal sau împotriva oricărei presupuse
incorectitudini profesionale, la ordinul autorităţilor legislative sau al conducerii sau al oricărui comitet al societăţii în
exerciţiul propriu al sarcinilor lor, dar numai în măsura în care este necesar în scopul respectiv;
va informa patronul sau clientul de orice conexiuni sau interese de afaceri care i-ar putea interesa;
în cursul exercitării obligaţiilor sale în interesul patronului sau clientului sau, nu va păstra, primi, negocia sau
dobândi nici o taxa, remuneraţie sau beneficiu fără cunoştinţa şi consimţământul patronului sau clientului său;
va urma toate etapele rezolvabile în aranjarea oricărui angajament ca şi consultant, pentru a stabili o înţelegere
clară a scopului şi obiectivelor lucrării înainte de începerea ei şi va oferi clientului un cost estimativ, profitabil
înaintea angajamentului, dar în orice caz, cat mai devreme posibil;
D. Un membru al unei organizaţii (firme):
se va comporta faţă de ceilalţi subordonaţi cu politeţe şi bună credinţă;
nu va comite nici un act de natura sa discrediteze firma unde este angajat şi nici profesia sa;
nu se va angaja sau nu va consilia nici o afacere sau ocupaţie care în opinia societăţii este incompatibilă cu etica
profesională a profesiei sale sau cu moralitatea societăţii sale;
nu va accepta nici un angajament de verificare a unui alt subordonat angajat al aceluiaşi patron decât cu ştiinţa
acelui subordonat sau în cazul în care legătura acelui subordonat cu lucrarea s-a încheiat. Excepţie face membrul a
cărui obligaţie nominală este să verifice lucrările altora.
nu va încerca sa obţină vre-un avantaj asupra altor subordonaţi prin plata sau acceptarea unui comision pentru
încheierea unui contract sau realizării unui serviciu;
va susţine principiile generale profesiei sale;
nu va acţiona cu răutate sau în alt mod prin care sa păteze reputaţia publică sau profesională a altui membru sau
să împiedice realizările obligaţiilor acestuia;
E. Un membru al unei organizaţii (firme):
se va menţine întodeauna la standardele de competenţă exprimate de cerinţele academice şi de experienţa pentru
admiterea în societate şi pentru continuarea activităţii ca membru al organizaţiei din care face parte;
va împărtăşi şi altora din cadrul firmei sau a profesiei, cunoştinţele pe care le deţine şi pe care se întemeiază
profesia sa şi va promova în general progresul organizaţiei al cărei membru este sau a profesiei sale;
îşi va asuma numai lucrări pentru care este abilitat prin natura pregătirii şi experienţei sale şi atunci când este în
interesul patronului sau clientului său, va angaja sau va sfătui patronul sau clientul să angajeze alţi
specialişti;
va dezvălui tribunalelor societăţii orice practica sau acţiune incompatibila, neetică, ilegală sau necinstită a unui
subordonat, care lezează reputaţia, demnitatea sau onoarea societăţii;
se va strădui să se asigure că orice parteneriat sau compromis cu care se asociază ca partener, şef, director,
inspector sau angajat funcţionează după codul de etică profesională şi regulile de comportament profesional stabilite
de către societate;
Modulul 4- Etica responsabilitatii in afaceri Prof. Todea Elena Denisa Page 7
 2. 4. Importanta moralei şi a eticii pentru manageri

David Murray, în lucrarea sa "Cele 7 valori esenţiale. IMM-urile şi

beneficiarii lor" identifică 7 valori esenţiale pe care o companie ar trebui să le aibă în vedere,
prin managerii şi angajaţii săi, pentru o desfăşurare cât mai etică a activităţii sale, şi anume:

1.consideraţie faţă de semenii noştri

2.veghere în păstrarea standardelor etice
3.creativitate în economisirea resurselor şi în protecţia mediului
4.servirea clienţilor cat mai bine
5.corectitudine faţă de furnizori, beneficiari,personalul angajat, asociaţi,
comunitate
6.transparenţa eliminarea minciunii în comunicarea cu partenerii, clienţii,
furnizorii, personalul angajat, organele statului
7. interdependenta faţă de comunitatea în care trăim şi ne desfăşurăm activitatea

