INSTITUTIA INTERNATIONALA A BURSEI DEFINIREA INSTITUTIEI BURSIERE Bursa, ca institutie si corporatie, este cea care creeaza piata bursiera

in jurul careia graviteaza fenomenele si procesele bursiere. In legislatia tarilor unde functioneaza aceasta institutie, bursa este definita diferit de la stat la stat, cu nuante juridice, institutionale si functionale adecvate tarii respective. Reglementarea activitatii bursiere se face prin norme de drept, astfel ca, in Statele Unite ale Americii aceasta institutie a fost reglementata inca din 1934 prin Securities Exchange Act, care defineste bursa drept orice organizatie, asociatie sau grup de persoane inregistrate sau nu in calitate de corporatii ce constituie, mentine sau pune la dispozitie un spatiu sau conditii pentru intalnirea vanzatorilor si cumparatorilor de marfuri si titluri financiare. In legislatia japoneza, datata din 1948, bursa este definita, mai intai sumar, astfel: termenul desemneaza orice persoana inregistrata in calitate de corporatie care pune la dispozitie o piata in vederea desfasurarii tranzactiilor cu valori sau titluri financiare. Definitii date burselor de valori vom regasi si in legislatiile tarilor unde aceste institutii functioneaza, cum ar fi: Anglia, Franta, Elvetia, Germania si Belgia. In conformitate cu demersul de reglementare a activitatii institutiilor care infiinteaza si guverneaza piete bursiere au fost incercari de definire specifice perioadei de tranzitie la economia de piata concurentiala. Pentru prima data bursa a fost reglementata prin Legea nr. 52/1998, care se refera la: bursa de valori este o institutie cu personalitate juridica care asigura publicului, prin activitatea intermediarilor autorizati, sisteme, mecanisme si proceduri adecvate pentru efectuarea continua, ordonata, transparenta si echilibrata a tranzactiilor cu valori mobiliare si care constituie piata oficiala si organizata pentru negocierea valorilor mobiliare admise la cota, oferind economiile investite garantie morala si securitate financiara prin masurarea continua a lichiditatii respectivelor valori mobiliare. Ca urmare a aparitiei si dezvoltarii burselor de marfuri cu diferite profile, s-a impus reglementarea acestora (Legea nr. 512/2002) unde institutia este definita: bursele de marfuri sunt piete de interes public care asigura, in conditii centralizate de negociere, eficienta si transparenta, efectuarea de operatiuni privind: tranzactii la disponibil; tranzactii cu titluri reprezentative de marfa la disponibil; tranzactii cu instrumente financiare derivate; navlosiri si negocieri de asigurari maritime si fluviale de nave si incarcatura; tranzactii cu alte instrumente autorizate de organul de supraveghere. Pe masura ce piata bursiera a cunoscut evolutii considerabile, si reglementarile au incercat sa tina pasul cu aceasta, dar si o integrare a reglementarilor locale cu IQ-ul reglementarilor regionale (aderare la Uniunea Europeana) sau globala, care sa permita o integrare a activitatilor realizate pe anumite piete bursiere specializate, locale, cu cele mai evoluate piete mondiale de profil. Pe aceste coordonate au fost elaborate ultimele reglementari privind constituirea pietelor bursiere reglementate (Legea nr. 297/2004), conform careia Pietele reglementate de instrumente financiare se organizeaza si se administreaza de o persoana juridica, emitenta de actiuni nominative, denumit operator de piata. Operatorul de piata pune la dispozitie un sistem de tranzactionare 323c23d a instrumentelor financiare care sa asigure o functionare regulata a pietei; emiterea de reglementari (aprobate de organul de supraveghere a pietei, respectiv C.N.V.M.), prin care se definesc conditiile de functionare, de acces pe piata, conditiile de

