INTRODUCERE

Termenul de etic provine din greaca veche (ethos = obinuin, moravuri,

caracter) i are un dublu sens:
disciplin tiinific, avnd ca obiect de studiu normele de comportament
care reglementea! relaiile dintre oameni, altfel spus, tiina despre morala,
despre bine i ru"
#nsamblul normelor care reglementea! comportamentul oamenilor $n
societate % reguli ce trebuie aplicate $n via pentru a practica binele $n
opo!iie cu rul" &ene!a i consacrarea economiei de piaa constituie un
proces comple' ce presupune mecanisme i instituii purttoare de valori,
norme i principii adecvate competiiei"
#firmarea pieii ca mecanism al valori!rii sociale este $n esen condiionat de
fenomene specific economice cu un mare grad de obiectivitate" (uncionarea optim a
regulilor pieii este, la rndul su, determinat de calitatea mediului sociologic, de
cultur i valorile morale propuse i e'primate" )ultura unei comuniti sunt vector i
surse din care se aprovi!ionea! comportamentul" *le definesc, $n !ona de ma'im
obiectivitate a economicului, limitele i permisibilitile, acceptabilul i inacceptabilul,
de!irabilul i inde!irabilul" +e aceea calitatea i funcionalitatea normelor i valorilor
care reglea! mediile comunitare sunt suporturile producerii i reproducerii unui anumit
model de conduit i comportament $n afaceri" (irete, $ntr,o societate sunt create
structuri i instituii, norme i reguli, $n special de natura -uridic, solicitate s
promove!e acele valori e'isteniale care sunt compatibile cu ateptrile oamenilor"
*conomia de pia este $ns o concuren deschis" (inalitatea competiiei este
profitul" .egulile de conduit sunt, la limit, condiionate de calcul"(ilosofia afacerii
trebuie s compatibili!e!e moral cu finalitatea specific"
1
/re!enta lucrare, cu titlu 0*tica $n asigurri este structurat pe trei capitole,
astfel:
)apitolul 1 % )apitolul este intitulat 2 (undamente teoretice privind etica $n
asigurri2 " 1n capitolul 1 este pre!entat disciplina si aptitudiniile etici" *tica anali!ea!
caracterul oportun sau inoportun " #ceast seciune e'aminea! convingerile morale aa
cum reiese din aciunile indivi!ilor sau grupurilor" #nali!a eticii ca tiin poate fi
reali!at la diferite niveluri: individual, instituional sau la nivel de sistem" 3a prima
vedere, este uor de $neles c etica $n asigurari este un domeniu care urmrete s
clarifice problemele de natur moral ce se ridic $n mod curent $n activitatea agenilor"
#l doilea capitol , 2(undamente metodologice privind etica $n asigurri2 $n care
voi aborda codul de etic , rolul si principiile etici in asigurarii"
4n al treilea capitol 2 5tudiu de ca! privind &rupul &enerali asigurri2"
*laborarea )odului de *tic presupune e'istena , sau e'istena viitoare , a unor
coduri speciale, care s respecte regulile, practicile i culturile naionale i care s
guverne!e pe deplin relaiile dintre societile &rupului i principalele pri interesate, $n
toate rile unde &rupul desfoar activiti" 6n e'emplu este dat de /olitica de mediu
a &rupului &enerali, care face referire la prevederile )odului de *tic cu privire la
protecia mediului, $n vederea identificrii scopurilor care trebuie atinse de &rup i a
anga-amentelor asumate $n acest domeniu"

2
CAPITOLUL I
FUNDAMENTE TEORETICE PRIVIND ETICA N ASIGURRI
1.1. Etica discipli! "i aptit#di$
5candalurile din ultimii ani s,au $ntins foarte repede asupra instituiilor ce prestea!
servicii financiare, fapt ce a condus la creterea ateniei acordate eticii la locul de
munc
"7
Time, 8e9s9ee:, The ;all 5treet <ournal i nenumrate alte reviste i !iare au
atras atenia asupra practicilor neoneste i neprincipiale ale firmelor i deplng ipocri!ia
i scandalurile care subminea! conduita moral" /e scurt, se acord o atenie deosebit
eticii i moralei, cu precdere celei legate de afaceri" +icionarul definete etica dup
cum urmea!:
tiin care se ocup de valori i nonvalori, obligaii i datorii morale=
serie de principii i valori morale=
teorie a valorilor morale=
principiile de conduit ce guvernea! o persoan sau un grup de persoane"
>ricum ar fi aceasta definit, obiectul eticii are $n vedere conduitele corecte i
incorecte" )a disciplin, etica poate fi definit ca fiind e'aminarea i evaluarea
aciunilor cu scopul de a stabili moralitatea i cau!a moralitii aciunilor" +e e'emplu,
1
)onstantinescu +an #nghel, Tratat de asigurari, vol"?, *d" *conomica, @ucuresti, ?AAB, pag"7AC,77B=
3
e'ist o discordan $n aprecierea moralitii vis,a,vis de pedeapsa capital" *tica
anali!ea! caracterul oportun sau inoportun al utili!rii principiului dinte pentru dinte0"
/rocesul de $nvare $nseamn acumularea de noi cunotine, noi comportamente
care, la rndul lor, implic noi aptitudini i informaii"
#cest capitol anali!ea! etica la locul de munc" 5unt identificate consecinele unei
conduite etice pentru o societate de asigurri i sunt pre!entate principiile care,i a-ut pe
manageri s aleag deci!ia corect din punct de vedere etic, $n cadrul procesului
deci!ional" +e asemenea, sunt identificate sursele conduitelor neconforme eticii i sunt
pre!entate, $n acest sens, cteva idei care s,i spri-ine pe manageri $n crearea i
promovarea comportamentelor etice la locul de munc"
#ceast seciune e'aminea! convingerile morale aa cum reies din aciunile
indivi!ilor sau grupurilor" #nali!a eticii ca tiin poate fi reali!at la diferite niveluri:
individual, instituional sau la nivel de sistem"
?
>rice persoan are anumite convingeri etice sau morale (termenele etic i moral
sunt folosite $n te't ca fiind sinonime)" )onvingerea moral este raionamentul $n
aprecierea aciunii unei persoane care poate fi corect sau incorect" +e e'emplu,
aproape toate persoanele $i pot e'prima opinia , favorabil sau nefavorabil , $n
legtur cu euthanasia, avortul, pedeapsa capital i adulterul" Dulte persoane sunt de
prere c $nelciunea i furtul sunt imorale i in-uste, c promisiunile trebuie
respectate" Toate acestea repre!int convingeri morale" *'primarea opiniilor referitoare
la subiectele amintite mai sus repre!int parte din sistemul etic al unei persoane"
/rin urmare, oamenii sunt capabili s svreasc contient aciuni deliberate,
reflectnd convingerile lor morale" #ciunile deliberate ale persoanelor sunt considerate
a fi morale sau imorale dac afectea! po!itiv sau negativ alte persoane sau chiar pe ei
2
D" 5amuels, (" D, ;il:ers, ." *" @raEsha9 ,5isteme informatice i ba!e de date, )entrul *ditorial i /oligrafic #5*,
?A77
4
$nii" +e e'emplu, hotrrea de a purta un sacou rou $n locul unuia albastru constituie
o aciune nonetic (far implicaii etice), $n vreme ce deci!ia de a conduce un
autovehicul sub influena alcoolului este neetic"
)onvingerile morale sunt folosite la evaluarea practicilor sociale individuale, ale
instituiilor i ale sistemelor $n ansamblul lor" *valurile etice se practic i la nivel
instituional i de sistem" 3a nivel instituional, etica unei organi!aii, a unei coli sau
asociaii va fi anali!at ca etic a unui $ntreg, a unei entiti" 6nele persoane i,ar putea
e'prima opinia referitoare la faptul c instituiile nu pot avea etic sau nu pot fi lipsite
de etic, deoarece deci!iile etice sau lipsite de etic sunt adoptate de persoanele
anga-ate $n acea instituie" )u toate acestea, practicile i deci!iile puse $n practic de
indivi!i se reflect asupra instituiei, dndu,i statut de entitate"
*valuarea eticii poate fi efectuat i la nivel de sistem" 6n sistem presupune
e'istena unui proces sau a unei modaliti pentru e'ecutarea anumitor operaiuni la
scar foarte mare i $ntr,un mod sistematic" 6n motiv important care st la ba!a
studierii eticii const $n deprinderea de a aplica principiile $n orice aciune" #ceasta este
capacitatea de a decide cnd i cum trebuie acionat" #tunci cnd se hotrsc asupra
unui mod de a aciona $ntr,o situaie dat, indivi!ii vor aplica acelei situaii principiile
de conduit etic"
"F
/entru fiecare persoan, cunotinele de etic sunt un spri-in din trei puncte de
vedere" 4n primul rnd, unele convingeri pot fi inadecvate, datorit faptului c ele sunt
simple teorii nefundamentate referitoare la comple'ul de ipote!e" 5tudiul eticii poate fi
de un real folos la soluionarea acestui comple'" $n al doilea rnd, etica poate clarifica
unele aspecte referitoare la oportunitatea desfurrii diverselor aciuni" $n al treilea
rnd, indivi!ii pot avea unele convingeri necorespun!toare, iar o evaluare etic ar
demonstra lipsa lor de relevan"
3
+an #nghel )onstantinescu, /ractica asigurrilor, *ditura 5emne, @ucureti, ?A7F
5
)onsideraiile etice i e'aminarea au pus la $ndoial aceast practic" $n acest sens,
obligaiile managerilor se manifest $n dou direcii: fa de acionari $n sensul c nu
trebuie s menin anga-ate persoane care nu sunt necesare i fa de cei care au fost
concediai fr ca vina s fie a lor" >bligaiile fa de cei din ultima categorie presupun
un tratament echitabil i admiterea reaciei ca o consecin a demnitii umane"
#a cum unele persoane e'celea! $n anumite domenii fr a cunoate principiile
de ba!, altele pot avea un comportament bine ancorat $n principiile eticii fr s le
cunoasc i far s tie de ce o aciune este corect din punct de vedere etic" +e
asemenea, aa cum $nelegerea regulilor i tacticilor -ocului poate conduce la
$mbuntirea capacitilor -uctorului, $nelegerea principiilor morale poate conduce la
$mbuntirea dimensiunilor etice ale comportamentului persoanei respective"
G
1.% P&icipiil$ c'd#l#i d$ $tic!
3a prima vedere, este uor de $neles c etica $n asigurari este un domeniu care
urmrete s clarifice problemele de natur moral ce se ridic $n mod curent $n
activitatea agenilor" >bservm cu uurin c etica $n asigurari este o e'presie
compus, al crei sens poate fi inteligibil numai $n msura $n care cititorul neavi!at tie
ce $nseamn cuvintele etic i asigurari" 3a noi, termenul etic are cel puin trei
semnificaii diferite" 4n primul rnd, etica se refer la aa,numitele moravuri, cutume i
obiceiuri tradiionale specifice diferitelor culturi"
*tica promovea! anumite valori, precum cinstea, dreptatea, sinceritatea, corectitudinea,
altruismul etc", $ncercnd s fac respectate norme de genul: 5 nu miniH,5 nu
furiH,.espect,i $ntotdeauna promisiunileH
Dodul de $nelegere a corectitudinii $n asigurari nu face e'cepie $n ceea ce
privete diversitatea cultural" 4n vreme ce americanii i germanii insist pentru
4
+an #nghel )onstantinescu 5isteme informaionale $n asigurri, *ditura @.*8, @ucureti, ?A7?