Chiar daca un muncitor este cinstit sau este onest şi are o înaltă moralitate,
exemplu dat de şefii săi şi de top-managerii ii pot determina să treacă cu vederea practicile
neetice ale altora sau poate chiar sa le adopte.
Top-managerii au puterea de a dicta politica unei organizaţii şi de a da tonul din
punct de vedere moral. Ei au şi o mare responsabilitate de a folosi judicios aceasta putere, ei pot
şi trebuie să servească drept modele de comportament etic pentru întreaga organizaţie.
Nu numai prin comportamentul lor de zi cu zi care trebuie să fie întruchiparea
principiilor înalte de etica dar şi prin comunicarea în întreaga organizaţie a aşteptărilor similare
de la angajaţi, şi prin încurajarea rezultatelor pozitive.
Din păcate de la conducerea de la vârf se sugerează uneori subtil ca, cei din
conducere nu vor sa ştie de practicile ilegale sau neetice ale angajaţilor. şi daca practica
personalului, aflat în conducerea de vârf a organizaţiei, este cunoscută pentru folosirea
resurselor organizaţiei pentru plăceri personale, angajaţii de la nivelurile mai joase sunt
susceptibili de a proceda la fel.
Fiecare manager este intr-o poziţie de influenţă asupra subordonaţilor. Toţi
managerii trebuie să acţioneze ca modele etice bune şi să dea tonul moralităţii în aria lor de
responsabilitate. trebuie avut grijă ca aceasta să se facă de o manieră pozitivă şi informală.
Stabilirea de obiective şi comunicarea aşteptărilor de importanţă majoră este
foarte importantă în aceasta privinţă. Un surprinzător 64% din 238 de directori executivi dintr-un
studiu au raportat ca se simt sub presiunea de a-şi compromite standardele personale pentru a
atinge obiectivele companiei.

Modulul 4- Etica responsabilitatii in afaceri Prof. Todea Elena Denisa Page 8

 Un studiu al revistei "Fortune", din SUA, a arătat ca 34% din subiecţi consideră
că preşedintele de companie poate crea un climat etic prin stabilirea de obiective rezonabile
"astfel încât subordonaţii să nu simtă presiuni în direcţia luării unor decizii neetice". Evident ca
un sef poate încuraja fără să vrea practici neetice exercitând prea multa presiune pentru atingerea
unor obiective prea dificile.[3]

3.Etica afacerilor

3.1.Conceptul de etica a afacerii

Etica afacerilor defineste un sistem de principii, valori, norme si coduri de perceptie si

conduita, în baza unei filosofii a firmei, care se impun ca imperative morale inducând
obligativitatea exprimarii lor. În buna masura codurile cognitive si de comportament îsi
integreaza valorile morale ca atare, desi, acestea devin functionale si credibile numai în masura
în care sunt asociate obiectivelor socialmente valide ale afacerii. Specificul si particularitatile
exprimarii valorilor morale în afaceri deriva tocmai din asumarea, ca principiu si practica, a
responsabilitatii fata de succesul firmei. Într-o afacere care esueaza nu poate fi vorba de
responsabilitate, exceptând situatii limita, cu totul independente de patronat si management.
Refuzul responsabilitatii evacueaza orice referentialitate la principiile si valorile morale. În alti
termeni, în domeniul afacerii normativitatea morala presupune axiologia afacerii, adica,
definirea valorilor desirabile si a modului/masurii exprimarii lor. În acest plan,
responsabilitatea - ca nucleu dur al eticii afacerii - prezinta o tripla deschidere/raportare: spre
sine, spre subalterni, spre societate/comunitate. Din aceasta perspectiva, determinarea
sociologica a responsabilitatii este un functor fundamental al eticii afacerii. Neîndoielnic, de-
sacralizarea afacerii, în sensul unei slabe prezente în câmpul gândirii si actiunii a moralei
crestine, nu presupune, în mod conditionat, evacuarea oricarei referinte la normele moralei ca
atare. Dar, asimilarea acestora, inclusiv din perspectiva decalogului crestin, se produce tinând
seama de finalitatea oricarei afaceri - profitul.