admitere la tranzactionare a unui instrument financiar; respectarea cerintelor de transparenta, astfel incat sa asigure protectia investitorilor. Definitiile prezentate subliniaza trasaturile definitorii ale institutiei bursiere: existenta unei piete a marfurilor sau a titlurilor financiare care sa asigure functionarea bursei (piata cu o cerere larga, continua si solvabila); localizarea tranzactiilor intr-un spatiu special destinat derularii tranzactiilor, spatiul fiind dotat cu toate mijloacele adiacente necesare; desfasurarea tranzactiilor pe baze concurentiale si asigurarea accesului tuturor celor interesati la informatia bursiera; negocierea, incheierea si executarea contractelor dupa o procedura consacrata; existenta firmelor sau persoanelor fizice autorizate sa efectueze tranzactii in bursa; Prin regimul juridic, bursa poate fi institutie publica sau entitate privata. Bursa ca institutie de stat este reglementata prin norme si reglementari imperative, bursele private sunt autoreglementate si autoguvernate (ex.: 'American Stock Exchange', 'New York Stock Exchange' institutii financiare din Statele Unite ale Americii). In privinta burselor private, ele reprezinta asociatii, ale persoanelor fizice sau juridice, create in conditiile legii in vederea exploatarii unei piete bursiere si imbraca forma unei persoane juridice (corporatie) care se autoreglementeaza si se autoguverneaza. Vom intalni in literatura de specialitate si variante mixte si acestea sunt specifice Marii Britanii, Elvetiei si Germaniei. Normele imperative cu privire la piete asigura acestor institutii premisele functionarii pe principiul autoreglementarii, in sensul ca isi elaboreaza propriile statute si regulamente de organizare si functionare. Pentru a lua fiinta institutia financiara a bursei, este necesar ca, pe langa climatul legislativ, sa existe si un mediu economic stimulativ al tranzactiilor bursiere. Pentru buna functionare a unei piete bursiere trebuie respectate urmatoarele principii: 1. Atomicitate - in sensul sa poata atrage purtatorii cererii si ofertei; 2. Omogenitate - climatul economic sa asigure conditiile existentei unui numar mare de purtatori ai cererii si ofertei de acelasi fel; 3. Fluiditate - evolutia tranzactiilor bursiere sa asigure un prag minim, afluenta de ofertanti, solvabilitate de cumparatori; 4. Adaptabilitate - sa fie capabila sa se adapteze in functie de evolutia factorilor economici fara existenta deciziilor discriminatorii; 5. Trebuie sa asigure un climat de corectitudine - sa garanteze o anumita prestanta, imagine de integritate a tranzactiilor bursiere realizate; 6. Trebuie sa fie eficienta - procesele, mecanismele de tranzactionare sa permita jucatorilor realizarea operatiunilor bursiere pe care le practica si care le va asigura profiturile scontate; 7. Neutralitatea - institutia financiara a bursei nu trebuie viciata de factorii perturbatori sistemul politic, de exemplu. In literatura de specialitate se mai intalnesc si burse mixte din punctul de vedere al interventiei statului si respectiv al institutiilor private. In tara noastra bursa a fost infiintata pe baza subventionarii de catre stat. CONDITIILE DE AUTORIZARE SI CONDUCERE A UNEI INSTITUTII BURSIERE (operator de piata), care sa respecte conditiile de armonizare cu reglementarile internationale. Autorizarea operatorului de piata (institutia bursiera) implica respectarea unor proceduri impuse de organul care supravegheaza piata, care, in principal, impune reguli de urmat.