6
$ncheierea unor contracte redactate minuios pe multe pagini, pe care le respect
meticulos $n litera legii, $n alte pri ale lumii $ndeosebi acolo unde relaiile personale
sunt la mare pre, iar legislaia contractual destul de precar, aa cum se $ntmpl $n
.usia, $n )hina sau 8igeria contractele sunt privite mai degrab ca declaraii de intenii
dect ca obligaii formale, $nsoite de penaliti severe $n ca!ul nerespectrii lor" /e cnd
un german sau un american consider c $nclcarea unui contract scris este moralmente
inacceptabil, apelnd de $ndat la serviciile unei firme de avocatur pentru clarificarea
situaiilor litigioase, un rus sau un nigerian nu au insomnii dac nu $i respect
obligaiile contractual nu pentru c ar fi lipsii de contiin, ci pentru c societile din
care fac parte nu condamn cu mare asprime nerespectarea contractelor scrise "
/rofesionalismul este termenul folosit pentru a descrie comportamentul, scopurile
i calitile care marchea! sau caracteri!ea! un profesionist" 6n 0profesionist este o
persoan care se conformea! standardelor de specialitate i etic ale unei profesiuni, iar
calitatea de membru $ntr,o asociaie profesional nu confer $n mod obligatoriu calitatea
de profesionist " 5e poate argumenta c un profesionist are obligaia etic de a menine i
spori standardele profesionale ale ocupaiei sale"
C
)aracteristicile de ba! ale unui profesionist adevrat ar putea fi reduse la
urmtoarele dou: un $nalt nivel de competen i aderarea la standarde etice $nalte"
1n ultimul timp, se pune accent pe obligativitatea continurii instruirii ca re!ultat
direct al fundamentalei necesiti de competen profesional" #cest criteriu poate oferi
o perspectiv asupra diferitelor tipuri, grade i surse ale competenei profesionale" 1n
orice ocupaie, competena profesional repre!int cultul ideei de profesionalism"
)omitetul *uropean al #sigurrilor a publicat ,,&hidul obligatoriu al practicilor
pentru asigurri, care a stabilit cteva direcii principale pe care asigurtorii trebuie s
5
+an #nghel )onstantinescu 5isteme informaionale $n asigurri, *ditura @.*8, @ucureti, ?AAB
7
le respecte $n momentul lansrii ofertelor de asigurare prin intermediul site,urilor"
#cestea se refer la informarea detaliat a consumatorilor, securi!area tran!aciei i
garantarea respectrii regulilor comerciale $n momentul derulri tran!aciei, astfel $nct
potenialii clieni s poat alege $n deplin cunotin de cau! i s,i de!volte
$ncrederea $n aceast tehnic de distribuie "
>rice propunere de asigurare care este furni!at clienilor trebuie s conin
permanent urmtoarele informaii: numele asigurtorului= ara $n care asigurtorul este
autori!at= detalii despre autoritatea competent $n ara respectiv= numele rii $n care $i
desfoar activitatea consiliul de conducere al asigurtorului i detalii despre acesta
(adres, numere de telefon, fa', adresa de pot electronic= detalii despre
persoanaIserviciul de contact"
J
/otenialii
clieni trebuie s aiba acces direct i rapid la un glosar de termeni tehnici i legali,
$nsoii de definiiile aferente" /e lng acestea, trebuie s e'iste i urmtoarele
informaii: condiiile generale ale ofertei de contracte= limba oficial $n care se $ncheie
contractul= aria teritorial de acoperire a asigurrii= modalitile de plat= procedurile de
despgubire (persoanaIserviciul de contact, documentele necesare, termenele)= serviciul
responsabil pentru re!olvarea aspectelor legale"
>rice asigurtor care trimite propunere de asigurare prin intermediul potei
electronice trebuie: s in seama de legislaia rii i s aibe acceptul potenialului client
asupra acestei modaliti de comunicare= s se identifice $n antentul e,mail,ului= s se
asigure c ofertele sunt uor accesibile i pre!entate $ntr,o form precis"
1.( Etica "i p&actica #$i a)ac$&i c'&$ct$
)onduita etic poate avea consecine favorabile $n afaceri, $n general, i $n
J
1onescu, &h", )ultura afacerilor" Dodelul american, *d" *conomica, @ucuresti ?A7?
8
industria asigurrilor, $n particular" 1n continuare va fi e'aminat legtura dintre etic i
practicile unei afaceri sntoase, responsabilitatea social a afacerilor i consecinele
conduitelor etice pentru societile de asigurri"
K
/racticile conforme principiilor etice au $ntotdeauna re!ultate favorabile" Thomas
&" 3abrecLue i,a e'primat opinia astfel: +ei conduita etic trebuie s fie un scop $n
sine, mai e'ist o serie de motive viabile pentru a face ceea ce este corect" +ac se vor
anali!a e'emplele de conduite de afaceri lipsite de etic, dou lucruri vor iei $n
eviden: societatea obine doar avanta-e pe termen scurt din aciunile sale i dup un
interval mai mare de timp deficienele $n calitate sau servicii nu sunt benefice" 8u este o
afacere sntoas"
1ndustria asigurrilor $i fundamentea! practicile de calculare a cotelor de prime
pe e'periena acumulat pe perioade mari de timp i pe capacitatea de a proiecta
istoricul daunelor $n viitor" #sigurtorii $mbriea! o vi!iune pe termen lung a
nevoilor curente i viitoare ale populaiei" 5copul principal al asigurrii const $n
satisfacerea nevoii financiare pre!ente sau viitoare a cumprtorului de asigurri"
/rimele de asigurare care au fost $ncasate trebuie administrate i plasate $n aa fel
$nct s se poat rspunde cererilor de despgubire ce vor aprea $n viitor" #ctivitatea
de asigurri este ba!at, mai mult dect celelalte activiti, pe $ncredere i promisiuni"
/rodusele de asigurare sunt intangibile i reflect, pur i simplu, o promisiune din
partea societii de asigurri cu privire la despgubirea asigurailor pentru eventualele
pierderi financiare, dac acestea sunt consecina evenimentului asigurat" )ontractul
dintre asigurtor i asigurat este un contract de bun,credin i necesit onestitatea i
$ncrederea ambelor pri"
M
#sigurtorii au responsabiliti fa de deintorii de polie, acionari, anga-ai,
ageni $n vederea meninerii solvabilitii, a $ndeplinirii obligaiilor financiare viitoare
7
)onstantinescu +an #nghel, Tratat de asigurari, vol"?, *d" *conomica, @ucuresti, ?A7A, pag"7AC,77B=
8
+an #nghel )onstantinescu, Dariana Dinculescu, 3iliana .doi, 1nformatic i asigurri, *ditura @.*8, @ucureti, ?A7F,
9
i a supravieuirii" /racticile incorecte de afaceri pot conduce la obinerea unor profituri
i surplusuri pe termen scurt, dar nu contribuie la misiunea ma-or a activitii, i
anume aceea de a asigura bunstarea deintorilor de polie i a purttorilor preteniilor
de despgubire"
)onform opiniilor unor teoreticieni, activitatea economic fiinea! i se derulea! cu
unicul scop de a reali!a profit" Dilton (riedman este unul dintre susintorii acestei idei,
urmnd $ndeaproape teoriile lui #dam 5mith, autorul renumitei lucrri #vuia
naiunilor,, " 5mith considera persoanele ca fund motivate de interese proprii" 8u din
bunvoina mcelarului, brutarului sau a berarului putem s ne servim prn!ul ci
datorit faptului c acetia $i urmresc propriile lor interese""""

5mith a conclu!ionat c acest punct de vedere (cel al intereselor proprii) va conduce la

$nflorirea comerului" *l a reali!at astfel faimoasa imagine a minii invi!ibile" )onform
acesteia, dac o persoan urmrete reali!area propriilor interese, atunci, $ntreaga
societate, ca i cum aceasta ar fi condus de o mn invi!ibil, i,ar $mbunti po!iia,
ar avansa" (riedman pretinde c acest lucru s,a $ntmplat" 5uccesul sistemului economic
al 56#, care $ncura-ea! activitatea de obinere legal, corect a profitului, se poate
atribui faptului c, atunci cnd $ntreaga activitate se desfoar cu scopul obinerii de
profit, se creea! mediul concurenial, se produc mai multe bunuri i $ntreaga societate
beneficia! de un nivel de trai ridicat" Teoriile lui (riedman i 5mith pre!int dou
nea-unsuri" $n primul rnd, urmrirea propriilor interese nu $nseamn $ntotdeauna
$mbuntirea situaiilor altora" $n al doilea rnd, nedefinirea precis a scopurilor
activitii, factor motivant $n desfurarea acesteia, constituie cel de,al doilea nea-uns al
teoriilor celor doi" Dotivul pentru care un individ e'ecut anumite activiti nu se
confund, $n mod necesar, cu scopul acestor activiti" +e e'emplu, scopul aciunilor
umanitare este cel de a-utor acordat nevoiailor, $ns motivul celor care $ntreprind astfel
de aciuni poate s fie diferit"
B
> persoan poate s $ntreprind acte de caritate cu scopul
9
Ncrel, 1", @ercea, ( #sigurri i reasigurri, *ditura *'pert, @ucureti, ?AAB
10
de a,i impresiona prietenii sau pentru a evita impunerea fiscal" /rin urmare, actul de
caritate are o dimensiune e'tern, social , scopul, i una intern, personal , motivul
persoanei care recurge la acte de caritate" +ac, prin caritate, individul nu $ndeplinete
doar o datorie, ci este i recompensat, acesta va fi mult mai tentat s fac acte de
caritate" Totui, $nclinaia indivi!ilor de a recurge sau nu la acte caritabile nu deprecia!
motivaia social a acestor acte" 1n mod similar, motivaia social pentru e'istena
activitii economice nu este aceea de a,7 a-uta pe proprietar sau pe manager" #ceasta
nu e'ist pentru obinerea de profit" )hiar dac desfurarea activitii va avea drept
re!ultat obinerea de profit pentru proprietar sau manager, acesta nu va $nceta eforturile
sale depuse $n vederea atingerii scopului $n sine, acela de a oferi societii bunuri i
servicii"
)unoaterea obiectivelor activitii ofer managerilor un standard care constituie
un sistem de referin"
7A
+e e'emplu, dac obiectivul activitii este cel de obinere a
profitului, o activitate profitabil este cea care are o ba! sntoas" $n mod similar, dac
obiectivul activitii este cel de a obine bunuri i servicii, atunci o activitate sntoas
este cea care are drept re!ultat satisfacerea clienilor" >binerea unui profit este necesar
pentru supravieuirea activitii i este cu siguran un motiv pentru desfurarea
acesteia, dar nu constituie unicul su scop"
> activitate sntoas este cea care ofer bunuri i servicii i care conduce la
obinerea de profit" )onceptele etice recente sugerea! faptul c, dac managerii ar privi
activitatea economic precum un cetean simplu, ar putea sesi!a alte responsabiliti"
>rgani!aia este o persoan -uridic, cptnd prin lege dreptul de a intra $n contact cu
alte persoane fi!ice sau -uridice" /roprietarii iIsau managerii organi!aiilor, prin
activitile duse $n cadrul acestora, $ntrein relaii de afaceri cu persoane sau cu grupuri
de persoane, iar aceste relaii $i oblig s,i $ndeplineasc responsabilitile"
)lienii crora le sunt adresate re!ultatele activitii respective sunt adesea
10
Nacrel, 1", @ercea, (", #sigurri i reasigurri, *ditura Dar:eter, @ucureti, ?A77
11
considerai purttori de interese, deoarece au un interes $n atitudinea firmei, a
succesului sau eecului acesteia" /urttorii de interese sunt persoane i grupuri de
persoane, cum ar fi comunitatea $n care este locali!at firma, anga-aii firmei i familiile
acestora, clienii, acionarii, deintorii de polie, proprietarii sau alte firme" *'istnd, o
firm intr $n contact cu alte firme, cu alte activiti" #ceste relaii devin ba!a
obligaiilor etice, a datoriilor morale pe care o firm le are fa de purttorii de interese
i viceversa"
5ocietile de asigurri au obligaia de a presta anumite servicii, un anga-ament pe
care societatea l,a autori!at" #ceste servicii constituie un spri-in $n ca!ul pierderilor
financiare, oferind astfel siguran i eliminnd gri-a pentru acoperirea acestora" )u
toate c o societate de asigurri nu poate garanta c un anumit eveniment nu se va
produce, asigurtorul poate $ncheia un contract cu asiguratul, obligndu,se s plteasc
despgubiri $n ca!ul $n care se produce evenimentul asigurat"
77
+eoarece este responsabilitatea societii de asigurri s ofere astfel de servicii,
e'ist o relaie strns $ntre riscul asumat i mrimea primei de asigurare" *'aminarea
modului de adoptare a deci!iilor de mar:eting, subscriere, de a-ustare a daunelor,
precum i modul $n care acestea vin $n $ndeplinirea obligaiilor contractului de asigurare
repre!int componente de natur etic")onsecinele conduitei etice pentru o societate de
asigurri constau $n urmtoarele:
7 ocuparea posturilor de ctre persoane potrivite, fapt )e va conduce la obinerea unor
satisfacii de ctre manageri=
? onestitatea i loialitatea anga-ailor=
F $ncrederea i satisfacia clienilor"
+e regul, conduitele lipsite de etic au un efect negativ asupra organi!aiei"
Totui, atunci cnd noiunile de etic i profit nu coincid, managerii trebuie s aleag
11
+an #nghel )onstantinescu 5isteme informaionale $n asigurri, *ditura @.*8, @ucureti, ?A7F
12
una dintre cele dou posibiliti: corectitudine sau beneficii"
Da-oritatea managerilor intenionea! s aib o conduit etic atunci cnd $i
$ndeplinesc propriile obligaii i aceasta deoarece oamenii au tendina de a se comporta
$n diferite moduri, ceea ce afectea! modalitatea de autoapreciere" #tunci cnd se cere
$ndeplinirea unei obligaii care este apreciat ca fiind lipsit de etic, caracterul
anga-atului va fi, cel mai adesea, incompatibil cu acest rol" #ceasta este o surs de
conflicte $ntre manageri i anga-ai" #nga-aii care se consider a fi potrivii pentru
aceste roluri sunt mai satisfcui dect ceilali"
>nestitatea i loialitatea anga-ailor sunt elemente de importan vital i sunt, de
regul, o consecin a practicilor de afaceri etice i echitabile " 1ncrederea $n relaiile
firmei crete atunci cnd anga-aii $i $mprtesc deschis i cinstit opiniile $ntre ei"
$ncrederea i satisfacia clienilor cresc atunci cnd acetia simt c primesc un tratament
corect i etic" #semenea anga-ailor, clienii care sunt tratai corespun!tor din punct de
vedere etic vor avea mai mult $ncredere $n societatea respectiv"
1.* C'd#ita d$ $tic!
