Codul etic n organizaii

Termenul de etic provine din greaca veche (ethos = obinuin, moravuri, caracter) i
are un dublu sens:

a) O disciplin tiinific, avnd c obiect de studiu normele de comportament care

reglementeaz relaiile dintre oameni, altfel spus, tiin despre moral, despre bine i ru.

b) Ansamblul normelor care reglementeaz comportamentul oamenilor n societate

reguli ce trebuie aplicate n via pentru a practic binele n opoziie cu rul.

n literatur de management, termenul de etic se folosete n ambele sensuri, distincia

fcndu-se n funcie de context. Astfel, etic este neleas fie c studiu al moralitatilor i a
normelor de conduit, fie c reguli i principii care definesc conduit bun sau rea.

Prin etic aplicat se nelege analiz din punct de vedere moral a unor situaii concrete
din practic social sau profesional n vederea lurii unor decizii. n aceast categorie intr:

etic profesional

etic afacerilor

etic managementului

Etic profesional impune stabilirea unor reguli interne n fiecare profesiune, care pot
lua form bunelor practici, codurilor etice sau codurilor deontologice. Prin aceast, se au
n vedere dou categorii de probleme:

- chestiunile practice de ordin socio-profesional, cu care se confrunt membrii unei

anumite profesiuni (rspunderea corporationala, loialitatea angajailor, confidenialitatea,
egalitatea de tratament, integritatea profesional).

- rolul social al profesiei, rspunderile sale, funcia, scopurile, atitudinea fa de mediul

nconjurtor.

Etic afacerilor este o form particular a eticii aplicate, care se refer la

comportamentul agenilor economici (firme, instituii publice), al angajailor, patronilor i
managerilor. n literatur se vorbete i de etic economiei, care determina scopurile i
normele crora le sunt supuse finalitile activitilor economice private sau publice.

Etic managementului este, de asemenea, o form a eticii aplicate, care se refer la

conduit i aciunile persoanelor cu funcii de conducere n organizaiile private sau publice.
Etic managementului reprezint un ansamblu de norme crora trebuie s li se subordoneze
aciunile i deciziile cadrelor de conducere din organizaii, norme care pot sau nu s fie
sancionate din punct de vedere juridic i care sunt impuse prin for contiinei colective, a
opiniei publice. Dimensiunea etic n organizaiile care au calitatea de ageni economici,
constituie obiectul eticii managementului afacerilor.

Etic n afacerile economice reprezint un sistem de norme de conduit a oamenilor, care

permite aprecierea din punct de vedere al criteriilor morale i sociale a cea ce este bine i ru n
relaiile dintre oameni, dintre indivizi i firma, dintre ntreprinderi i clieni, dintre ntreprinderi
concurente, dintre ntreprinderi i societate n scopul stabilirii unor raporturi folositoare ntre
oameni.

Etic n afaceri reprezint, deci aplicarea regulilor generale la comportamentul n aceste domenii
i ndeplinete nu numai rolul de judecat moral, ci i pe cel de luare a deciziilor casre permite
echilibrartea problemelor conflictuale ntre parteneri.

n cele mai multe cazuri, publicul se ateapt c firmele s asigure niveluri nalte de performane
i angajaii lor s se comporte etic prin protejarea societii mpotriva diverselor practici neloiale
. promovarea comportamentului etic asigura protejarea firmelor de abuzurile angajailor sau ale
concurenilor neetici. Performanele etic nalte protejeaz de asemenea indivizii ce lucreaz n
domeniul afacerilor deoarece angajaii nu agreaz munc n condiii de riscuri datorate unor
practici dubioase sau nclcarea intimitii lor. Firmele ce-i trateaz angajaii cu integritate i
demnitate obin avantaje sub form unei productiviti nalte, deoarece angajaii lucreaz sub
form unei productiviti nalte, deoarece angajaii lucreaz cu plcere pentru o firma ce respect
principiile etice.

Comportamentul etic n afacerile economice se realizeaz din hotrri i fapte individuale ns n

ultima instana se reflect asupra imaginii ntregii firme, a organizaiei sau organismului din care
fac parte persoanele respective. Fr respectarea normelor etice, ntreag infrastructur a
afacerilor care n multe cazuri se construiete pe baza tranzaciilor informale, a ncrederii
reciporce a partenerilor se va distruge. De aceea, ncrederea reciproc a partenerilor n ceea ce
privete standardele lor etice joac un rol esenial n afaceri.

Concepia modern a eticii afacerilor privit din cel mai important unghi privete problema
rspunderii sociale a afacerilor, stabilirea unei culturi organizaionale, care s in seama de
necesitatea nu numai a mririi profitului, dar i a necesitilor societii, a tuturor condiiilor
sociale n care acioneaz societatea. Exist cteva criterii etice ale ntreprinderilor civilizate,
ns se apreciaz n mod deosebit onestiatea i seriozitatea partenerilor n relaiile de afaceri.