Existenta unui capital social minim al societatii pe actiuni constituite presupune si resursele financiare necesare desfasurarii activitatilor abilitate sa le realizeze. Structura actionariatului este, in general, formata din societati de intermediere, societati financiar-bancare, a caror identitate si integritate trebuie sa corespunda cerintelor si care nu pot detine mai mult de 5% din totalul drepturilor de vot. Obiectul de activitate supus autorizarii este exclusiv si consta in administrarea pietei bursiere infiintate de operatorul de piata dar si a activitatilor conexe in legatura cu obiectul de activitate. Prin planul de afaceri propus, operatorul de piata asigura functionarea regulata a pietei bursiere, dar si respectarea celorlalte reguli cu privire la transparenta, desfasurarea tranzactiilor dupa proceduri reglementate si autorizate de organul de supraveghere, protectia investitorilor, etc. Structura organizatorica, managementul operatorului de piata, conditiile de eligibilitate a membrilor, regulamente de ordine interioara sunt aprobate in Asociatia membrilor bursei (actionarii), dupa care vor urma procedura de autorizare de catre organul care supravegheaza activitatea operatorului. Conditiile de eligibilitate a actionarilor institutiei bursiere se refera la faptul ca pot fi persoane fizice si juridice care se asociaza in vederea constituirii institutiei, acestea dobandind calitatea de membru al bursei, din care deriva o serie de drepturi si obligatii. Principalul avantaj de care acestia dispun este posibilitatea de a efectua direct tranzactii in bursa si, in general, acest drept are caracter de exclusivitate. Din punct de vedere al accesului la calitatea de membru la bursa, exista: 1. Burse inchise : numar de locuri limitat; un loc la Bursa poate fi dobandit prin vanzare sau inchiriere, ex. New York Stock Exchange - 1036 locuri. 2. Burse deschise : numarul de locuri nu este limitat prin actul constitutiv. Sunt membri fondatori si asociati (cooptati ulterior). Accesul la bursa nu este reglementat numai de institutia respectiva. Actele normative privind calitatea de membru impun anumite conditii ce trebuie indeplinite de cei care acced la aceasta pozitie, numite criterii de eligibilitate . Firmele, ca persoane juridice care solicita calitatea de membru, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: 1. sa fie autorizate (licentiate) de catre 'autoritatea nationala' care guverneaza piata bursiera sau sa aiba in obiectul de activitate efectuarea de tranzactii/operatiuni in bursa de marfuri sau de titluri financiare; 2. sa dispuna de un nivel minim al capitalului social care sa-i garanteze volumul tranzactiilor ce le realizeaza in bursa si sa se incadreze in regulamentul si statutul bursei privind garantiile; 3. sa contribuie la fondurile bursei in conformitate cu statutul si regulamentul ei; 4. sa respecte toate obligatiile stabilite prin regulamentul si statutul bursei in legatura cu negocierea, incheierea si executarea tranzactiilor bursiere. Din calitatea de membru al bursei izvorasc si o serie de drepturi a caror intindere difera de la o institutie la alta, dar in principal constau in : dreptul membrilor bursei de a fi prezenti in incinta, de a efectua tranzactii bursiere in cont propriu prin sau pentru terti; dreptul de a participa si modifica statutul si regulamentul bursei; dreptul de a participa la administrarea bursei.

Accesul la tranzactiile bursiere este permis in principiu numai pentru membri bursei sau numai in mod indirect prin mijlocirea de catre un membru al bursei. Comisioanele pe care le percep membrii bursei pentru operatiile realizate in bursa pentru terti reprezinta veniturile directe ale acestora generate de calitatea de membru . Prin legislatia care reglementeaza organizarea si functionarea operatorului de piata (institutia bursiera) s-au stabilit ca, prin nerespectarea prevederilor actelor normative, sa se respinga autorizarea atat a operatorului, a membrilor actionari si chiar a personalului de conducere executiva, daca nu sunt asigurate conditiile de participare financiara la capital sau la realizarea