1.4.1 Modul de adoptare deciziei
#a cum s,a mai artat, att organi!aiile, ct i anga-aii acestora au responsabiliti
etice" +e e'emplu, managerul are obligaia de a $ndeplini obiectivele organi!aiei pentru
care lucrea! i de a aciona pentru reali!area intereselor deintorilor de polie i ale
acionarilor"
7?
)are este modalitatea de evaluare a deci!iilor i aciunilor $n termeni
eticiO 6rmtoarele patru $ntrebri pot oferi un cadru pentru evaluarea deci!iilor i
aciunilor:
7" #ciunea este -ust i corectO
?" #ciunea se desfoar ca urmare a unor promisiuni sau anga-amente anterioareO
12
)onstantinescu, +"#", #sigurri i reasigurri, *ditura Tehnic, @ucureti, ?AAB
13
F" #ciunea este benefic pentru societateO
G" #ciunea este benefic pentru mineO
6n rspuns afirmativ la toate aceste $ntrebri indic o -ustificare sntoas a
deci!iilor sau aciunilor" 6n rspuns negativ la una dintre $ntrebrile de mai sus poate
da natere unor dispute de natur etic asupra deci!iilor adoptate sau aciunilor
$ntreprinse"
Da-oritatea deci!iilor sau aciunilor manageriale se finali!ea! $n re!ultate
comple'e, care nu pot fi categorisite dup criteriul a patru rspunsuri po!itive sau
negative" )u toate acestea, este necesar $nelegerea profund a acestor $ntrebri pentru
evaluarea re!ultatelor poteniale ale deci!iilor i aciunilor manageriale"
/entru stabilirea corectitudinii unei aciuni se apelea! la principiul egalitii $n
faa drepturilor" +repturile sunt clasificate ca fiind po!itive i negative" +repturile
negative sau inalienabile sunt drepturile omului, garantate fiecrei persoane= nimeni nu
trebuie s acorde aceste drepturi i nimeni nu le poate retrage" *'emplele sunt
numeroase: dreptul la via, dreptul la libertate, dreptul la fericire" *ste admis i
necondamnat faptul ca printele s limite!e libertile copilului, $ns relaia dintre
acetia nu este de egalitate"
7F
+reptul la libertate este deosebit de important $n tran!aciile comerciale i de pia"
.eclama mincinoas i practicile de mar:eting agresive sunt de condamnat, pentru c
violea! libertatea clientului" .eglementrile guvernamentale sunt adesea pasibile de a
fi respinse, deoarece violea! drepturile $ntreprin!torilor de a desfura activiti
economice"
+e fapt, sistemul pieei libere se ba!ea! $n $ntregime pe dreptul la libertate"
+repturile po!itive sunt drepturile care trebuie acordate" +e e'emplu, un copil are
dreptul de a fi educat" /ot e'ista opinii care s susin c pentru fiecare drept po!itiv
e'ist o obligaie corespondent" +ac nu e'ist cineva capabil i responsabil $n oferirea
13
Nioleta )iurel, #sigurri i reasigurri" #bordri teoretice i practici internaionale, *ditura #11 @ec:, @ucureti, ?010
14
anumitor servicii, pretinderea unui anumit drept este de prisos" /rin urmare, nu are sens
solicitarea unei asistene medicale adecvate $ntr,o societate $n care nu e'ist servicii de
asisten medical" $n ca!ul $n care $ntr,o societate e'ist entiti care prestea! servicii
de asisten medical, atunci acestea trebuie identificate"
7G
+ac o aciune este abordat
corect, nu e'ist nici un motiv pentru ne$ndeplinirea acesteia, iar dac e'ist $ndoieli
asupra corectitudinii, atunci aceast aciune ar trebui evitat"
#ceast $ntrebare verific e'istena unor promisiuni e'plicite de a aciona $ntr,un
anumit mod, deoarece, $n ca!ul unui rspuns afirmativ, acestea trebuie $ndeplinite"
)ontractul de asigurare este un e'emplu de promisiune e'plicit" (iind un contract
care se ba!ea! pe buna,credin, un contract de asigurare de bunuri este o promisiune a
asigurtorului de a repara bunul asigurat, de a,7 $nlocui sau de a despgubi asiguratul
pentru pierderea suferit, $n ca!ul $n care aceasta survine ca urmare a producerii unui
eveniment asigurat" (iecare parte contractant are drepturi i obligaii prev!ute e'pres
$n contract" Dai e'ist i anga-amente care merg dincolo de acestea i care re!ult din
promisiuni e'plicite" +e e'emplu, orice relaie de durat depinde de promisiuni
implicite i de ateptrile $n legtur cu un anumit comportament $n ciuda evenimentelor
viitoare"
/romisiunea i respectarea acesteia sunt elemente importante pentru afaceri i
pentru societate $n general" +e aceea, o -ustificare pentru $ntreprinderea anumitor aciuni
const $n respectarea promisiunilor i anga-amentelor" +ac aciunea se desfoar $n
folosul altora, atunci ea este motivat" 1nteresul comun are $ntotdeauna o importan
deosebit $n adoptarea unei deci!ii"
> aciune care este benefic pentru o persoan nu este, $n mod obligatoriu, egoist
i este adesea considerat o aciune po!itiv" >amenii au cteva niveluri de necesiti:
14
1ulian Ncrel, (lorian @ercea, #sigurri i reasigurri, ediia a 1l,a, *ditura *'pert, @ucureti, ?A7F=
15
fi!ice, de siguran, sociale, de respect, de autoperfecionare" 1ndivi!ii vor aciona $n aa
fel $nct s,i satisfac aceste nevoi"
7C
1.4.2 Norme de conduit
1n spiritul acestor principii Pi valori, cei vi!ati de pre!entul )od tin cont in
activitatile lor de urmatoarele norme de conduita legate de:
1.C')lict$ d$ it$&$s$
)a!urile de conflict de interese re!ulta din situatii de incompatibilitate privind membrii
)onsiliului #.#)15, ai )omisiei consultative, ai )omisiei permanente de etica, ai
comisiilor de specialitate ale #.#)15, evaluatorii, anga-atii permanenti ai #.#)15,
studentii participanti la evaluari" 5e considera situatie de incompatibilitate atunci cand
orice persoana care face parte dintr,una dintre categoriile mentionate mai sus
1+
:
, este semnatarIa sau co,semnatarIa la documentele, programele Pi alte produse
academice sau manageriale ale institutiei evaluate=
, a participat direct sau indirect la deci!iile privind evaluarea performantelor academice
si manageriale in discutie=
, face parte din respectiva institute ce urmea!a sa fie evaluata sau este implicat direct
sau indirect in activitatea evaluata=
, are sau a avut, in ultimii trei (F) ani, relatii contractuale cu institutia evaluata, cu
e'ceptia participarii in proiecte de cercetare comune, participarea in comisii de doctorat,
comisii de sustinere a e'amenelor de finali!are a studiilor i comisii de concurs pentru
ocuparea posturilor vacante=
, are legaturi de rudenie cu persoane din institutia evaluata sau direct implicate in
15
&aliceanu, *conomia asigurrilor, *ditura 6niversitaria, )raiova, ?A77=
7J
1onescu, &h", )ultura afacerilor" Dodelul american, *d" *conomica, @ucuresti ?A7?
16
programeleIactivitatile ce intra in evaluare=
, este intr,un conflict personal recunoscut cu unul sau mai multi membri ai comunitatii
academice din institutia evaluata=
, a fost implicatIa intr,o disputa cu evaluatul (titularul unui curs sau cineva din
conducerea institutiei) sau a demonstrat, cu alte oca!ii, atitudini partinitoare, standarde
duble i pre-udecati in evaluarea activitatilor acestora=
, a avut relatii de colaborare pe ba!a de contract in ultimii trei ani cu programul de studii
evaluat sau cu institutia de invatamant superior evaluate"
Qinnd cont de aceste preci!ari, cei care se pot gasi in situatiile de mai sus,
vor anunta in scris, inainte de inceperea misiunii de evaluare, @iroul *'ecutiv al
)onsiliului #.#)15, direct sau, dupa ca!, prin intermediul inspectorului de
specialitate din cadrul #.#)15, e'istenta oricarei situatii de conflict de interese"
7K
+e asemenea, ei vor refu!a asumarea oricarei responsabilitati in cadrul procesului
de evaluare e'terna, se vor abtine de la e'primarea oricarei opinii personale i sub
nicio forma nu vor participa la procedurile de evaluare e'terna respective"
%.Sit#atii d$ c',p&',is
1n activitatile de asigurare a calitatii i de evaluare, repre!entanii #.#)15 nu
vor accepta i nu vor da curs eventualelor presiuni e'terne, indiferent de cine ar fi
ele e'ercitate in favoarea structurilor evaluate, fie direct (de catre personalul
propriu al institutiei) fie indirect (de terte persoane, care nu sunt anga-ate ale
institutiei dar care ar putea ocupa o functie importanta in cadrul unor organisme sau
institutii publice sau private)" .epre!entantii #.#)15, prin conduita proprie, vor
respinge orice compromis i vor impune un climat de corectitudine morala pe
parcursul activitatilor de evaluare a calitatii"
5ub nici o forma i in nici o circumstanta, repre!entantii #.#)15, implicati in
17
1onescu, &h" &h", )ultura afacerilor" Dodelul american, *d" *conomica, @ucureti, ?A7?, p"??K
17
evaluarea e'terna, nu vor folosi po!itia sau functia lor pentru a obtine catiguri
materiale iIsau avanta-e personale sau institutional (materiale sau de alt ordin)
respingand in mod clar asemenea oferte"
(.Spi&it#l d$ $c-ipa "i li.$&tat$a it$l$ct#ala
)ei implicati in asigurarea calitatii i in activitile de evaluare vor respecta i
incura-a libertatea de gndire i de e'primare i nu vor influena opinia altor
membri inclui in procesul de evaluare e'tern dect prin argumente raionale,
intemeiate din punct de vedere legal i profesional" +eci!ia lor trebuie s aiba un
caracter obiectiv, s fie re!ultatul unei anali!e critice profesionite i democratice
$ntr,un cadru participativ larg" 1nstituiile de $nvmnt superior aflate $n proces de
evaluare a calitaii vor fi incura-ate s $i e'prime deschis opiniile $n legatura cu
standardele de calitate folosite, cu deci!iile i recomandrile facute pe $ntreg
parcursul evalurii"
7M
5ugestiile formulate de evaluatori $n rapoartele de evaluare vor fi luate $n
considerare de instituiile de $nvmnt superior respective i de )onsiliul
#.#)15 pentru $mbuntirea practicilor viitoare"
*.P&'p&i$tat$a it$l$ct#ala
/e parcursul evalurii e'terne trebuie s fie respectata permanent proprietatea
intelectual a celor care ofera informatii i documente".apoartele de autoevaluare,
documentele consultate, cererile sau aplicaiile depuse sunt $n $ntregime sau partial
proprietatea $ntelectual e'clusiv a celui evaluat (individ sau instituie)" #nga-atii
permanenti ai #.#)15, evaluatorii e'terni, membrii comisiilor de specialitate sau
ai )onsiliului, vor evita sub orice forma transmiterea de informatii iIsau
documente oricarei terte parti"
18
#brudan, Daria,Dadela, Danagement international, *d" 6niversitatii din >radea,?A7A
18
/.D$01'lta&$a p&')$si'ala c'ti#a
)ei implicati $n asigurarea calitii trebuie s $i $mbuntaeasc permanent
competenele profesionale i manageriale i sa $i consolide!e principiile etice i
valorile morale legate de responsabilitile ce decurg din activitile de evaluare a
calitii"
7B
*i trebuie sa fie la curent cu de!voltrile la nivel international i national
in domeniu, sa imparteasc cunotintele i e'perienta lor altor colegi interesati, sa
contribuie la creterea nivelului de contienti!are i acceptare in societate a
standardelor de calitate i sa spri-ine toate activitatile i evenimentele care
promovea!a o cultura a calitatii i eticii in invatamantul superior"
+.Calitat$a ,#cii
)ei implicati in activitatile de asigurare i evaluare a calitatii vor tinde catre
e'celenta in munca lor i vor asigura:
a. acoperirea tuturor aspectelor privind calitatea urmarite in evaluare=
.. onestitate i corectitudine intelectuala=
c. evaluari de incredere i nepartinitoare=
d. eficienta muncii agentiei, cnsiliului, comisiei sau echipei de evaluare din
care fac parte sau care $i evaluea!a=
$. natura bine fondata a afirmatiilor i e'plicatiilor=
). respectarea termenilor specifici din regulamente i proceduri"
2.Calitat$a c',#ic!&ii
)ei $mplicai $n activiti de asigurare a calitii i de evaluare vor conlucra
pentru asigurarea permanent a unei comunicari corecte i eficiente $ntre ei dar i
cu tere instituii sau persoane (firme private, mass media), conform
reglementrilor ageniei" 5uccesul $n reali!area acestui de!iderat este calitatea
19
8ogru, T", Asigurri: ghid practic, *ditura )"R" @ec:, @ucureti, ?AAB
19
comunicrii, de o buna funcionare a circuitelor de comunicare, de folosirea
corect, concis, constructiv, complet a unor mesa-e clare, $nelese, acceptate de
pari, transmise la timp i respectate de ctre toi participanii"
?A
)omunicarea are ca obiectiv depairea barierelor subiective i instalarea
$ncrederii, acordarea credibilitii i a respectului reciproc" )onclu!iile evalurii
vor avea un caracter obiectiv i constructiv i vor sugera direcii de urmat pentru
viitoarele programe de perfecionare a calitii"
4n discutiile dintre pari comunicarea se va ba!a pe $nelegere reciproc,
cutarea unei convergene a prerilor, a armoniei i a consensului, scopul final fiind
perfecionarea calitii actului educaional $n beneficiul tuturor"
3.c&$d$&$a4sti,a &$cip&'ca