Fara îndoiala, societatea româneasca, aflata într-o tranzitie ce a depasit deja pragul
limita, evolueaza spre economia de piata, în centrul careia actorul principal este afacerea. Din
pacate mediul sociologic si mecanismele promovate contin multiple disfunctii a-tipice pentru
economia de piata. Efectele perverse si indezirabile generate de precaritatea mediului socio-
economic sunt datorate esecurilor succesive si repetate ale puterii politice în edificarea
economiei concurentiale. Puterea politica de pâna acum a esuat în asumarea eficienta a
responsabilitatii, abandonând dubla obligatie: obligatia cetatenilor de a se supune si obligatia
guvernantilor de a satisface cerintele cetatenilor.
Incapacitatea sau lipsa vointei politice în asumarea responsabilitatii genereaza multiple efecte
ce pun în situatie critica etica afacerii. Pentru ca un mediu ostil afacerii va naste comportamente
a-tipice, tulburând sistemul de valori etice. Birocratia, coruptia, fiscalitatea excesiva, penuria de
politici sectoriale stimulative etc., sunt inamici ai economiei libere. În efortul de supravietuire

Modulul 4- Etica responsabilitatii in afaceri Prof. Todea Elena Denisa Page 9

actantii business-ului sunt determinati sa abandoneze codurile de conduita ale deontologiei
specifice. Relatia dintre etica afacerii si etica politicii este fundamentala.

Etica în afaceri este capacitatea persoanei de a

răspunde în mod corespunzător la presiunile competiţionale şi la
pretenţile altora. Comportamentul etic se manifestăîn cadrul
participării zilnice la activitatea desfăşurată de societatea
comercialăcăreia îi aparţine ca angajat. Respectarea principiilor
eticii trebuie pusă în practicăatât în interiorul societăţii comerciale
cât şi în exteriorul acesteia.Din perspectivă macroeconomică, etica
afectează întregul sistem economic;comportamentul imoral poate
distorsiona piaţa, ducând la o alocare ineficientă aresurselor. Din
perspectivă microeconomică, etica este asociată cu încrederea.
.

3.2.Etica la nivel microeconomic

Din perspectivă microeconomică, etica este, în general,

asociată cu încrederea. Etica este necesară, dar nu suficientă, pentru
a câştiga încrederea furnizorilor, clienţilor,comunităţii, angajaţilor.
Întreaga literatură economică apreciază faptul că încrederea este
deosebit deimportantă în relaţiile de afaceri. Dacă etica este necesară
pentru a câştiga încrederea, atunci etica este importantă în lumea
afacerilor. Încrederea presupune în fapt micşorarea risculu iasumat.
Încrederea, bazată pe experienţa bunelor relaţii cu alţi indivizi,
societăţi comerciale,grupuri etc., va asigura protejarea drepturilor şi
intereselor, deci riscul va fi mai mic.Încrederea şi bunele re laţii ale
unei societăţii comerciale au în vedere:

Încrederea în relaţiile cu furnizorii: furnizorii sunt parteneri de

afaceri foarte importanţi, direct afectaţi de deciziile societăţii
comerciale, de comportamentul acesteia. Î nspecial dacă este
vorba de relaţii pe termen lung, încrederea între doi parteneri
este foart eimportantă. Aceasta se câştigă prin respectarea
obligaţiilor de către fiecare parte şi prin minimizarea
surprizelor de orice fel. Încrederea determină o mai mare
eficienţă în timp, a schimbului, iar relaţiile de schimb bazate pe
încredere se dezvoltă atunci când fiecare partener îl tratează pe
celălalt aşa cum ar vrea el să fie tratat.

Modulul 4- Etica responsabilitatii in afaceri Prof. Todea Elena Denisa Page 10

 Încrederea în relaţiile cu consumatorii : un vânzător câştigă
încrederea clientulu isău atunci când este onest, competent,
orientat către nevoile clientului şi plăcut. Clienţii aşteaptă de la
vânzător produsele/serviciile de calitatea promisă, precum şi
informaţii reale,pertinente.
Încrederea în relaţiile cu angajaţii : încrederea trebuie acordată
atât managerilor, câtşi subordonaţilor. Un climat de încredere
duce la o mai bună comunicare, la o fidelitate maimare a
angajaţilor, la confidenţă, la reducerea conflictelor de muncă
sau a conflictelor dintregrupurile de muncă etc

Principii practice ale eticii

Etica în afaceri se poate afirma pe baza unor principii

practice.În viziunea unor autori acestea sunt:
Respect faţă de normele juridice în vigoare la nivel naţional,
comunitar şi global.
Respectarea confidenţialităţii informaţiilor în interiorul a trei
relaţii: de către salaria ,faţă de societatea comercială, de către
furnizor faţă de clienţi, de către negociator faţă de exterior.