obiectului exclusiv de activitate, dotarea tehnica si resursele, nerespectarea transparentei si a protectiei investitorilor, etc. MANAGEMENTUL INSTITUTIEI BURSIERE Conducerea si organizarea bursei se realizeaza diferit de la o tara la alta si de la o institutie la alta, in functie de cadrul legislativ si statutul juridic al bursei, precum si rolul jucat de aceasta institutie in viata economico-financiara. Un model general de organizare si conducere al Bursei include patru tipuri de organe : organe de decizie, de executie, de consultanta, de control. Organele de decizie Organul suprem de conducere al bursei este reprezentat de ASOCIATIA MEMBRILOR BURSEI. Aceasta asociatie se intruneste periodic in sedinte ordinare (cel putin o data pe an) si in sedinte extraordinare, atunci cand este necesar sa se ia decizii strategice . A. Asociatia Membrilor Bursei stabileste modul de organizare si functionare a pietei bursiere prin reglementari proprii supuse aprobarii organului de supraveghere a pietei cum ar fi: 1. Reglementari cu privire la: conditiile si procedurile de admitere, excludere si suspendare a intermediarilor la si de la tranzactionare; conditiile si procedurile de admitere, excludere si suspendare a marfurilor, instrumentelor financiare la si de la tranzactionare; conditiile, procedurile de tranzactionare precum si obligatiile intermediarilor si emitentilor admisi la tranzactionare; standardele profesionale impuse persoanelor care efectueaza operatiuni bursiere pe piata reglementata. procedurile de determinare si publicare a cotatiilor bursiere la active ce sunt admise la tranzactionare; tipurile de contracte si operatiuni admise; administrarea si diseminarea informatiilor catre public; standardele contractuale si sistemul de compensare-decontare autorizat; mecanismele de securitate si control a sistemelor informatice care sa previna orice scurgere de informatii confidentiale care sa duca la abuzul de piata. 2. Alege organele de conducere (Consiliul de Administratie, Presedintele bursei); 3. Avizeaza personalul din organele de conducere executiva, cenzorii si lista de arbitrii; 4. Adopta Bugetul de Venituri si Cheltuieli; 5. Aproba rezultatele economico-financiare si bilantul. Asociatia Membrilor Bursei are acele drepturi si obligatii care nu vin in contradictie cu autoritatea nationala care reglementeaza activitatea pietelor bursiere, fapt pentru care de multe ori, prin legislatia ce guverneaza piata bursiera, se asigura avizarea organelor de conducere colectiva, Consiliul de Administratie sau chiar numirea presedintelui.

Un exemplu edificator este Bursa de Valori Bucuresti la care avizarea numirii directorului general s-a facut de catre Consiliul National al Valorilor Mobiliare (autoritatea nationala in acest domeniu). B. Organul de conducere permanent este Consiliul de Administratie. In unele tari, acesta poarta denumirea de Consiliul Directorilor. Este compus din 5-9 persoane si se intruneste lunar. Atributiile Consiliului Directorilor sunt stabilite prin Statut, norme si regulamente si este aprobat de Asociatia Membrilor Bursei, avand ca puncte principale: 1. elaboreaza si propune modificari la regulamentul bursei (Regulamentul de functionare a Bursei si Regulamentul privind operatiunile de Bursa); 2. aproba structura organizatorica si organigrama bursei; 3. selectioneaza si angajeaza personalul de conducere din aparatul executiv; 4. coordoneaza si supravegheaza activitatile membrilor bursei si agentilor de bursa; 5. stabileste comisioanele si tarifele percepute in practica tranzactiilor bursiere. Se are in vedere ca acest organ de lucru - Consiliul Directorilor, sa aiba caracter reprezentativ, adica membrii alesi in consiliu sa confere o anumita prestanta si incredere pentru tertii (firme si societati comerciale) ce participa la tranzactiile bursiere. De obicei, din acest consiliu fac parte: reprezentantii firmelor, societatilor, institutiilor (avand calitatea de membru al bursei), investitori (mari firme ce pun in circulatie titluri financiare) si reprezentanti ai guvernului. C. Directorul General (Presedintele) Trebuie sa fie o persoana