1ntregul proces de evaluare e'terna trebuie construit pe incredere i stima
reciproca de!voltate sistematic" .espectarea valorilor, principiilor i normelor de
conduita preva!ute in )od poate contribui la construirea i intarirea acestei
increderi"
1./ P&')$si'alis,#l "i $tica 5 asi6#&!&ii
>ricine vrea sa devina asta!i un SprofesionistS sau vrea sa lucre!e intr,o firma de
SprofesionistiS" 1n timp ce profesionalismul este considerat o virtute, ceea ce implica de
fapt aceasta notiune poate fi gasit uneori lipsind in mare masura in imaginea unei firme
per ansamblu sau a unui anga-at, in particular" Dulti cred ca cineva devine un
?A
+an #nghel )onstantinescu, Darinic +obrin, Introducere n asigurri, Editura Tehnic, Bucureti, 2011;
20
profesionist doar daca termina o facultate si multe firme au credinta gresita ca se pot
considera ca asigurand servicii de calitate doar anga-and posesoriS de diplome"
?7
+aca
aruncam o privire in dictionar, cuvantul SprofesionalistS are doua intelesuri care,
impreuna, definesc modul nostru de munca" /rimul se refera la profesiunea in sine"
)elalalt, ar suna cam asa: Sbine pregatit, cineva care e bun in ceea ce faceS" +eci, a fi
profesionist inseamna sa faci si bine ceea ce stii sau se presupune ca stii sa faci" * clar
ca e usor sa fii profesionist in primul sens al cuvantului" +aca tot repetam sa facem ceva
toata viata, devenim un fel de profesionisti in acel ScevaS" # doua parte insa, e mult mai
greu de indeplinit" * usor sa faci ScevaS, dar sa,l faci cu pasiune, sa dai tot ce poti , aici
sta totul" Da-oritatea oamenilor isi fac treaba in asa fel incat sa consume un minim de
efort, cre!and ca ce fac ei e oricum prea neinsemnat si nu va fi apreciat de nimeni"
&indeste,te, daca ar fi sa bati o scrisoare la masina si gresesti o litera, o stergi cu guma
sau rescrii intreaga scrisoare O +aca intr,un hotel intrebi receptionera ceva, iti cere sa
astepti sau sare imediat de pe scaun sa,ti re!olve problema, ba si cu un !ambet pe toata
fata O #stea ar fi niste e'emple binecunoscute de ceea ce inseamna a fi sau nu
profesionist" # face ceva la nesfirsit nu inseamna ca vei deveni vreodata profesionist"
Rai sa ne uitam la marea ma-oritate a functionarilor publici care fac acelasi lucru de ani
de !ile si n,au dat si nu vor da doi bani pe calitatea muncii lor" 8u pot fi numiti
profesionisti sub nici o forma, indiferent de calificarile pe care le au"
&indeste,te la un domeniu, oricare ar fi el, si la primul nume care,ti vine in minte in acel
domeniu" /oti deveni un in domeniul tau O 5au iti place doar sa,ti termini treaba pe care
o ai de facutO )e ar trebui sa
faca cineva pentru a fi profesionist O 1ata citeva puncte care pot sta la ba!a acestei idei:
1. Plai)ica&$a" )hiar daca vorbim despre o operatie chirurgicala sau despre un
proiect condus de un inginer, un comportament de profesionist cere o planificare a
21
Ncrel, 1", @ercea, ( Asigurri i reasigurri, *ditura *'pert, @ucureti, ?A7F
21
etapelor de parcurs, astfel incat orice dificultate sa fie depasita si totul sa decurga in
limitele acceptate" )ati dintre noi isi planifica activitatea de !i cu !i O )ate firme iau
planificarea activitatii lor in seriosO /robabil cate raspunsuri de S86S gasim la astfel de
intrebari, atatia neprofesionisti gasim"
??

%. L#a&$a d$ci0iil'&" (elul in care cineva ia deci!ii arata deasemenea gradul de
profesionalism" +e obicei deci!iile se iau pe ba!a Sflerului personalS si a intuitiei, mai
degraba decat pe ba!a unei anali!e serioase a situatiei"
(. C',#ica&$a" )um ar comunica un profesionist O >are cati pun mare pret pe cum
e'plica ceva unui client I subordonat I superior O )ategoric un medic care da e'plicatii
pe larg unui pacient ingri-orat este mai bun decat unul care scrie numai o reteta"
.e!ultatul strict medical poate fi acelasi dar unul reduce ingri-orarea pe cand celalalt
creea!a o tensiune gratuita" /entru un om bolnav este o mare diferenta"
?F
*. C#, iti t$&,ii t&$a.a" #titudinea personala se va reflecta in Sprodusul finalS al
fiecaruia" >are acesta inglobea!a toata gri-a si toate abilitatile noastre O 5au lucram Sla
normaS si asteptam ca alti sa ne corecte!e greselile O 6n -urnalist poate da o stire plina de
greseli care fara indoiala vor fi corectate inainte de publicare" +ar profesionalismul
acestui -urnalist ar trebui sa ceara ca aceste greseli sa fie corectate chiar de el, munca lui
nu ar trebui sa depinda de altii, cel putin nu intr,o astfel de masura"
??
1onescu, &h", )ultura afacerilor" Dodelul american, *d" *conomica, @ucuresti ?A7?
?F
Violeta Ciurel, #sigurri i reasigurri" #bordri teoretice i practice, Editura AII ec! ,ucuresti 2"11
22
/" Sa )aci c$ t&$.#i$" > firma care nu,si tratea!a bine anga-atii poate fi numita cu greu
profesionala, indiferent cati oameni bine pregatiti profesional anga-ea!a" +in pacate,
multi vor sa fie Soameni la ordineS acceptand, la comanda de sus, sa faca lucruri nu sunt
tocmai la locul lor" 5a faci un lucru pe care tu insuti il consideri gresit, te descalifica de
la statul de profesionist oricate titluri si diplome ai avea" #cestea sunt cateva linii mari
de adoptat in drumul spre a fi un profesionist"
CAPITOLUL II
FUNDAMENTE METODOLOGICE PRIVIND ETICA N
ASIGURRII
%.1 R$6l$,$t!&ii 6$$&al$ p&i1id c'd#l d$ $tic! 5 asi6#&!&ii
)odul stabilete norme de comportament etic i activitatea $n domeniul
asigurrilor (hereinunder 2norme etice2), care vor fi practicate de societile de
23
asigurare, anga-aii acestora, persoane -uridice i fi!ice care media! distribuia de
asigurare e'clusiv pentru aceste companii de asigurare (hereinunder 2mediatori2)"
8orme etice de acord cu normele legale, presupune $ndeplinirea lor i de a
determina cerinele mai stricte dect oricare dintre cele care urmea! de la o
reglementare -uridic"
?G
)odul are drept scop de a a-uta pentru a reali!a norme -uridice $n aa fel $nct o
parte din cerinele lor generale (i anume, obligaia de a respecta bunele moravuri
concurente), sunt aplicate i concreti!ate $n sfera de asigurare"
.espectarea reglementrilor codului a-ut la prote-area un nume bun de asigurare
ca un $ntreg i s se asigure c clienii sunt informai $n mod util i domeniul de aplicare
la serviciile companiilor de asigurri i care au $ncredere $n companiile de asigurri" +e
asemenea, a-ut pentru a asigura o atmosfer competitiv sntos $n relaiile reciproce ale
societilor de asigurare, precum i respectarea bunelor moravuri $n concurs economic"
3a aplicarea i interpretarea )odului trebuie s ia $n considerare faptul c societile
de asigurri sunt instituii financiare care:
, de lucru cu mi-loace $ncredinate i sunt obligai s le gestione!e $ntr,un mod util,
, obine informaii importante asupra vieii personale i statutul de proprietate al
clienilor lor i sunt obligai s respect cu strictee i s respecte un secret comercial i a
drepturilor personale ale clienilor lor, $n conformitate cu reglementrile de 77 i
urmtoarele din )odul )ivil i s pstre!e secretul, $n conformitate cu legislaia de
asigurri"
?C
24
#brudan, Daria,Dadela, Danagement international, *d" 6niversitatii din >radea,?AAB
25
#ristotel, /olitica, *d" )ultura 8ationala,@ucuresti, ?A77
24
#sociaia )ehia a #siguratorilor a-ut pentru a pune )odul $n reali!are" 3a care ea
se ghidea! prin reglementri legale, obiectivele menionate mai sus ale )odului i
interesul de a de!volta un nume bun de asigurare $n .epublica )eh" +e asemenea, se ia
$n considerare principiile de activiti de publicitate etice valabile $n .epublica )eh
emis de ctre )omitetul de publicitate"
)ompaniile de asigurri individuale se pot aplica cerine mai etice la propriile
activiti, precum i activiti de anga-ai i mediatori dect cele care decurg din acest
)od lor"
%.% R'l#l $tici 5 st&#ct#&a #$i c',pai d$ asi6#&!&i
)ompaniile de asigurri s respecte regulile de concuren economice i
comerciale vamale" )oncurena $ntre companiile trebuie s se reali!e!e numai prin
mi-loace cinstite i respectabile" 5ocietile de asigurri ar trebui s evite orice aciune
care ar putea rupe $ncrederea clienilor lor i s evolue!e o impresie distorsionat despre
serviciile lor" 4n special, acestea ar trebui s evite declaraii false, calomnioase i lipsite
de respect despre alte societi de asigurare, anga-aii lor i mediatori"
.spndirea de informaii, chiar dac acesta este sincer cu privire la alte societi
de asigurare este inadmisibil $n ca!ul $n care se poate implica $ntr,un ru i nu a fost
solicitat de circumstane" > comparaie a serviciilor proprii cu serviciile altor companii
de asigurri este posibil numai $n mod e'cepional, pe o cerere direct i neprovocat de
un client" > astfel de comparaie nu ar trebui s includ informaii incomplete, informaii
scoase din conte't sau de noiuni, care sunt de ne$neles pentru un client regulat i poate
fi dat un $neles diferit de ctre un client" 3a $ncheierea unei asigurri este $n special
25
inter!is s foloseasc tabele comparative care conin o comparaie de avanta-e de servicii
oferite de companiile de asigurri individuale"
?J
Toate publicitate este reali!at cu dreptatea i adevrul, $n conformitate cu
normele privind concurena i fr elemente de publicitate $neltoare" 8u este permis s
foloseasc comparaie cu alte societi de asigurare $n publicitate"
4n probleme personale companiile de asigurri ar trebui s procede!e cu
pruden" 4n ca!urile $n care anga-aii sau agenii trece de la o companie de asigurri la
alta, atunci cnd acceptarea lor compania de asigurri ar trebui s ia $n considerare dac
acestea nu au fcut o $nclcare de relaii contractuale, sau a $nclcat obligaiile legale i
normele etice de comportament $ntr,un loc de munc anterior" )ompaniile de asigurri
ba!e!e activitatea pe principiul c interesele clientului i mulumirea lui sau ei sunt de o
importan primar" 4n scopul de a atrage un client se permite s foloseasc informaiile
cu privire la doar servicii de asigurare proprii" 4ncheierea contractului de asigurare nu
este permis s aplice orice mi-loace agresive de convingere i de a de!volta presiune,
$ncalc dreptul la intimitate i e'trem de disconfort clientului" 8u este posibil pentru a
obine informaii cu privire la potenialii clieni $ntr,un mod care s,ar rupe dreptul
clientului de protecia vieii private i de personalitate i a datelor cu caracter personal"
2.2.1 #rincipiile de $az ale etici
*tica (la fel ca si morala) se construieste pe ba!a unor principii:
7 /rincipiul egalitatii in fata normelor=
26
#ira:sinen, Timo, /rofessional *thicsan *nciclopedia of #pplied *thics, vol" F #cademic /ress, ?A7F
26
7 /rincipiul claritatii si clarificarii conceptelor"
a) Principiul egalitatii in ata n!r"el!r
Dorala nu este facuta pentru eroi si sfinti, nici pentru genii, ci pentru oamenii
obisnuiti" #ceasta nu inseamna ca eroii, sfintii si geniile nu trebuie sa se supuna
normelor morale, ci sublinia!a doar faptul ca morala este regula, nu e'ceptia" )and
vorbim despre egalitatea intre oameni, nu ne referim la egalitatea lor intelectuala,
biologica, estetica, ci la egalitatea lor in fata principiilor si normelor morale si la
egalitatea in fata legii, tot asa cum, din punct de vedere religios ne referim la faptul ca,
in fata lui +umne!eu, toti suntem egali" /entru ca o astfel de egalitate sa fie posibila,
principiile si normele morale trebuie sa fie accesibile ca intelegere, indiferent de gradul
de educatie al persoanei si, in acelasi timp, ele trebuie sa fie practicabile"
?K
5pre deosebire de achi!itiile intelectuale, principiile si normele morale trebuie sa
fie accesibile si fe!abile pentru orice persoana, indiferent de nivelul ei intelectual, atata
timp cat ea are discernamant" .ecunoasterea discernamantului este o conditie a
autonomiei, libertatii si responsabilitatii"
Niata cotidiana nu implica decat rar acte e'emplare (de e'emplu, situatii care cer
sacrificiul suprem pentru altii sau pentru o cau!a)" /rin urmare, continutul moralei
raspunde in mare masura dilemelor de !i cu !i si se adresea!a oricui care se confrunta cu
astfel de dileme puse in termenii a ceea ce am numit mai sus probleme morale"
#) Principiul claritatii si clariicarii c!nceptel!r
1ntr,o societate deschisa, pluralista, oamenii pot sa,si enunte clar po!itia fata de o
problema morala si sa actione!e in consecinta" +e e'emplu, daca un medic crede ca
avortul este imoral (e crima), el poate opta sa lucre!e intr,o clinica in care nu se fac
27
)raciun, +", *tica in afaceri, @ucuresti, *d" #5*, ?A7?