Sensibilitate faţă de conflictele de interese . Aceasta presupune

transparenţă şi apelarea la arbitrii neutri pentru rezolvarea
acestor conflicte.

Conştiinţă profesională, având în vedere exercitarea profesiunii

cu conştiinţă şiprudenţă, cultivarea competenţei profesionale,
limitarea deciziilor şi acţiunilor la competenţa profesională.

Loialitate şi bună credinţă, avându-se în vedere obligaţiile

morale de a nu înşela, dea-şi ţine cuvântul, de a fi echitabil.

Simţul responsabilităţii, presupând luarea în considerare a

consecinţelor practice ale deciziilor, precum şi asumarea
propriei responsabilităţi.

Respectarea drepturilor şi libertăţilor celorlalţi, presupunând

libertate în comportament, libertate de opinie şi evitarea
discriminărilor de orice fel.

Modulul 4- Etica responsabilitatii in afaceri Prof. Todea Elena Denisa Page 11

 Re s p e c t a r e a f i i n ţ e i u m a n e , p r e s u p u n â n d a b ţ i n e r e a d e a a d u c e
prejudicii intenţionate celorlalţi, precum şi respectarea
personalităţii umane.

Exemplu

O aplicare efectivă a principilului etic de „respect faţă de

normele juridice în vigoare la nivel naţional, comunitar şi global ”
presupune în cazul unei societăţi comerciale ce comercializează
alimente în primul rând cunoaşterea legislaţiei interne şi comunitare
de protecţie a consumatorului, de protecţie a mediului natural – mai
ales în ceea ce priveşte eliminarea ambalajelor – şi de protejare a
angajaţilor.
În al doilea rând o aplicare a acestui p rincipiu presupune
respectarea acestui ansamblu de acte normative interne şi comunitare
care reglementează proecţia stakehoderilor dar şi întreaga sa
activitate comercială.
În al treilea rând presupune cunoaşterea şi aplicarea normelor
juridice stabilite la nivel internaţional comercianţilor ce au ca obiect
de activitate comercializarea alimentelor.Dat fiind faptul că aspectele
de ordin etic caracterizează totalitatea activităţilor umane,rezultă că
şi în activitatea comercială trebuie să existe con siderente de ordin
etic şi un fundament moral fără de care comunitatea în ansamblul ei
nu ar putea funcţiona şi s-ar autodistruge.

Exemplu
Părţile unui contract se aşteaptă ca fiecare dintre cei
implicaţi să respecte înţelegerea consimţită.

Etica de marketing şi comportamentul de piaţă a

societăţilor comerciale ce utilizează instrumente de marketing .

Marketingul, circumscris afacerilor economice, reprezintă

un domeniu cu profunde implicaţii ale eticului.
Deoarece activitatea de marketing se desfăşoară în contact
permanent cu publicul, s-a creat falsa impresie că marketingul se
caracterizează şi printr-o serie de practici neetice. Plecând de la
esenţa concepţiei de marketing în viziunea ei actuală, practica
demonstrează că acele societăţi comerciale care acţionează efectiv pe