reprezentativa, de notorietate, cunoscuta in lumea afacerilor bursiere, care sa confere prestigiu institutiei. Atributiile lui sunt aprobate prin statut sau trebuie incadrate in prevederile legislatiei ce guverneaza piata tranzactiilor bursiere. Organele de executie Au sarcina de a conduce, organiza si coordona activitatile curente ale bursei. Organele de executie se refera la: functii de conducere (staff managerial); lucratori operativi. Aparatul executiv al bursei transpune in practica, prin activitatea sa, hotararile Adunarii Generale a Asociatiilor Membrilor Bursei, ale Consiliului de Administratie, dar si hotararile Presedintelui desemnat de Asociatia Membrilor Bursei (in calitatea sa de manager al personalului angajat in bursa). Organizat pe departamente si servicii, acest 'aparat executiv' se ocupa de organizarea tranzactiilor bursiere, urmareste modul de derulare al acestor tranzactii, urmareste eficientizarea activitatilor economice ale bursei, intretine relatiile bursei cu institutiile terte cu care vine in contact. Structura principalelor departamente operative : departamentul pentru cotatii (admiterea titlurilor la cota, transparenta informatiilor); departamentul de supraveghere a pietei (controlul efectuarii tranzactiilor); departamentul de clearing (executarea contractelor bursiere); departamentul pentru sisteme electronice (automatizarea tranzactiilor); departamentul pentru cercetare si dezvoltare (elaboreaza strategia bursei); departamentul pentru membri (raporturile dintre bursa si membri sai); departamentul de relatii internationale. Structura principalelor servicii functionale: administrativ, personal, tehnic, secretariat.

Organele consultative Sunt numite generic comitete si au rolul de a asigura consultanta de specialitate organelor de decizie ale bursei, Presedintelui si, in general, cadrelor de conducere ale institutiei. In practica diferitelor burse se intalnesc urmatoarele tipuri principale de comitete: comitetul de supraveghere - vegheaza la respectarea normelor si procedurilor legale si regulamentelor privind incheierea si executarea tranzactiilor in incinta bursei; comitetul pentru membri - urmareste respectarea criteriilor si normelor stabilite pentru dobandirea, pastrarea sau pierderea calitatii de membru si/sau a dreptului de tranzactionare in bursa; comitetul pentru etica bursiera - raspunde de problemele deontologice legate de activitatea de bursa; el poate face investigatii din oficiu sau la cerere si raporteaza periodic in fata Adunarii Generale a Asociatiei Membrilor Bursei sau a Consiliului; comitetul pentru operatiuni cu noi produse bursiere - se preocupa de introducerea in Bursa a inovatiei financiare si de urmarirea tranzactiilor in acest domeniu; comisia de arbitraj - dezbate si solutioneaza litigiile aparute in tranzactiile din bursa; comitetele speciale - care se constituie ori de cate ori este nevoie pentru solutionarea unor probleme specifice care apar in activitatea institutiei. Organele de control Controlul intern asupra intregii activitati a institutiei bursei este incredintat unor organe specializate. In general, cenzorii sau revizorii contabili sunt specialisti cu competenta, ce lucreaza in stransa legatura cu comitetul de supraveghere si cu comitetul de etica, astfel incat sa influenteze prin rapoarte modul de desfasurare a activitatii in bursa. Aceste organe specializate raspund in fata Adunarii Generale a Asociatiei Membrilor Bursei pentru activitatea lor. INTERMEDIARII Intermediarii constituie entitati distincte fata de operatorul de piata, acesta din urma este constituit si functioneaza prin participarea unui numar cat mai mare de intermediari la activitatea pietei bursiere respective. Dealtfel, piata bursiera este impartita in doua categorii mari de participanti: ofertantii, persoane juridice sau fizice care emit oferte de vanzare sau cumparare direct sau prin intermediarii de: marfuri, titluri de marfa, valori mobiliare, titluri financiare derivate; intermediarii sunt persoane juridice constituite in conformitate cu normele legale, cu obiect de activitate exclusiv, respectiv servicii de intermedieri de produse bursiere admise la cotare, care functioneaza in baza autorizatiei eliberate de organul care supravegheaza piata bursiera. Intermedierea este realizata cu titlu profesional (autorizata), fiind o fapta de comert, pe care societatea respectiva o efectueaza fie in numele unui investitor (broker), fie in cont propriu (dealer) sau in calitate de specialist pentru anumite titluri financiare. Pornind de la calitatea intermediarului in cadrul tranzactiilor bursiere, calitate conferita prin autorizare, functie si de capitalul initial, societatile de intermediere se pot prezenta dupa cum urmeaza: 1.