27
avorturi sau sa ramana doar obstetrician" +aca o persoana este neinteresata sa actione!e
pentru binele public, moral ar fi sa nu se implice in politica sau in administratie publica"
#ici apare ca evidenta si diferenta fata de po!itii fundamentaliste: o religie este
impusa ca morala de stat si transferata integral sau aproape integral in legislatie"
?M
*tica studia!a standardele generale care se aplica celor mai multi oameni, in cea
mai mare parte din viata lor" +e aceea, rareori tine cont de particularitati cum ar fi:
se'ul, rasa, capacitatile si talentele, statusul unei persoane" *ventual aceste particularitati
sunt tratate in conte't tematic (drepturi, dreptate, egalitate de sanse pentru membri
grupurilor defavori!ate: drepturile femeilor, ale minoritatilor rasiale, etnice, religioase,
se'uale)" /rincipiile generale ale eticii tind sa depaseasca orice fel de diferente (chiar
daca aceasta posibilitate este adesea pusa sub semnul intrebarii)"
2.2.2 Etica %i &actorii de in&luen'
(actorii care ii fac pe oameni sa isi puna probleme etice la nivelul vietii
profesionale, civice, politice sunt, in principal urmatorii:
28
*tica si eficienta profesionala, *d" @ic" all, @ucuresti, ?A7A
28
7" .e!istenta individuala" 8ormele morale sunt restrictive si vin de multe ori in contrast
cu dorintele personale" > problema derivata de aici este daca norma insasi nu trebuie
schimbata astfel incat sa poata sa fie respectata de catre cei mai multi oameni"
?" )onflictele de roluri" 5untem rude, vecini, prieteni, profesionisti, sau chiar manageri
publici" 6neori rolurile noastre intra in conflict: cariera cu viata privata, statutul
profesional cu dorintele celor apropiati, in ca!urile amintite trebuie sa stabilim ce
primea!a clar in diferite situatii"
?B
F" #legerea intre diferite moduri de viata" #cest tip de alegere este valabil in societatile
deschise" 1n cele inchise (totalitare, autoritare, hipertraditionaliste) modul de viata este
prescris normativ de catre cei care detin monopolul pe autoritatea morala (ve!i de
e'emplu )odul eticii si echitatii socialiste, al muncii si vietii comunitatilor, in regimul
comunist romanesc)" +ilemele morale ale alegerii modurilor de viata alternative sunt
legate de situatiile in care ne putem asuma responsabilitatea" /rin urmare, acestea sunt
posibile in societatile in care avem acces la informatie si nu ne sunt ingradite libertatile
personale"
G" 5chimbarile sociale" )omunitatile secolului TT1 sunt deosebit de dinamice"
5ocietatea romaneasca, de e'emplu, a trecut si trece prin schimbari radicale (capitalism
combinat cu societatea patriarhala taraneasca, sistem comunist, tran!itie si de!voltare a
institutiilor democratiei liberate si capitalismului, autohtonism, si globali!are)" +e
fiecare data, normele si valorile se schimba dramatic" 1nclusiv in interiorul fiecarei
societati (si cea romaneasca este un bun e'emplu), coe'ista comunitati foarte diferite ca
obiceiuri, norme si valori"
C" /luralismul social" 5ocietatea inchisa (totalitara, autoritara) este monista" *a este
dominata de un centru de autoritate unic si atotcuprin!ator din punct de vedere normativ"
29
&rigoras, 1", /robleme de etica,1asi, *d" 6niv" #l" 1" )u!a, ?A7F
29
#cel centru stabileste felul in care oamenii trebuie sa traiasca, scopurile pe care trebuie
sa le urmareasca" 1n societatile pluraliste influentele vin in mod legitim din partea multor
factori: familia, grupurile de interese, comunitatea locala, cultura traditionala, sfera
politica" /ersoanele au de ales ce este mai bine pentru ele si ceea ce este mai -ustificat sa
urme!e ca principii si moduri de viata"
J" .esponsabilitatea pentru standarde" >amenii nu sunt doar supusi principiilor si
normelor, nu doar accepta o morala ci o si chestionea!a: daca si de ce este buna, cum
poate sa fie schimbata astfel incat sa fie mai concordanta cu interesele lor, cu simtul
dreptatii si intuitia binelui" )u alte cuvinte, ei sunt si subiect (creator de norme), nu doar
obiect al normelor (supusi normelor sau vi!ati de norme)"
K" 5tandardele trebuie sa fie drepte" >amenii tind spre acele norme care au obiectivitate,
sunt, cu alte cuvinte, general acceptate de catre comunitate" 1n functie de acestea isi
formulea!a aspiratiile" *i sunt pe de,o parte liberi, pe de alta parte vor sa fie acceptati,
respectati, sa,si intareasca stima de sine"
FA
/roblemele din care deriva relativismul si absolutismul, obiectivismul si subiectivismul,
sunt legate de:
, 3egitimitatea normatorului" )ine sunt eu (sau oricare om) sa,i -udec pe altiiO
, )e imi da mie dreptul sa impun propriile standarde altor oameniO )e le da altor
oameni dreptul sa imi impuna principiile lor despre bine sau rau, dreptate sau
nedreptateO
, 3egitimitatea normei" >amenii sunt facuti pentru principii si reguli, sau regulile pentru
oameniO
30
&ortner, Rarold, *thics for /ublic Danagement, &een9ood /ress, 8e9 Uor:, ?A7?
30
#cest mod de a aborda morala intr $n conflict cu caracteristicile socotite
substaniale oricrei morale: universalitatea, caracterul absolut i obiectivitatea"
2.2.( Conduita de etic
/ortretul omului de afaceri , $n psihologia nebuloas a perioadei de tran!iie este
cel al unui persona- imoral, lipsit de verticalitate i incapabil s urmreasc altceva dect
profitul propriu" #faceristul se $nvrte $n medii dubioase i se gndete doar la
combinaii, $n loc s,i vad serios de treab" 4i face placere s,i etale!e bogia i
superioritatea i este arogant $n po!iia de patron al unor anga-ai saraci i cinsti i"
5intagma cacofonica munca cinstita este pusa e'trem de des in opo!itie cu ideea de a
avea o afacere infloritoare"
F7
4n ciuda imaginii sale nefavorabile, omul de afaceri este privit, totui, cu admiraie
de ctre romni, deoarece este detept i stie s se descurce" 1nteligena sa pragmatic,
chiar dac ignor cu totul planul moralitii, este apreciat i invidiat" 4ntr,o ampl
cercetare de tip sociologic , cum este proiectul Vece pentru .omania, coordonat de
.ealitatea TN , cele dintai criterii pe care oamenii de afaceri trebuie s le indeplineasc
pentru a fi considerai valoroi sunt strict legate de !ona moralitii" )orectitudinea i
cinstea se afl $n topul ateptrilor pe care romnii le au de la un om de afaceri: <oac
cinstit, folosete mi-loace corecte pentru a obine contracte" #re gri- ca salariaii si s
ctige bine" #sigur condiii de munc decente anga-ailor"
31
@o9ie, 8orman, @usiness *thics, *ngle9ood )liffs, 8<, /rentice Rall, ?A77
31
#bia la coada clasamentului gasim criteriile strict legate de performanta
de business: S(ace profit mareS, S5i,a de!voltat afacerea prin forte propriiS sau S# construit
una sau mai multe companii fara spri-inul nimanui, fara cunostinte sau relatii" *litele din
!ona businessului sunt cernute, deci, prin sita onestitatii, mai degraba decat prin criteriul
competentelor de a conduce o afacere" insa, daca privim lista persoanelor nominali!ate
conform acestor criterii, gasim in marea lor ma-oritate oameni controversati, cu multiple
semne de intrebare puse de,a lungul timpului asupra moralitati lor" (ara a intra intr,o
anali!a amanuntita este evident ca foarte putini intre acestia se remarca printr,o tinuta
morala impecabila" Da-oritatea au fost implicati in diverse scandaluri, legate sau nu de
activitatea lor de business" +ar se pare ca tocmai acest caracter spectaculos le,a permis
sa devina vi!ibili pentru romani" +in pacate, oameni care au consolidat afaceri de
succes, dar care n,au avut parte de o mediati!are pe masura, nu au intrat in vederile Stele,
hipnoti!ateS ale romanilor"
F?