Modulul 4- Etica responsabilitatii in afaceri Prof. Todea Elena Denisa Page 12

baza concepţiei de marketing, ca unică filosofie ce le orientează
întreaga activitate, acţionează în acelaşi timp şi în spiritul
respectării eticii.Problema cea mai complexă, sesizată de specialişti
încă de acum câteva decenii, constă nu atât în asimilarea concepţiei
de marketing, ci în punerea acesteia în practică.În acelaşi timp nu
trebuie trecut cu vederea că sunt o serie de societăţi comerciale care
de fapt nu acţionează pe baza concepţiei de marketing, deoarece la
baza activităţii lor nu se află această concepţie, dar, în schimb,
recurg la o serie de instrumente specifice marketingului pentru a-şi
promova interesele în cadrul pieţelor pe care acţione ază.O analiză a
acestui tip de comportament este menită a evidenţia măsura în care
sunt respectate principiile eticii de cei, care neacţionând pe baza
concepţiei de marketing, recurg însă la utilizarea unor instrumente de
marketing. În acest fel, se creează impresia existenţei unui marketing
neetic.Societăţile comerciale care desfăşoară activităţi de marketing,
ocazional, ghidate numai de ideea de profit, pot încălca principiile
eticii în desfăşurarea activităţilor .
Problemele de etică sunt cel mai bine rezolvate în
cazul în care stakeholderii se comportă onorabil. Activitatea de
marketing desfăşurată de societăţile comerciale trebuie să răspundă şi
cerinţelor respectării drepturilor consumatorilor. Dacă activitatea
desfăşurată de respectiva societate comercială limitează aceste
categorii de drepturi, acest comportament va fi unul neetic.Un rol
deosebit de important în respectarea drepturilor consumatorilor
revine cercetării de marketing. Prin cercetarea de marketing
societăţile comerciale pot obţine informaţii preţioase despre nevoile
şi cerinţele consumatorilor. Dar, utilizarea improprie a cercetării d e
marketing poate să aducă prejudicii materiale şi morale
consumatorilor. Din punct de vedere etic două sunt problemele care
pot apărea şi anume: intruziunile în spaţiul privat al consumatorului
şi utilizarea improprie a rezultatelor cercetării de marketing .
Succesul unei societăţi comerciale, corelat cu permanenta satisfacere
a cerinţelor clienţilor şi a altor beneficiari, este legat de a daptarea şi
implementarea unor standarde d econduită în afaceri. Cele mai
apreciate societăţi comerciale la nivel global sunt fidele respectării
unui cod de servire a clienţilor; dau dovadă de responsabilitate
socială şi sunt astfel un exemplu de afirmare în practică a concepţiei
de marketing.

Activitati neetice in afaceri

Modulul 4- Etica responsabilitatii in afaceri Prof. Todea Elena Denisa Page 13

 Ultimele decenii au înregistrat o creştere a responsabilităţii
şi a eticii în activitate acomercială a societăţilor comerciale, dar şi o
serie de încălcări de mari proporţii, cu consecinţe serioase la scară
globală.
Astfel, o primă problemă deosebită ce pune în lumină
încălcarea principiilor eticii o reprezintă activitatea societăţilor
comerciale ce oferă consumatorilor produse nesănătoase.
Exemplu
Unităţile de alimentaţie rapidă care oferă clientelei alimente
gustoase, dar necorespunzătoare din punct de vedere nutritiv;
hamburgerii – spre exemplu– au un conţinut ridicat de grăsimi, iar
alte produse obişnuite, cum ar fi cartofii prăjiţi şi produsele de
patiserie, au şi ele un conţinut ridicat de grăsimi şi amidon.În plus,
aceste produse nesănătoase prin modul lor de ambalare conduc la
orisipă de material de ambalare şi de resurse.O altă problemă
deosebită ce pune în lumină încălcarea principiilor eticii o reprezint
ărespectarea dorinţelor consumatorilor şi nesocotirea cerinţelor de
protecţie a mediului natural.

Exemplu
Industria producătoare de detergenţi pentru a răspunde
dorinţei consumatorilor de a avea rufe mai curate şi mai albe, oferă
produse cu substanţe chimice mai puternice care poluează apele
curgătoare şi distrug fauna subacvatică. Poluarea apelor afectează nu
numai sănătatea faunei subacvatice ci şi sănătatea umană.O altă
problemă deosebită este reprezentată de poluare şi risipa resurselor.
Exemplu
Industria producătoare de băuturi, împlinind dorinţa
consumatorilor, “oferă”ambalajele de unică folosinţă, mult mai
uşoare şi mai practice, dar care determină o mare risipă de resurs e şi
generează poluarea mediului. În prezent sunt necesare şaptesprezece
ambalaje noi în locul unei sticle returnabile care avea o durată de
şaptesprezece cicluri înainte de deteriorare..
Exemplu
Se ştie deja,foarte sigur, că fum atul este dăunător sănătăţii.
În ciuda acestui impact negativ asupra sănătăţii publice, a
avertismentelor pe care societăţile comercialeproducătoare sunt
obligate să le scrie pe pachetele de ţigări, a interzicerii publicităţii
la astfel de produse, a sancţiunilor juridice „obţinute”