- Societati de intermediere care detin capital initial la echivalentul in lei a 50.000 euro, vor putea presta urmatoarele servicii bursiere: - preluarea si transmiterea ordinelor primite de la investitori in legatura cu unul sau mai multe produse bursiere; - executa ordinele de intermediere pe piata bursiera numai pentru investitori si nu are dreptul sa efectueze tranzactii in nume propriu;

- administreaza portofolii ale investitorilor cu respectarea mandatului dat de acestia. Aceste societati indeplinesc numai serviciul de intermediere in numele investitorilor, fapt pentru care se mai numesc si firme broker. 2. - Societati de intermediere care detin un capital initial la echivalentul in lei de 125.000 euro, care trebuie majorat pana la sfarsitul anului 2006 la 730.000 euro, vor putea realiza servicii bursiere atat pe cele efectuate de societatile broker, dar s urmatoarele servicii: - custodia si administrarea de marfuri si titluri financiare admise la cota; - inchirierea de casete de siguranta; - consultanta acordata societatilor cu privire la orice probleme legate de structura de capital, strategia de urmat precum si consultanta si servicii privind fuziunile si achizitiile de societati; - consultanta de investitii cu privire la instrumentele financiare; - servicii de schimb valutar in legatura tranzactiile bursiere prestate. Aceste societati de intermediere sau mai simplu intermediari au o paleta mai mare de servicii bursiere fata de firma broker, acestea fiind considerate firme-specialist. 3. - Societati de intermediere care detin un capital initial de cel putin echivalentul in lei a 730.000 euro, care pe langa serviciile prestate de firma-specialist mai realizeaza: - tranzactioneaza in cont propriu produse bursiere admise la cota, pe piata bursiera pe care este autorizata; - efectueaza subscrierea de instrumente financiare sau plasamente pe instrumente financiare. De asemenea, poate realiza servicii conexe, cum ar fi: - acordarea de credite sau imprumuturi de instrumente financiare unui investitor, in vederea executarii unor tranzactii cu instrumente financiare atunci cand este implicata in realizarea tranzactiei; - poate realiza servicii privind subscrierea de instrumente financiare in baza unui angajament ferm. Intermediarii prezentati la acest punct pot fi considerati firme intermediare - dealeri sau formatori de piata (market makers). Toate aceste firme de intermediere, denumiti si intermediari va trebui sa indeplineasca conditiile de autorizare reglementate de organul de supraveghere al pietei bursiere. De asemenea, trebuie sa indeplineasca anumite conditii privind conducerea, administratorii semnificativi si organele care asigura controlul. Orice modificare survenita in activitatea intermediarului cu privire la conditiile mentionate mai sus vor fi aduse la cunostinta organului care supravegheaza piata si care reglementeaza aceste conditii. 4. - Traderii sunt persoane juridice care efectueaza exclusiv in nume propriu si cont propriu, tranzactii bursiere cu instrumente financiare derivate, de natura contractelor futures sau cu optiuni. Acestea pot opera numai dupa autorizarea de catre organele care supravegheaza piata si cu acordul bursei (operatorului de piata), in conformitate cu conditiile impuse pe piata reglementata respectiva. Traderii isi compenseaza si deconteaza tranzactiile efectuate numai prin intermediarii pietei reglementate respective, care au si calitatea de membrii compensatori sau membrii Casei de Compensatii (Clearing).