<ohn 5amihaian, Danaging /artner la #tlas )onsel Training 5ervices, afirma
despre etica in afaceri in .omania de asta!i" )u toate ca pare o tema abstracta, relatia
dintre moralitate si business este, in opinia lui <ohn 5amihaian, cat se poate de concreta
si de importanta" /entru ca a,ti de!volta o afacere prin propriile forte si a,ti construi un
statut material consistent este un lucru situat inca intr,o lumina depreciativa"
>r, daca o clasa de oameni politici sau de oameni de afaceri cu suport politic au
actionat totalmente ne,etic in a,si de!volta propriul business, nu inseamna ca toti
oamenii sunt ne,etici" <ohn 5amihaian insista asupra necesitatii de a reabilita categoria
oamenilor de afaceri in perceptia publica romaneasca" #ntreprenoriatul trebuie va!ut ca
adevarata sursa a bunastarii in societate" 1nsa validarea sociala a activitatii de business
32
&ortner, Rarold, *thics for /ublic Danagers, &reen9ood /ress, 8e9 Uor:, ?A7F, p"?KJ
32
nu se poate produce peste noapte" *ste o chestiune de schimbare a mentalitatilor in timp,
crede el, prin intermediul unei generatii care abia acum se formea!a"
*'ista perceptia ca nu poti ramane cu totul onest daca doresti sa ai o afacere profitabila"
)el putin inceputurile afacerii sunt intotdeauna puse sub semnul suspiciunii" # devenit
celebra fra!a 8u ma intrebati cum am facut primul milionS" @usinessul este situat in cel
mai bun ca! in !ona amoralitatii" 8,ar conta mi-loacele pe care le intrebuinte!i pentru a,
ti atinge scopurile, atat timp cat nu incalci legile in vigoare sau nu esti prins ca le incalci"
+in perspectiva furni!orului de servicii de training, <ohn 5amihaian crede ca omul de
afaceri trebuie sa devina constient de importanta respectarii palierului moral in afaceri"
+esigur, este o alegere care nu tine cont de avanta-e sau de!avanta-e, apartinand in
primul rand !onei bunului simt" 1nsa, parado'al, pare a fi chiar mai profitabil sa ai o
conduita etica in relatiile cu ceilalti decat sa nu ai" 5untem pana la urma consecinta
propriilor noastre fapte" )ata vreme iti respecti cuvantul dat, cat timp ceea ce produci
sau oferi are calitatea pe care o afirmi, cat timp esti fair,plaE cu concurentii tai, nu ai de
ce sa te temi ca iti vei pierde valoarea si omenia pe piata"
FF
<ohn 5amihaian aduce drept argument un studiu reali!at in 56#, din anii SCA pana in anii
SMA, care a aratat ca acele companii care au avut o conduita ireprosabila fata de propriii
anga-ati, fata de clienti, de comunitate sau de concurenta au prosperat pe termen
lung")elelalte firme au avut urcusuri si apoi caderi regretabile" )ele mai multe afaceri
mor pentru ca nu sunt etice" /e termen scurt, este foarte usor sa tragi un tun, insa pentru
o afacere buna si pe termen lung, trebuie sa te pui in serviciul celorlalti, sa empati!e!i cu
nevoile altora" *tica in afaceri este o abordare de tip 9in,9in: de cele mai multe ori,
e'ista o !ona comuna in care interesele se intersectea!a si aceasta trebuie gasita" +e
asemenea, o companie are de castigat atunci cand cultiva o relatie de respect fata de
33
&rigoras, 1", /robleme de etica,1asi, *d" 6niv" #l" 1" )u!a, ?AAB
33
propriii anga-ati" > atitudine onesta fata de acestia se reflecta si in afara, asupra clientilor
si partenerilor de afaceri (asa,numitul efect dinauntru in afara)" /robabilitatea de a face
bine comunitatiiS, spune <ohn 5amihaian, este mai mare daca lucrurile stau cum trebuie
in interiorul firmeiS" 6na dintre preocuparile tot mai importante ale companiilor este de a
oferi ceva in schimb comunitatii in care isi desfasoara activitatea" 8u intamplator, daca
ne uitam in declaratiile de misiune sau in setul de valori al unor companii, gasim termeni
precum responsabilitate sociala sau protectia mediului"
1n masura in care intr,un mediu de afaceri e'ista o comunitate matura si
constienta de ea insasi, ea tinde sa,si prote-e!e singura imaginea si prestigiul" 5tabilirea
de comun acord a unor reguli de conduita trasea!a repere care nu pot fi incalcate decat
cu riscul discreditarii" )omunitatea este un fel de arbitru care actionea!a impotriva celor
care nu respecta regulile -ocului"
FG
+and nastere unui cod de conduit in business, comunitatea de afaceri are un rol foarte
important in a menine anumite standarde morale si valorice" 1ntr,un mediu concurential,
competitorii ii impun lor insisi anumite norme de comportament etic pe piata" 1n ca!ul
industriei de resurse umane si de training, spune <ohn 5amihaian, ne,am straduit sa
punem pe picioare un fel de patronat"
8e,am asociat mai multi competitori pentru a incerca sa impunem anumite norme,
sa ne reglementam mediul de afaceri" +eoarece pe piata intra tot felul de trisori, suntem
obligati sa ne impunem anumite standarde de a lucraS"
<ohn 5amihaian crede ca etica in afaceri se poate dobandi mai ales prin forta
e'emplului personal" 6n manager care dovedeste integritate in tot ceea ce face si
onestitate in raport cu anga-atii si cu partenerii de afaceri castiga capital de imagine si de
34
*tica si eficienta profesionala, *d" @ic" all, @ucuresti, ?A7A
34
credibilitate" S+aca faci afaceri bune si morale, esti bine va!ut" 1ntegritatea si onestitatea
sunt cele doua marci fundamentale ale eticii in afaceri" 1ntegritatea se refera la tine
insuti, iar onestitatea la felul in care te raporte!i la altiiS"
2.2.4 Corup'ia de etica
4n .omania, tema coruptiei este departe de a fi clasata" *'ista inca multe
persona-e in !ona institutiilor de stat care sunt e'trem de active in a e'ploata
oportunitatile po!itiei lor" #vand controlul resurselor publice, acesti functionari stiu cu
ce mecanisme sa actione!e pentru a favori!a anumite firme in detrimentul altora" +e
aceea, unii oameni de afaceri sunt supusi tentatiilor de a calca gresit, aflandu,se uneori
in situatii,limita"
*ste mult mai uor s ca!i in pcat dect s te tii deoparte, crede <ohn 5amihaian"
+ar este intotdeauna alegerea ta daca vrei sau nu sa participi la acest -oc murdar" *ste o
alegere principiala" /robabil pier!i anumite contracte, pier!i bani, dar castigi o anumita
liniste, daca ramai consecvent cu principiul ales"
#ceasta liniste te face sa te simti bine in propria piele"
FC
6n brand puternic nu poate e'ista fara o componenta etica puternica" #urelian 5ima,
)ountrE Danager Dotorola .omania, spune ca daca este posibil sa eviti compromisurile
si sa te pastre!i in afara -ocului, in conditiile in care se vorbeste inca de un grad
generali!at al coruptiei in .omania" # refu!a sa participi la darea de mita, de e'emplu,
nu inseamna sa te situe!i nefavorabil in mediul concurentialO
35
/opa, Direla, *tica afacerilor si managementul,)asa )artii de 5tiinta ?A7F
35
.efu!ul de a participa la mentinerea coruptieiS, spune #urelian 5ima, repre!inta o
deci!ie de maturitate in afaceri care intotdeauna s,a dovedit a fi sanatoasa" +e ce trebuie
sa accepti sa te imbolnavesti pe banii tai sau ai companiei pe care o repre!intiO Dita este
o boala grava" #urelian 5ima considera ca este e'clus sa vorbim despre un mediu de
afaceri sanatos, daca nu luam in discutie componenta etica a activitatii de business: *ste
un element determinant intr,o economie de piata, ba!ata pe libera concurenta" 1n
momentul in care etica nu va mai fi un subiecte de interes, vom consemna sfarsitul
notiunii de mediu de afaceri in .omania si oriunde altundeva in aceasta lume"
*tica in afaceri nu este un subiect care priveste doar relatiile dintre companii, ci se refera
si la cultura interna a companiei" /entru #urelian 5ima, o atitudine morala a
managementului in relatia cu proprii anga-ati presupune, inainte de orice, respect:
Dediul de lucru devine astfel creativ, iar beneficiile sunt de ambele partiS" 1n materie de
corectitudine si onestitate, e'ista adesea o distanta intre planul declarativ (unde toata
lumea spune numai lucruri frumoase) si planul realitatii" #urelian 5ima crede ca o
companie care are la ba!a un )od de conduita in afaceri, ba!at pe etica si respect
reciproc, si care are aceleasi reguli in toate teritoriile in care isi desfasoara activitatea,
va fi intotdeauna transparenta" .ealitatea in sine, este verificabila, crede #urelian 5ima,
este cea care creea!a diferenta fata de declaratiile minunate, e'primate de multe ori intr,
un limba- de lemn"
FJ
>pinia publica valori!ea!a, mai mult decat alte aspecte ale unei afaceri,
componenta etica" +e aceea, pentru a crea o imagine favorabila companiei, nu sunt
suficiente ingredientele de performanta (chiar daca acestea sunt necesare): produse sau
servicii de calitate, un management profesionist, anga-ati competenti, o comunicare
e'celenta etc" 6n brand puternic nu poate e'ista fara o componenta etica puternica si
constanta "1n opinia sa, domeniul 1TW), in care activea!a Dotorola, este caracteri!at, in
36
)raciun, +", *tica in afaceri, @ucuresti, *d" #5*, ?A7?
36
marea lui ma-oritate, de onestitate" #sociatiile din industrie e'ercita un foarte atent
control al activitatii si, in plus, cei care activea!a pe piata din .omania , operatori,
furni!ori de solutii, integratori , sunt, intr,un fel sau altul, conectati la medii de afaceri
de referinta din domeniu"
6nul dintre domeniile cele mai controversate din punctul de vedere al onestitatii
demersurilor practicate este industria publicitatii" /racticile necurate din domeniul
publicitatii ar fi, potrivit ei, cat se poate de variate: de la Sbanalul comisionS pe care
agentia de publicitate il ofera clientului pentru a castiga un contract, pana la masluirea
licitatiilor, conturi obtinute pe criterii politice sau spalare de bani prin intermediul
publicitatii si ale,brandingurilor inutile" 8u sunt tocmai ortodo'e nici deformarile de
imagine pe care le creea!a anumite institutii de presa prin politica mascata"
Detoda ilicita cel mai des folosita in domeniu este, asa numitul, furt de idei"
+emascarile facute de,a lungul timpului s,au lovit mai intotdeauna de o reactie de
indiferenta a pietei si a asociatiilor de profil" Teama de compromitere nu descura-ea!a,
din pacate, practicile oneroase din lumea publicitatii" /entru ca, in publicitate,
controversa este intotdeauna buna (#nE publicitE is good publicitE)" )ei din publicitate
sunt baieti inteligenti, se prind mai devreme sau mai tar!iu cine umbla cu cioara vopsita"
5i, daca se respecta, se delimitea!a de astfel de persona-e" Teodora Digdalovici
considera discutia referitoare la planul moralitatii ca fiind corelata cu tema
competentelor: acolo unde e'ista competenta si profesionalism, nu se pune problema de
a ocoli calea dreapta"
FK
+oar cand esti incapabil sa faci lucrurile cum trebuie cauti alte
solutii" +in fericire, incep sa apara tot mai multi oameni cu o admirabila prestatie
profesionala, care nu mai au nevoie de practici oneroase ca sa straluceasca" 8u sunt mai
37
/opa, Direla, *tica afacerilor si managementul,)asa )artii de 5tiinta ?A77
37
putini -ucatori lipsiti de corectitudine decat pana acum, sunt in schimb mai multi oameni
competenti" 5i asta da impresia de evolutie po!itiva"
+aca, in pre!ent, industria publicitatii ga!duieste moralitatea doar ca e'ceptie care
confirma regula, Teodora Digdalovici este optimista in privinta viitorului: 3ucrurile
incep sa se ase!e, valorile se vor cerne incet,incet si e'emplele po!itive se vor inmulti"
)redinta mea intima este ca valorile autentice, din ce in ce mai multe si mai de succes,
incep sa sparga digul"
FM
*tica in afaceri nu se re!uma, desigur, la respectarea prevederilor legale" )ei mai multi
dintre oamenii de afaceri, insa, se simt SacoperitiS moral cata vreme nu incalca legile in
vigoare" /rintre reglementarile cu cea mai mare incidenta in !ona moralitatii sunt cele
referitoare la mediul concurential" #cestea urmaresc sa descura-e!e intelegerile tacite
sau e'prese ale unor -ucatori de pe piata care au drept scop obstructionarea celorlalti
participanti" > piata concurentiala corecta este vitala pentru de!voltarea mediului de
afaceri din .omania" *a este necesara si pentru a face fata presiunilor pietei unice"
.espectarea disciplinei concurentiale obliga agentii economici sa,si eficienti!e!e
activitatea economica, ceea ce are un impact po!itiv asupra consumatorilor, care au
astfel acces la produse si servicii mai ieftine si de calitate superioara" )el mai mare
nea-uns il constituie necunoasterea in suficienta masura a legislatiei in domeniul
concurentei" #cest lucru generea!a, de altfel, si cele mai frecvente practici
anticoncurentiale, si anume intelegerile intre firme care distorsionea!a concurenta si care
ii impiedica pe alti operatori economici sa aiba acces pe piata, precum si abu!ul de
po!itie dominanta"
%.( C',p'&ta,$t#l $$tic
38
)raciun, +", *tica in afaceri, @ucuresti, *d" #5*, ?A7?