Modulul 4- Etica responsabilitatii in afaceri Prof. Todea Elena Denisa Page 14

prin„intermediul” instanţelor judecătoreşti, societăţile comerciale din
acest domeniu continuă să satisfacă cererea consumatorilor.
. O problemă etică ce apare în domeniul politicilor de preţ o
constituie produsele cupreţuri prea mari, mai ales raportate la o
calitate inferioară a acestora. Necorelările în raportulcalitate -preţ a
produsului oferit consumatorilor duc la apariţia pe piaţă a unor
mărfuri cupreţuri „fără acoperire”.
Exemplu
Este vorba de acea practică neetică a băncilor româneşti
care, până nudemult, nu comunicau întregul preţ al creditului
achiziţionat de consumatori.Aceşti consumatori erau nevoiţi să
suporte costurile suplimentare ale creditului achiziţionat din chiar
valoarea acestuia, astfel încât produsu lîmprumutat de la societăţile
comerciale bancare îşi diminua valoarea materială şi, deci, utilitatea
sa pentru consumator. În plus, pe acele taxe,necunoscute la încheierea
contractului de către consumator, consumatorul urma să plătească
dobânzile calculate pentru întreaga valoare a creditului, şi astfel
consumatorul primea o suma mai mică decât i se promiea în momentu
lîncheierii contractului cu societatea comercială bancară. Această
practică abuzivă a băncilor din România a fost oprită o dată cu
apariţia legislaţiei d eprotecţie a consumatorului de servicii bancare.
În prezent, legea impune societăţilor comerciale bancare obligaţia ca
costul total al creditului pentru consumator – ce include toate
costurile, inclusiv dobânda, comisioanele,taxele şi orice alt tip de
costuri pe care trebuie să le suporte consumatorul î nlegătură cu
contractul de credit şi care sunt cunoscute de către creditor – să fie
cunoscut şi de către consumator.Neco relările în raportul calitate-preţ
a produsului oferit consumatorilor ating cote interesante în anumite
perioade, dar aceasta se întâmplă doar în România.
Exemplu
Atitudidinea neetică a supermarketurilor din România
vizează ridicarea preţurilor exagerat de mult la unele produsele în
perioadele anterioare sărbătorilor. Spre exemplu produsele din carne
de miel în perioada anterioară sărbătorii Paştelui. La acestă practică
se adaugă şi menţinerea acestor preţur iridicate chiar cu riscul de a
arunca astfel de produse din carne, ceea ce înseamnă o risipă de
resurse, o sacrificare inutilă a animalelor.
Reducerile de preţ constituie unul dintre domeniile cu
numeroase practici neetice. Sun tconsiderate lipsite de etică acţiunile
societăţilor comerciale ce comercializează anumite tipur ide produse

Modulul 4- Etica responsabilitatii in afaceri Prof. Todea Elena Denisa Page 15

care anunţă reduceri de preţ până la 70%, dar în realitate există unul
sau două produse pentru care se acordă reducerea de 70%, cea mai
mare parte a produselor pentru car ese aplică această tactică
beneficiind de reduceri mult mai mici.
O altă practică neetică este întâlnită destul de des în
special la supermarketurile din România, dar şi în alte magazine
alimentare ce îşi informează consumatorii, prin intermediul unor
reviste de reducerile dintr-o perioadă viitoare. Când consumatorii
ajung la locul vânzării,fie reducerea nu este acordată din diferite
motive (lipsa din stoc), fie prin anumite tactici l alocul vânzării se
încearcă reorientarea către un alt produs m ai scump, care aduce un
profit mai mare. O astfel de practică se numeşte preţ momeală .

La nivelul politicii de distribuţie o practică neetică , destul

de des întâlnită pe piaţa românească, o reprezintă cea a bonificaţiilor
comerciale de intrare.Bonificaţiile comerciale de intrare constau în
plata unor taxe de către societăţile comerciale producătoare
societăţilor ce comercializează acele produse, cu o putere mai mare
pe piaţă.Aceste bonificaţii au ca scop obţinerea unui spaţiu la locul
de vânzare sau la nivelul locurilor de depozitare. Mulţi producători
acuză faptul că reducerile oferite detailiştilor în aceste scopuri nu se
regăsesc la nivelul consumatorilor, asimilându -le unei forme de mită.
De această practică neetică au fost acuzate superma rketurile ce
comercializează produse pe piaţa din R o m â n i a .
O altă practică neetică priveşte produsele cărora li se aplică
reduceri temporare de preţ,dacă acestea nu se găseasc în cadrul
perioadei de garanţie sau valabilitate sau această perioadă se încheie
la un interval mult prea redus în raport cu durata de utilizare a
produsului. Astfel,nu este etică oferirea unei reduceri de preţ pentru o
marcă a unui produs de igienă personală al cărui termen de
valabilitate expiră într-un interval de câteva zile.
În domeniul distribuţiei mărfurilor, o altă problema etică
rezultă din faptul că se vânda numite produse cu proprietăţi
deteriorate datorită nerespectării condiţiilor de transport,depozitare
şi comercializare.
Exemplu
Este cazul produselor alimentare ecologice care necesită
condiţii speciale d etransport, depozitare şi comercializare.Criticile
aduse societăţilor comerciale ce afirmă că acţionează din perspectiva