Traderilor le este interzis: detinerea de fonduri sau titluri financiare ale altor persoane, sa negocieze si sa incheie tranzactii in numele si in contul altor persoane, sa incheie intelegeri exprese sau tacite cu alte persoane cu scopul de a actiona concertat pe pietele reglementate; sa se afle in relatii de munca cu alti intermediari sau cu un operator de piata (bursa). 5. - Societati de consultanta de investitii si agentiile de rating sunt persoane fizice sau juridice care presteaza cu titlu profesional, servicii de consultanta de investitii cu privire la instrumente financiare. Consultanta de investitii este o recomandare data unui potential investitor (client) in legatura cu tranzactiile bursiere pentru titluri sau instrumente financiare. Si aceste societati vor fi autorizate de organul care supravegheaza piata, care va emite reglementari cu privire la autorizare, conditii de functionare, supraveghere si control a activitatii desfasurate. Totodata, organul de supraveghere a pietelor bursiere, care la noi in tara este Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, emite reglementari cu privire la regulile procedurale, regulile de conduita, modul de realizare a operatiunilor transfrontaliere si intermediarii care pot realiza aceste operatiuni. Pentru indeplinirea in bune conditiuni a serviciilor bursiere pentru care au fost autorizati, intermediarii au o structura organizatorica adecvata, incadrandu-si personalul de specialitate pe urmatoarele departamente: departamentul pentru tranzactii; departamentul pentru cercetarea pietei; departamentul pentru lichidarea tranzactiilor; compartimente adiacente functionale, care sa asigure realizarea mecanismelor in societatea de bursa, conform Anexei. Departamentul pentru tranzactii asigura transmiterea ordinelor primite de la clienti catre piata bursiera, respectiv ringul de tranzactionare in vederea executarii acestor ordine. In cazul in care societatea lucreaza in calitate de comerciant (dealer), isi va transmite ordinele in contul sau si va avea in vedere plasamente care sa-i asigure profitabilitate maxima. Departamentul pentru tranzactii va asigura clientilor date privind piata bursiera, precum si asistenta de specialitate pentru realizarea investitiilor in titluri. Departamentul pentru lichidarea tranzactiilor urmareste executarea contractelor incheiate in ringul bursei de o societate de bursa in contul clientilor sau in cont propriu, urmarind realizarea de catre parteneri a obligatiilor contractuale, precum si modalitatile de decontare, operatie ce se realizeaza de obicei in bursa prin casa de clearing. Structura organizatorica a societatii de bursa, serviciile pe care aceasta poate sa le realizeze difera de la o tara la alta, iar activitatea lor este reglementata prin norme imperative date de autoritatea pietei bursiere. Personalul societatilor de bursa Personalul societatilor de bursa este format din acei specialisti ce asigura functionarea mecanismului bursier, numiti agenti de bursa. Din punct de vedere al rolului lor pe piata bursiera, exista doua categorii de profesionisti: specialisti operativi - cei ce participa efectiv la procesul de incheiere, executare si control al tranzactiei bursiere; specialisti neoperativi - acei profesionisti cu atributiile de analiza, consultanta si culegere de informatii privind oportunitatile, tranzactiile si plasamentele, deci acei analisti bursieri ce cerceteaza si evalueaza piata bursiera.