38
2.(.1 Cauzele comportamentului neetic
4n cadrul afacerilor, nu de putine ori, se adopta un comportament neetic"
)unoasterea cau!elor comportamentului neetic poate a-uta la prevenirea lui"
+intre cau!ele comportamentului neetic amintim:
a) )astigul $ duce la numeroase tentatii, mai ales atunci cand se anticipea!a un castig
consistent si, in general, este de asteptat sa se adopte deci!ii neetice=
b) )onflictul de roluri $ multe dileme etice care apar in organi!atii sunt in realitate
forme ale conflictului de roluri care a-ung sa fie re!olvate neetic" > forma raspandita de
conflict al rolurilor care generea!a comportamente neetice apare atunci cand Srolul
birocraticS al anga-atului intr,o organi!atie, intra in contradictie cu rolul de Smembru al
unui corp profesionalS" +e e'emplu, agentii si bro:erii agentiilor de bro:era- si asigurari
au declarat de multe ori ca asupra lor, ca anga-ati, se fac presiuni sa promove!e produse
care nu servesc cel mai bine interesele clientilor"
FB
c) )ompetitia puternica pentru obtinerea de resurse deficitare poate stimula un
comportament neetic, atat prin stimularea -ocului de afaceri cat si prin acte ilegale reale
in care se constata delicte de comert cum ar fi, de e'emplu, fi'area preturilor si
incalcarea prevederilor de monopol" 5i in ca!ul in care practic nu e'ista competitie
puternica, e'ista totusi o mare tentatie spre adoptarea deci!iilor neetice, pentru ca
tentatia unor mari castiguri este foarte mare"
39
*tica si eficienta profesionala, *d" @ic" all, @ucuresti, ?A7F
39
d) /ersonalitatea% >amenii puternic orientati spre valorile economice sunt mai e'pusi la
un comportament neetic decat ceilalti" 1n plus, in abordarea chestiunilor morale de catre
oameni, e'ista puncte de vedere diferite" 1n conditii normale, este rational sa ne asteptam
ca oamenii ce sunt mai constienti de problemele morale sa fie tentati sa evite deci!iile
neetice, iar cei cu o mare putere personala (machiavelici) vor fi mai dispusi sa ia deci!ii
neetice, folosindu,si puterea pentru promovarea interesului personal mai degraba decat
pentru binele intregii organi!atii"
*tica este interesata de obligatiile morale si de notiunea de actiune buna (dreapta) Irea,
cinstita I necinstita si -usta I ne-usta" 1ndivi!ii intreprind actiunea si isi asuma, abia in
final, responsabilitatea actiunilor etice sau neetice"
)omportamentul etic trebuie sa inceapa de la varf" /entru imbunatatirea
climatului etic si pentru reducerea conflictelor, intre etica personala si cerintele
organi!ationale sunt necesare schimbari in doua arii principale: conceptia manageriala si
actiunile manageriale" )hiar daca managerii nu pot uita sau trece cu vederea
comportamentul neetic, ei pot, in realitate, forta pe altii sa puna in aplicare astfel de
practici prin presiuni pentru atingerea, indeplinirea unor obiective nerealiste"
GA
)u cat climatul este caracteri!at de o competitie puternica, cu atat mai mult tinde sa
apara, sa se de!volte sau sa se repete un comportament neetic" +e aceea necesitatea
adoptarii unor principii si reguli etice este de dorit"
40
@o9ie, 8orman, @usiness *thics, *ngle9ood )liffs, 8<, /rentice Rall, ?A7F
40
2.(.2 )actorii de in&luen' ai comportamentului neetic
+intre factori de influenta ai comportamentului neetic re!ultati in urma unor studii
reali!ate in marile corporatii sunt:
7" afirmarea obiectivelor corporatiei, sistemele de evaluare si climatul organi!ational
care sustin profitul ca fiind singurul obiectiv al organi!atiei=
?" acceptarea de catre management a legii ca singurul standard pentru politicile si
actiunile corporatiei=
F" politicile ambigue ale corporatiei, astfel ca managerii sa poata presupune ca politica
este formulata ca o oglinda falsa care nu reflecta adevarul=
G" managementul inadecvat, astfel ca managerii de la ba!a ierarhiei pot incalca
standardele in urmarirea unor van!ari si profituri mai mari in avanta- personal= C" esecul
managementului de a intelege interesele etice ale publicului, re!ultat din i!olare si lipsa
unei comunicari reale cu interesatii e'terni"
8u este suficient ca managerii numai sa proclame necesitatea raspunderii sociale si a
eticii actiunilor pentru organi!atiile lor" 5ubliniem faptul ca este foarte important ca
managerii sa recunoasca ca ei sunt cei care modelea!a si dau tonul in organi!atia lor" +e
aici, principala lor responsabilitate este sa faca clar pentru oricine din organi!atie sau are
legatura cu ea, ca raspunderea sociala si comportamentul etic sunt asteptate (dorite), si
recompensate"
G7
41
&ortner, Rarold, *thics for /ublic Danagers, &reen9ood /ress, 8e9 Uor:, ?A7F, p"?KJ
41
#sta!i, toate organi!atiile din lume trebuie sa recunoasca importanta si necesitatea
luarii in considerare a unor concepte ca: etica, morala, responsabilitate sociala, echitate
si discriminare si totodata, sa incerce sa le implemente!e in cultura lor organi!ationala"
2.(.( Consecin'ele comportamentului neetic
>amenii de afaceri folosesc uneori tactici care,i induc in eroare pe partenerii lor"
5copul este acela de a,si sporii puterea de negociere" *i obtin putere fie prin
manipularea informatiilor (distorsiune), castigand un anumit avanta- tactic asupra
competitorului, fie subminand puterea de negociere a celeilalte parti" (olosirea unor
astfel de tactici conduce frecvent la consecinte pentru negociator, pentru cealalta parte si
pentru observatori"
Dai intai consecintele care se produc in functie de succesul sau insuccesul
tacticii" #r trebui sa fie cat se poate de clar daca tactica functionea!a , adica folosirea ei
duce la re!ultatul sperat de manager , faptul va avea impact asupra deci!iei acestuia de a
mai folosi sau nu aceasta tactica in viitor" +aca folosirea tacticii permite
intreprin!atorului sa obtina rasplata unor re!ultate ce ar fi indisponibile pentru el daca el
s,ar comporta in mod etic si daca comportamentul neetic nu este pedepsit de catre
ceilalti, atunci ne vom astepta ca frecventa purtarii neetice sa creasca, deoarece
negociatorul crede ca el poate merge mai departe cu ea"
G?
#l doilea set de consecinte, se produc atunci cand intreprin!atorul are e'perienta
reactiei unei persoane tintite"+aca persoana tintita nu este constienta ca a fost folosita o
tactica inselatoare, atunci nu va avea nici o reactie , iar cei care sesi!ea!a pre!enta
comportamentului neetic vor fi de!amagiti pentru pierderea negocieriiIafacerii" Totusi
daca tinta descopera ca s,a produs o inselaciune, este probabil ca reactia sa fie mult mai
42
*tica si eficienta profesionala, *d" @ic" all, @ucuresti, ?AAB
42
puternica" >amenii care descopera ca au fost inselati sau e'ploatati sunt in mod tipic
nervosi" /e langa pierderea negocierii ei se simt manipulati si pacaliti, pentru ca au
permis sa fie inselati printr,o strategie iscusita" )a un re!ultat al ambelor nea-unsuri: a
pierderii reale pe care au suferit,o in negociere si a lipsei de confort pe care o simt
pentru ca au fost pacaliti, cele mai multe victime vor incerca, cu o probabilitate ridicata,
sa dea replica si sa,si ia revansa" #stfel, desi folosirea tacticilor neetice poate conduce la
un succes al negociatorului pe termen scurt, ea poate, de asemenea, crea un adversar
care este inclinat sa se ra!bune si sa,si recupere!e paguba"
43
Capit'l#l III
STUDIU DE CA8 PRIVIND GRUPUL GENERALI ASIGURRI
&rupul &enerali este un furni!or principal i global de servicii financiare i de
asigurri, caracteri!at, de la $nceput, printr,o perspectiv internaional puternic"
4n $ncercarea de a,i $ndeplini obiectivele de de!voltare, &enerali rmne fidel
principiilor fundamentale pe care le,a respectat dintotdeauna i care fac parte din etica
&rupului, precum transparena, corectitudinea i imparialitatea" #ceste principii sunt
reamintite $n pre!entul document, care re!ult dintr,o revi!uire a )odului de *tic al
&rupului, publicat la 77 mai ?AAG, unde ele au fost stabilite pentru prima dat" +e
asemenea, )odul conturea! principalele linii directoare pe care toate prile care
desfoar activiti $n cadrul &rupului ar trebui s le respecte $n relaiile lor cu diverse
pri interesate, i care sunt eseniale pentru vi!iunea strategic a &rupului"
*laborarea )odului de *tic presupune e'istena , sau e'istena viitoare , a unor
coduri speciale, care s respecte regulile, practicile i culturile naionale i care s
44
guverne!e pe deplin relaiile dintre societile &rupului i principalele pri interesate, $n
toate rile unde &rupul desfoar activiti" 6n e'emplu este dat de /olitica de mediu
a &rupului &enerali, care face referire la prevederile )odului de *tic cu privire la
protecia mediului, $n vederea identificrii scopurilor care trebuie atinse de &rup i a
anga-amentelor asumate $n acest domeniu" Dsurile luate de &rup pentru promovarea
durabilitii $n ultimii ani au impus o revi!uire a )odului de *tic" /rogresele recente au
fcut ca &rupul s fie mai contient de faptul c un element precum competitivitatea ar
trebui s fie $ntotdeauna corelat nu numai cu principiile etice, ci i cu anga-amentul
social i cu respectul fa de mediul $ncon-urtor"
/entru a $ntri aceast credin puternic, &rupul s,a alturat programului
68 &lobal )ompact (/actul &lobal >86), o iniiativ lansat i sponsori!at de
8aiunile 6nite pentru promovarea i rspndirea de!voltrii durabile, i a adoptat
principiile sale cu privire la drepturile omului, dreptul la munc, protecia mediului i
lupta $mpotriva corupiei" &enerali a aderat, de asemenea, la organi!aia )arbon
+isclosure /ro-ect, care are ca scop abordarea provocrilor legate de schimbrile
climatice i limitarea e'tinderii acestora, prin folosirea unor practici ecologice i
durabile"
(.1 P&icipii di&$ct'a&$
7" &!rectitudinea i !nestitatea
&rupul $i desfoar activitatea $n conformitate cu legislaia actual, etica profesional
i regulile interne" 6rmrirea intereselor &rupului nu poate -ustifica o conduit care
$ncalc principiul corectitudinii i onestitii" 4n special, &rupul se anga-ea! s
implemente!e toate msurile $mpotriva corupiei"
?" '"par(ialitatea
45
4n meninerea relaiilor cu toate prile interesate, &rupul evit orice fel de discriminare
ba!at pe naionalitate, se', origini rasiale i etnice, credine religioase, opinii politice,
vrst, orientare se'ual, invaliditate sau sntate" +e asemenea, el garantea! respectul
pentru drepturile omului universal recunoscute, stipulate $n +eclaraia universal a
drepturilor omului"
F" &!niden(ialitatea
)onform legii, &rupul garantea! confidenialitatea informaiilor de care dispune i
prelucrarea acestora prin metode care asigur o transparen ma'im pentru prile
interesate i care nu permit accesul terilor, dac acest lucru nu este impus de scopurile
corporative sau de un mandat, $n situaiile prev!ute de reglementrile locale" 4n special,
anga-aii nu au voie s foloseasc i s rspndeasc informaii confideniale $n orice
scop care nu are legtur cu reali!area activitilor lor profesionale"
G" &!nlictul de interese
#tunci cnd desfoar orice tip de activitate, &rupul reuete s evite orice situaie care
d natere unui conflict de interese real sau chiar i numai potenial" )onflictul de
interese include nu numai toate situaiile definite de lege, ci i situaiile $n care un
anga-at acionea! $n sensul urmririi unui interes diferit de interesul societii, cu
scopul de a avea un ctig personal"
C" )i#era c!ncuren(
&rupul recunoate libera concuren pe pia ca fiind un factor esenial de cretere i de
$mbuntire continu a afacerii" )ompetitivitatea &rupului se ba!ea! pe calitatea
produselor i serviciilor oferite, i nu pe discreditarea concurenei"
J" Transparen(a i integralitatea in!r"a(iil!r
Toate informaiile distribuite de &rup sunt complete, transparente, inteligibile i corecte,
permind astfel prilor interesate s ia deci!ii $n deplin cunotin de cau! cu privire
46
la relaiile cu &rupul" &rupul nu accept niciun tip de conduit care contravine
principiilor susmenionate"
(.% S$ct'a&$ i,plicat$
#precierea clienilor este vital $n vi!iunea strategic a &rupului, deoarece ea
poate consolida i spori, cu timpul, succesul $nregistrat"
.elaiile contractuale cu clienii i toate comunicrile relevante se supun
principiilor corectitudinii i onestitii, profesionalismului, tarifrii ba!ate pe riscul legat
de activitile desfurate i ali factori , ca de e'emplu vrsta, numrul membrilor