Modulul 4- Etica responsabilitatii in afaceri Prof. Todea Elena Denisa Page 16

marketingului sunt legate şi de creşterea nejustificată a preţurilor
datorită unui sistem dedistribuţie încărcat de verigi intermediante şi
datorită adaosurilor comerciale nejustificat demari în comparaţie cu
serviciile oferite.

Etica în afaceri reprezintă conduita

morală a indivizilor componenţi ai
societăţii comerciale în dubla lor relaţie,
cu ceilalţi angajaţi pe de o parte şi cu
partenerii deafaceri, clienţii şi
consum atorii pe de altă parte.

3.3. Reglementarea comportamentului in afaceri a intreprinzatorului roman

Comportamentul intreprinzatorului in afaceri este reglementat legislativ , astfel exista

legea nr. 11/1994 privind protectia consumatorului care prevede o serie de obligatii care revin
intreprinzatorului in ceea ce priveste protectia vietii,sanatatii, si securitatii consumatorului, ca de
exemplu : sa comercializeze numai produse si servicii testate si certificate conform normelor
legale si care respecta conditiile calitatii prevazute in contracte , sa opreasca livrarile, respective
sa retraga de pe piata si chiar de la benefiaciari produsele la care organismele abilitate de lege
sau specialistii proprii au constatat neindeplinirea caracteristicilor calitative prescrise, sa anunte
imediat existent a pe piata a oricarui produs de care are cunostinta ca a afectat sau poate afecta
viata, sanatatea sau securitatea oamenilor si de asemenea sa asigure conditii igienico-sanitare in
productie, pe timpul transportului, manipularii si desfacerii conform normelor sanitare in
vigoare.

O alta lege este legea nr. 31/1990 - legea societatilor comerciale care prezinta la
capitolul infractiuni situatiile in care fondatorul, administratorul, directorul executive sau
reprezentantul legal al societatii nu respecta etica afacerilor ca de exemplu: prezinta cu rea-
credinta in prospectele, rapoartele si comunicarile adresate publicului, date neadevarate asupra
conitiilor economice ale acesteia unde, cu rea-credinta, in tot sau in parte asemenea date , refuza

Modulul 4- Etica responsabilitatii in afaceri Prof. Todea Elena Denisa Page 17

sa puna la dispozitia expertilor documentele necesare sau ii impiedica, cu rea-credinta, sa
indeplineasca insarcinarile primite.

Din categoria legilor care reglementeaza comportamenul intreprinzatorului in afaceri face

parte si legea nr. 21/1996 - legea concurentei care prevede sanctionarea practicilor
anticoncurentiale .

In definirea coportamentului intreprinzatorului, o importanta deosebita o prezinta

evidentierea continutului notiunii de rationalitate economica, careia, in literature de
specialitate,ii sunt conferite urmatoarele conceptiuni: alegerea celei mai bune modalitati de
utilizare a resurselor in vederea maximizarii obiectivului propus pe de-o parte sip e de alta parte
asigurarea functionarii coerente a ansamblului structurilor economice ale intreprinderii si/sau la
nivel national.
Comportamentul intreprinzatorului este influentat de o serie de factori sociali : sistemul
cultural de valori national bazat pe un anumit sistem de valori; influenta scolii si atitudinea ei
fata de intreprinzator; traditiile familiale; manifestarea opiniei publice etc. .
In prezent, in tarile dezvoltate, comportamentul intreprinzatorilor capata un pronuntat
caracter strategic, urmarind modificarea conditiilor mediului exterior, intrucat isi desfasoara, in
mare parte, activitatea pe piete cu concurenta accentuate.
Alegerea de catre intreprinzator a unei anumite forme de comportament strategic
presupune cunoasterea conditiilor in care fiecare dintre acestia poate duce la obtinerea
rezultatelor dorite.