Codurile etice sau de comportament adoptate de firme stabilesc propria lista de reguli pentru
angajai, precum i declaraia principiilor generale ale concepiilor de organizaie. Codul etic nu
este un element de cenzur aspr a comportamentului angajailor, ns servete managerilor
pentru reflectarea i formularea conduitei etice, constituie modelul acelei morale pe care trebuie
s o accepte i s o adopte n practic de zi cu zi, toi angajaii firmei. Comportamentul etic
devine deci un factor promoional pentru ntreprinderea contemporan.

Principalele caracteristici i dileme ale eticii managementului sunt urmatoareale:

 Cele mai multe decizii etice precum i cele care contravin cerinelor eticii n majoritatea
lor conduc la extinderea consecinelor dincolo de graniele ntreprinderii. Astfel, actele de
corupere (mituiri) schimb procese la nivel de ntreprinderi dar i guvernamentale: poluarea
afecteaz mediul pe o arie larg; produsele lipsite de siguran distrug numeroase viei. De
regul, cei mai muli oameni recunosc consecinele extinse ale aciunilor manageriale,
dezacordul rezultnd din acceptarea diferitelor alternative, a rezultatelor variate, a evenimentelor
nesigure i a implicaiilor personale care complic procesul de decizie n conducerea ctre
anumite aciuni.

Cele mai multe decizii etice se iau n condiiile unor alternative manageriale. Deciziile
etice se iau adeseori n urm unor alternative, care constituie tot attea ntrebri la care uneori
rspunsul comport dificulti fiind vorba de o alegere afirmativ i una negativ cu efecte
contradictorii cel puin pe termen scurt. Trebuie un manager s plteasc un comision
confidenial sau nu, n condiiile n care fr acest compromis, riscul c afacerea s eueze este
mare? Trebuie o fabric s polueze sau nu n condiiile n care instalaiile antipoluante sunt foarte
costisitoare? Cadrul decizional privind etic presupune un contrast ascuit de interese.

Cele mai multe decizii etice produc evenimente variate. Rezultatele etice n management
prezint consecint opuse mai ales din punct de vedere al ctigurilor financiare i al costurilor
sociale. Astfel, se pltete o mit, dar se menine volumul vnzrilor, se polueaz aerul sau ap,
dar se evita costurile de instalare i punerile n funciune a echipamentelor de control al polurii;
se proiecteaz un produs care prezint o oarecare nesiguran, dar se reduc costurile materialelor.
Modelul pentru evaluarea deciziilor prezint rezultatele etice ntr-un contract, dar nu rezolva pe
deplin dilema managerial.

Cele mai multe decizii etice au consecine nesigure pe termen scurt. ntr-o lume n care
profitul face legea, aa cum se prezint economia de pia contemporan, puternic
concurenial i marcat de o mare i complex instabilitate, pe de o parte deciziile etice
comport, attea riscuri nct pot avea urmri nesigure iar, pe de alt parte, societatea are resurse
de a cenzur mai devreme sau mai trziu deciziile neetice.
 Orice organizaie se bazeaz pe un set de valori etice care sunt grupate ntr-un cod
nescris, pe baza cruia au loc evalurile morale ale comportamentelor membrilor organizaiei. Pe
lng aceste criterii, compania trebuie s fixeze cu claritate un cod al conduitei, cod care s fie
oficial, cunoscut i recunoscut de toi membrii firmei. Acest document scris reprezint un
mijloc viabil de comunicare standardizat a valorilor etice dup care se vor ghida salariaii.
Astfel, prin intermediul unor astfel de coduri etice, angajaii pot fi formai n spiritul
organizaiei.

Ce reprezint un cod etic?

Codul etic este format din totalitatea documentelor cu caracter de lege interioar prin
care se urmrete respectarea misiunii organizaiei i se puncteaz regulile pe care salariaii
trebuie s le respecte n totalitate.

Un cod etic stabilete acele obligaii care rezult din lege, dar i cele care deriv din
raporturile de munc (de exemplu, completarea i depunerea declaraiei de avere, a celei pentru
prevenirea conflictului de interese, al confidenialitii etc.).

Orice cod etic prevede anumite capitole pe care organizaia le poate dezvolt n mod
particular:

reguli privitoare la responsabilitile salariailor vis-a-vis de organizaie;

reguli care privesc relaiile care se pot stabili cu clienii, dar i cu mediul extern
(parteneri, concuren etc.);
reguli care vizeaz atitiudinea fa de legea rii.

Orice cod etic bine formulat trebuie s cuprind urmtoarele capitole:

declaraia managerului n care s se puncteze care sunt principiile dup care

acesta dorete c organizaia s funcioneze
enumerarea detaliat a principiilor etice;
stabilirea principiilor i responsabilitilor pe care le au angajaii;
punctarea standardelor de conduit i a modului de implementare a acestora;
sumarul codului etic;
formularul tip al angajamentului scris al salariailor prin care acetia se oblig s
respecte codul prezentat.