familiei, locaia sau parametrii tehnici ai bunurilor asigurate (dac nu este inter!is de
lege) , transparenei i cooperrii, $n cutarea celei mai potrivite soluii pentru nevoile
clienilor" &rupul acord cea mai mare importan obinerii satisfaciei ma'ime a
clienilor, prin adoptarea unor standarde de $nalt calitate pentru produsele i serviciile
furni!ate, precum i prin adaptarea lor continu la noile nevoi" #cest scop este susinut
de proceduri interne i tehnologii informatice, precum i printr,o monitori!are continu
a satisfaciei clienilor" 5porirea continu a investiiilor acionarilor este unul din
principalele obiective ale &rupului" #cesta se reali!ea! printr,o politic de afaceri care
asigur o rentabilitate adecvat $n decursul timpului, graie optimi!rii resurselor
disponibile i sporirii competitivitii i soliditii financiare a &rupului"
5ocietatea,mam public .aportul privind guvernarea corporativ, $n fiecare an
sau ori de cte ori e'ist modificri semnificative $n structura acionariatului" #cest
document evidenia! funciile, alctuirea i mandatele organelor de conducere, precum
i e'istena unor pacte ale acionarilor, i ofer o list cu acionarii principali"
&rupul furni!ea! toate informaiile necesare pentru a permite investitorilor s $i
ba!e!e deci!iile pe o evaluare corect a politicilor corporative, a tendinelor privitoare la
management i a beneficiilor scontate raportate la capitalurile investite" 4n acest scop,
47
&rupul nu numai c apelea! la instrumentele stabilite de lege, dar i pre!int date
investitorilor instituionali i analitilor, prin intermediul principalelor rapoarte
financiare i de fiecare dat cnd apar tran!acii e'cepionale" >rice informaii care ar
putea afecta tran!acionarea la @ursa de Nalori sunt distribuite imediat prin comunicate
de pres detaliate" >amenii repre!int bunul principal al &rupului, fora motrice care
promovea! creterea, de!voltarea i adaptarea sa continu la nevoile de afaceri aflate $n
permanent schimbare" &rupul crede $n valoarea anga-ailor si i $i cldete avanta-ul
competitiv pe competena i anga-amentul fiecruia dintre acetia" 4n acest scop, &rupul
concepe cursuri de formare, cursuri de recalificare i instrumente de de!voltare adecvate
pentru personalul su" &rupul nu accept nicio form de discriminare $n momentul
selectrii, gestionrii sau de!voltrii carierelor personalului su"/ersonalul este anga-at
cu contracte de munc legale" 8u se tolerea! nicio form de munc ilegal sau de
e'ploatare" 5unt inter!ise toate formele de munc forat i silit, precum i e'ploatarea
prin munc a copiilor"&rupul recunoate libertatea de asociere i negocierea colectiv
pentru anga-aii si, $n conformitate cu legea, cultura i practicile din rile $n care $i
desfoar activitatea" )omunicarea cu personalul &rupului se supune principiilor
transparenei, claritii i integralitii" &rupul consider c integritatea moral i fi!ic a
personalului su constituie o valoare cheie" +e aceea, anga-ailor li se asigur condiii
de lucru care respect demnitatea individului, $ntr,un mediu de lucru sigur i sntos"
&rupul promovea! un spirit de apartenen i $ncura-ea! contactul $ntre anga-aii si,
chiar i cei pensionai, spri-inind organi!area de evenimente culturale, sportive i
sociale"
&rupul recunoate importana contribuiei partenerilor si contractuali, a cror
cooperare permite punerea $n practic a activitilor comerciale !ilnice" 4n lumina celor
de mai sus, este absolut esenial crearea i de!voltarea unei reele de relaii trainice i
reciproc satisfctoare" 4n meninerea unor relaii de holding cu partenerii contractuali,
&rupul ader, $n principal, la principiile corectitudinii, imparialitii i transparenei, i
48
aplic doar criterii ba!ate pe competitivitatea obiectiv i calitatea produselor i
serviciilor furni!ate" 8oiunea de calitate include i respectarea de ctre parteneri a
parametrilor etici descrii $n pre!entul document" )ontient fiind de capacitatea sa de
a influena conduita societilor $n care ar putea investi ca investitor instituional, &rupul
are un rol important $n creterea nivelului lor de contienti!are $n domeniile proteciei
mediului, drepturilor omului i promovrii sociale"
/olitica de investiii a &rupului ader la principiile de etic, siguran i $ncredere"
4n principiu, &rupul recunoate c are datoria moral de a contribui la $mbuntirea
societii $n care $i desfoar activitatea" /rin urmare, &rupul spri-in iniiativele
care au ca scop integrarea persoanelor de!avanta-ate $n structurile economice i sociale,
prin recuperare i educare, prin a-utorul acordat oamenilor cu probleme, prin susinerea
cercetrilor medicale, tiinifice i economice i prin creterea nivelului de
contienti!are a comunitii cu privire la probleme sociale importante, precum sigurana
rutier i sntatea"
&rupul a-ut la sponsori!area unor evenimente artistice i culturale importante i
recunoate sportul ca fiind o activitate foarte educativ, deoarece promovea! creterea
sntoas a tinerilor" &rupul consider c mediul $ncon-urtor este un bun principal" *l
se dedic promovrii proteciei mediului i respectrii acestuia de ctre toate prile
interesate"
4n acest scop, &rupul ia deci!ii astfel $nct s asigure o consecven $ntre
activitile economice i nevoile mediului $ncon-urtor, i aceasta nu numai $n
conformitate cu legislaia actual" 3iniile directoare, obiectivele i anga-amentele sunt
definite $n /olitica de mediu a &rupului &enerali"
X Ad"inistra(ii pu#lice i aut!rit(i independente
Toate relaiile dintre &rup i instituiile publice se ba!ea! pe principiile corectitudinii,
transparenei, cooperrii i neamestecului, respectndu,i $n acelai timp rolurile"
49
&rupul nu accept nicio conduit care ar putea fi interpretat ca o colu!iune sau care ar
putea aduce atingere acestor principii"
X Partide p!litice, sindicate i as!cia(ii
&rupul nu susine niciun eveniment sau nicio iniiativ al crei scop este, $n principal
sau e'clusiv, de natur politic" Dai mult, acesta se abine de la orice presiune direct
sau indirect asupra repre!entanilor politici i nu aduce niciun aport $n sindicate sau
asociaii $n legtur cu care poate aprea un conflict de interese"
X Presa
&rupul recunoate rolul fundamental al presei $n informarea publicului larg i a
investitorilor, $n special" 4n acest scop, &rupul se anga-ea! s coopere!e pe deplin cu
toate organele de informare, respectndu,i $n acelai timp rolurile i cerinele privind
confidenialitatea afacerilor, cu scopul de le a satisface nevoile de informare $n mod
prompt, complet i transparent"
X &!"unicare c!rp!rati* i pu#licitar
/ublicitatea instituional i de produs a &rupului respect valorile etice fundamentale
ale societii civile creia i se adresea!" )oninutul su este $ntotdeauna corect i nu se
accept mesa-e indecente sau ofensatoare"
&rupul se ocup de redactarea publicaiilor de interes comun i de $ntreinerea site,urilor
societii, care sunt complete, reale i conforme cu ateptrile pieei"
(.( I,pl$,$ta&$a
7" Ad!ptare i distri#uire
)odul i toate versiunile actuali!ate ulterioare ale acestuia sunt definite i aprobate de
50
)onsiliul de #dministraie al #ssicura!ioni &enerali 5"p"#"
)odul este redactat $n limbile italian i engle! i este tradus $n toate limbile rilor $n
care &rupul $i desfoar activitatea" &rupul se anga-ea! s distribuie $n $ntregime
acest )od de *tic tuturor categoriilor de pri interesate, precum i s conceap i s
implemente!e un program de instruire adecvat pentru a asigura $nelegerea corect i
punerea $n aplicare a acestuia"
?" +nclcri
4n ca!ul $nclcrii principiilor )odului de *tic, &rupul adopt msuri disciplinare
$mpotriva persoanelor responsabile de $nclcrile respective, $n conformitate cu
prevederile legislaiei actuale, dac se consider necesar pentru prote-area intereselor
societii" #stfel de msuri pot atrage dup sine i demiterea persoanelor respective din
cadrul societii"
.apoartele privind $nclcri sau presupuse $nclcri sunt comunicate
+epartamentului de .esponsabilitate 5ocial )orporativ al #ssicura!ioni &enerali
5"p"#", $n form scris i semnat (neanonim)" /ersoanele care raportea! cu $ncredere
astfel de $nclcri vor rmne anonime i sunt prote-ate $mpotriva oricrei forme de
r!bunare, discriminare sau vtmare"
+epartamentul de .esponsabilitate 5ocial )orporativ anali!ea! raportul i
contactea! conducerea societii unde s,a produs presupusa $nclcare, pentru ca aceasta
s poat adopta msurile corespun!toare"
)omisia de control intern a societii respective sau, $n lipsa acesteia, +irectorul
responsabil cu controlul intern verific adoptarea msurilor= $n acest scop, organul
competent solicit cooperarea +epartamentului de .esponsabilitate 5ocial )orporativ"
51
CONCLU8II
*tica repre!int un set de reguli, norme, principii prin care se reali!ea!a o legatura
personala cu societatea, in ansamblu" #ceasta legatura poate fi de natura morala,
educationala sau profesionala, religioasa, asigurand un grad de armonie si echilibru
permanent"
*tica profesionala are la ba!a idea ca interesul clientului este prioritar si trebuie
reali!ata o informare continua a acestuia, imbunatatirea permanenta a cunostintelor
agentului de asigurare, mentinerea unor relatii cordiale cu ceilalti agenti de asigurare,
incura-area altor persoane in scopul obtinerii titlului de agent de asigurare"
+atorit unor participani importani de pe piaa asigurrilor i printr,o
implicare direct a unor companii de asigurri i reasigurri sau mari investitori din
52
alte ri de!voltate, cum sunt #ustria, Darea @ritanie, 56#, &ermania, &recia, 1talia,
>landa, 1srael etc" se poate spune c, $n .omnia, pe piaa asigurrilor e'ist o real
economie de pia"
)odul are drept scop de a a-uta pentru a reali!a norme -uridice $n aa fel $nct o
parte din cerinele lor generale (i anume, obligaia de a respecta bunele moravuri
concurente), sunt aplicate i concreti!ate $n sfera de asigurare"
.espectarea reglementrilor codului a-ut la prote-area un nume bun de asigurare
ca un $ntreg i s se asigure c clienii sunt informai $n mod util i domeniul de aplicare
la serviciile companiilor de asigurri i care au $ncredere $n companiile de asigurri"
9I9LIOGRAFIE
7" #le'a )onstantin, Nioleta )iurel, 5ebe *mil, Dihescu #na,Daria, Asi6#&!&i "i
&$asi6#&!&i 5 c',$&:#l it$&a:i'al, Editura A'', Bucureti, 200,;
?" #urelian 5ima, #rticol din <urnalul 8ational ?AAB
F" #brudan, Daria,Dadela, Danagement international, *d" 6niversitatii din
>radea,?AAB
G" #ristotel, /olitica, *d" )ultura 8ationala,@ucuresti, ?A7?
C" #ira:sinen, Timo, /rofessional *thicsan *nciclopedia of #pplied *thics, vol" F
#cademic /ress, ?A7A
J" @o9ie, 8orman, @usiness *thics, *ngle9ood )liffs, 8<, /rentice Rall, ?A7A
53
K" )onstantinescu, +"#", Asi6#&!&i "i &$asi6#&!&i, *ditura Tehnic, @ucureti,?A7?
M" )raciun, +", *tica in afaceri, @ucuresti, *d" #5*, ?A7F
B" +an #nghel )onstantinescu, Darinic +obrin, It&'d#c$&$ 5 asi6#&!&i; Edit#&a T$-ic!;
9#c#&$"ti; %<1(=
7A" +an #nghel )onstantinescu, Darinic +obrin, Asi6#&a&$a "i ,aa6$,$t#l &isc#l#i; Edit#&a
T$-ic!; 9#c#&$"ti; %<1%=
77" +an #nghel )onstantinescu, Darinic +obrin, #na,Daria 6ngureanu, +aniela
&rditeanu, T&atat d$ asi6#&!&i; Edit#&a S$,$; 9#c#&$"ti; %<1<;
7?" +an #nghel )onstantinescu, Darinic +obrin, P&actica asi6#&!&il'&; Edit#&a S$,$ ;
9#c#&$"ti; %<<>=
7F" +umitru /opescu, 1oan Dacovei, )ontractul de asigurare, *ditura <unimea, 1ai,
?A7F=
7G" *tica si eficienta profesionala, *d" @ic" all, @ucuresti, ?A7?
7C" &aliceanu, *conomia asigurrilor, *ditura 6niversitaria, )raiova, ?AAB=
7J" &rigoras, 1", /robleme de etica,1asi, *d" 6niv" #l" 1" )u!a, ?A77
7K" &ortner, Rarold, *thics for /ublic Danagement, &een9ood /ress, 8e9 Uor:,
?A77
7M" 1ulian Ncrel, (lorian @ercea, #sigurri i reasigurri, ediia a 1l,a, *ditura *'pert,
@ucureti, ?A7F=
7B" 1onescu, &h", )ultura afacerilor" Dodelul american, *d" *conomica, @ucuresti
?A7?
?A" 1onescu, &h" &h", )ultura afacerilor" Dodelul american, *d" *conomica,
@ucureti, ?A7F, p"??K
?7" 8ogru, T", Asi6#&!&i? 6-id p&actic; *ditura )"R" @ec:, @ucureti, ?AAB
54
??" Vi'l$ta Ci#&$l; #sigurri i reasigurri" #bordri teoretice i practici
internaionale, Edit#&a AII 9$c@; 9#c#&$"ti; %<11=
?F" N#crel, 1", @ercea, (", Asi6#&!&i "i &$asi6#&!&i, *ditura Dar:eter, @ucureti, ?A7?
?G" Ncrel, 1", @ercea, ( Asi6#&!&i "i &$asi6#&!&i, *ditura *'pert, @ucureti, ?A77
55