Test de evaluare a cunoştinţelor

1. Originea termenului de etică provine de la grecescul:

a)e t h o s
c)m o r a l
b)e t h i c
d)e t i c
2. În sens larg, etica este divizată în:
a) etică teoretică
c) etică juridică
b) etică normativă

Modulul 4- Etica responsabilitatii in afaceri Prof. Todea Elena Denisa Page 18

 d) etică practică
3. Normele morale au de regulă în componenţă următoarele elemente:
a) un element cantitativ
c) un element calitativ
b) un element etic
d) un element imperativ
4. Normele morale pot fi divizate în:
a) Norme etice generale
c) Norme etice particulare
b) Norme etice universale
d) Norme etice speciale
5. În rândul consumatorilor a existat şi există o îngrijorare justificată
legată de:
a) produse periculoase
c) calitate inferioară a produselor
b) servicii periculoase
d) calitate inferioară a serviciilor
6. În strategiile şi politicile de produs întâlnim în următoarele
aspecte neetice:
a) crearea de produse pentru falsenevoi
c) existenţa de prea puţine produsesociale
b) învechirea planificată a produselor
d) interferenţa factorului politic înactivit atea societăţilor comerciale

7.În strategiile şi politicile de preţ întâlnim în următoarele aspecte

neetice:
a) produsele cu preţuri prea mari raportate la ocalitate inferioară a
acestora
c) produsele cu preţuri corecte
b) folosirea preţurilor psihologic e
d) serviciile cu preţuri corecte
8. În politicile de distribuţie întâlnim în următoarele aspecte neetice:
a ) b o n i f i c a ţ i i l o r c o m e r c i a l e d e intrare
c) vânzarea de produse cu proprietăţideteriorate
b) vânzarea de produse ecologice
d) vânzarea de produse alimentare

Teme

Modulul 4- Etica responsabilitatii in afaceri Prof. Todea Elena Denisa Page 19

1.Alegeţi o societate comercială de pe piaţa românească ce
comercializează produse alimentare şi urmăriţi elementele etice şi
neetice integrate încomportamentul ei din prisma mixului de
marketing:
a)p r o d u s ,
b)p r e ţ ,
c)d i s t r i b u ţ i e ,
d)p r o m o v a r e .

2. Daţi exemple de societăţi comerciale ce utilizează practica neetică

ce poartă numelede “preţ momeală”.

BIB L I O G R A F I E

1. David Murray - "Cele 7 valori esenţiale. IMM-urile şi beneficiarii lor", în cadrul

conferinţei internaţionale "Calitate şi integritate în afaceri" , octombrie 1999, Tg.
Mureş, cu sprijinul Fundaţiei „OSANA”

Modulul 4- Etica responsabilitatii in afaceri Prof. Todea Elena Denisa Page 20

 2. Transparency International - http://www.transparency.org
/documents/newsletter/99.4/index.html), cu sprijinul Laboratorului de Informatica
al Universităţii „Spiru Haret”
3. Ivanciu Nicolae-Văleanu – “Curente de gândire economică”, Editura Fundaţia
România de Mâine, Bucureşti, 1996
4. Emilian Văcarul, coordonator – “Finanţele publice”, Editura Didactica şi
Pedagogica, Bucureşti, 1999, pag. 256-259
5. Prof.Univ. Dimitrie Gusti – “Idealul etic şi personalitatea”, Editura Floare Albastra,
1998, pag. 272-274
6. Prof.Univ.Dr. ec. Ioan D. Adumitracesei, Prof.Univ.Dr. ec. Niculae G. Niculescu,
“Economia Romaneasca Postsocialista. Incotro? Cum? De ce?”, Editura
Economica, Bucureşti, 1998, pag. 93
7. Peter Marshal, David Manuel – “Lumina şi glorie. O istorie a Americii”, Editura
Cartea Creştină, Oradea, 1995, pag. 406
8. Fundaţia „Main Consulting Services”, în cadrul conferinţei internaţionale "Calitate
şi integritate în afaceri" , octombrie 1999, Tg. Mureş, cu sprijinul Fundaţiei
„OSANA”
9. Curierul Naţional, 10.04.2000, pag. 5
10. A. Ray şi J. Ray-Debove (coordonatori)- Petit Robert (dicţionar al limbii franceze),
Ed. La Robert, Paris, Franţa, 1982

Modulul 4- Etica responsabilitatii in afaceri Prof. Todea Elena Denisa Page 21