Dac n cazul instituiilor publice, codul etic este elaborat i aprobat prin lege, n cazul
companiilor private, codul etic difer de la o companie la alt i este aprobat de ctre managerii
acestora.

Existena, dar mai ales respectarea codului etic este important n toate organizaiile care
se respect i aceast deoarece codul etic are un impact major asupra comportamentelor i
deciziilor care se manifesta in cadrul companiilor. In primul rand, prin intermediul codului etic,
angajatii sunt ghidati in rezolvarea problemelor cu care se conflunta. Li se indica modalitatea
acceptata de organizatie de solutionare a conflictelor si li se specifica si sanctiunile pe care le vor
primi in conditiile incalarii prevederilor stabilite de codul etic. Astfel se asigura o functionare pe
baza standardelor morale aorganizatiei proprii.

Astfel, prin toate prevederile sale, Codul etic stabileste cu claritate ce e rau si ce e bine in
institutia respectiva, ce e acceptat, tolerat si ce nu este permis. O data cu stabilirea Codului etic
se pun bazele unei dezvoltari armonioase a culturii organizationale, care se doreste una
puternica, avand la baza corectitudinea si responsabilitatea fata de patronat, angajati, clienti si
societate.
Orice organizatie, indiferent de dimensiunea ei, este intr-o permanenta interconectare cu
mediul sau interior (angajati, management, actionari) si exterior (parteneri, beneficiari,
consumatori, furnizori, comunitatea etc). Acest lucru implica comportamente, atitudini,
proceduri, decizii, sanctiuni etc. In acest context organizatia are nevoie de un reper care sa ii
ghideze scopurile, actiunile si comportamentele catre o atitudine proactiva, responsabila in
concordanta cu echilibru social si de mediu.
O expresie a acestei viziuni sunt codurile de etica si conduita, ca grupare a valorilor si a
principiilor functionale ale organizatiei in raport cu cerintele de echitate sociala si de
mediu. Orice organizatie, chiar si cea mai sincera si mai implicata in comunitate are nevoie de un
cod de etica care sa identifice practicile etice si standardele acceptate unilateral (WANGO -The
World Association of Non-Governmental Organizations).
Etica in contextul nostru poate fi definita ca un set de reguli care definesc ceea ce este drept si
gresit in conduita noastra, o reflectie sistematica asupra consecintelor morale ale deciziilor unei
organizatii. Codul de etica si conduita sumarizeaza o serie de principii ce ghideaza organizatia,
membrii acesteia si stakeholderii.
Acesta cuprinde misiunea, valorile, procedurile si standardele etice si profesionale ce definesc
activitatea organizatiei. Privite drept linii directoare pentru comportamentele angajatilor,
voluntarilor si a celor ce intra in sfera de influenta a organizatiei prin standarde si proceduri
specifice proprii specificului organizatiei acestea dau consistenta si un context valoric misiunii si
valorilor organizationale.
Incalcarea acestor valori, principii si norme reprezinta o justificare in finalizarea anumitor
colaborari (demiteri, anulari de contracte). Totodata, codul reprezinta o garantie pentru
stakeholderi ca organizatia asigura un comportament etic al personalului, dar si al modului in
care isi realizeaza activitatile.
Codul de etica are si un rol important in comunicare ce atesta ca organizatia isi respecta
promisiunile asumate fata de valorile si principiile sale, a angajamentului fata de stakeholderi, a
felului de a isi desfasura activitatea si a relatiei comunitare. Ajuta la incertitudinile
comportamentale si de intelegere a dilemelor privind etica in practici si proceduri intalnite in
fiecare zi. Codul vine in complementarea politicilor, standardelor si a procedurilor, dar
important de mentionat este ca acesta nu le inlocuieste.
In elaborarea unui cod de etica putem lua in considerarea aspectele financiare si non-financiare,
de responsabilitate si legalitate.
Nu exista un model unic de cod de etica, acesta fiind o expresie proprie si specifica fiecarei
organizatii, insa trebuie sa fie suficient de cuprinzator astfel incat sa acopere intregul spectru de
actiune al organizatiei sau al echipei de proiect (in cazul proiectelor).

Ariile prioritare ale codului, conform WANGO (The World Association of Non-Governmental
Organizations) cuprind aspecte de responsabilitatea sociala care se rasfrang asupra tuturor
domeniilor de interes si influenta a unei organizatii precum: managementul, guvernanta,
resursele umane, relatia cu stakeholderii, comunicarea, raportarea etc.
Dezvoltarea codului de etica si comportament este o componenta de baza a transparentei
organizatiei, a autenticitatii si a responsabilitatii fata de stakeholderi, comunitate si mediu. Nu
este un garant al acestora, insa este o buna premisa de formare si implementare a valorilor etice,
a comportamentelor si operatiunilor responsabile.
 Bibliografie:
1. biblioteca.regielive.ro
2. ro.search.yahoo.com
3. http://www.referatul.ro
4. dreptmd.wordpress.com