Analistii bursieri vor prelucra datele in departamentul de cercetare sau pot constitui firme proprii de consultanta si analiza financiara. In categoria specialistilor neoperativi includem si functionarii bursei cu sarcini de supraveghere, urmarire si control al modului cum se fac operatiunile de tranzactii in bursa, cei ce transmit informatii si intocmesc documentele legale in procesul tranzactional, angajatii organelor de supraveghere a pietei, functionarii ce lucreaza in compartimentul de consulting, servicii de public relation, secretariat. Rolul principal pe piata bursiera revine specialistilor operativi formati din brokeri (intermediari de bursa) si dealeri (comercianti de bursa) sau traderi. Trasaturile definitorii ale agentilor de bursa: sunt persoane fizice care au un anumit statut socio-profesional, profesiune consacrata ca atare in practica de afaceri, fiind singurii abilitati sa realizeze operatiunile de incheiere a tranzactiilor. Pentru a accede la aceasta profesiune, trebuie indeplinite o serie de conditii de eligibilitate: varsta, nationalitate, capacitate de exercitiu, pregatire si experienta profesionala, sa fie atestat de un organ competent (de obicei autoritatea pietei bursiere); pot sa actioneze fie ca angajati ai unor firme de brokeraj, fie ca profesionisti independenti. In prima situatie, ei vor realiza operatii de incheiere a tranzactiilor in ring. pot actiona fie in incinta bursei, atunci cand tranzactia o incheie in ringul bursei, fie ca liberi profesionisti, atunci cand sunt comercianti in nume propriu si actionari pe ,,piata la ghiseu' (OTC). A. Brokerii de bursa sau intermediarii de titluri (brokeri de comisioane) sunt agentii care reprezinta o firma de brokeraj membra a bursei si care executa ordinele de vanzare-cumparare primite de la clientii din afara bursei. Firmele de brokeraj pot avea unul sau mai multi brokeri. Functia lor este de a obtine cel mai bun pret pentru client, respectand cu rigurozitate ordinul dat de acesta. Brokerii independenti sunt brokerii de bursa care executa ordinele primite de la firmele de brokeraj ale caror brokeri nu mai pot face fata ordinelor primite si le transfera spre executare acestora. Ei au un rol important in perioadele de efervescenta. Sunt numiti si brokeri de doi dolari. B. Dealerii sau comerciantii de bursa lucreaza in nume propriu si pe cont propriu. Inregistrarea lor la bursa presupune indeplinirea unor conditii de profesionalism si credibilitate financiara, respectarea regulamentului bursei si garantarea conduitei lor in bursa. C. Creatorii de piata concurenti (market-makers) - lucreaza in cont propriu pentru obtinerea de profit, dar au sarcina de a asigura un pret corect si ordonat pentru piata bursiera. D. Comerciantii pentru ordine nonstandard - au rolul de a concentra ordine inferioare ca volum, de obicei tranzactiile bursiere au ca unitate de masura contractul de aproximativ o suta de titluri comerciale. Unii investitori vor sa cumpere o subunitate de contract, ei le acumuleaza si merg pe piata bursiera pentru a licita contracte intregi in nume propriu. E. Specialistii - combina activitatea brokerului cu cea a dealerului. Au o pozitie fixa pe piata bursiera si sunt specializati pe anumite titluri. Ca brokeri, executa ordinele pentru public, aceste ordine fiind transmise de agenti, membrii ai bursei, ei neintrand in raporturile directe cu publicul. Ca dealeri, ,,fac piata', adica mentin un pret corect si ordonat pentru titlul financiar pentru care sunt specializati. Ei au obligatia de a interveni in vederea stabilizarii pietei atunci cand apar fluctuatii nejustificate, precum si mentinerea continuitatii pietei astfel ca fiecare tranzactie sa difere de cea precedenta printr-o diferenta de pret rezonabila.

De asemenea, specialistii au rolul de a stabili si pretul de deschidere la titlurile pentru care sunt specializati, luand in calcul ordinele de vanzare-cumparare ce le-au fost transmise. Formarea si conduita agentilor bursieri (a brokerilor si comerciantilor in bursa) Imaginea unui agent de bursa este cea a unui personaj cu o tinuta conservatoare, receptiv la informatiile primite de la clienti, dar cu privirea permanent atintita la ecranul de prezentare a ordinelor de vanzare/cumparare, a preturilor, astfel incat intr-un timp scurt sa realizeze un volum cat mai mare de tranzactii in conformitate cu ordinul primit de la client. Un broker lucreaza normal 10-14 ore/zi, 7 zile pe saptamana si in foarte multe cazuri isi va petrece si noptile in bursa pentru a fi in contact permanent cu piata bursiera si a cunoaste trendul si simptomele acesteia. Agentul de bursa ramane un personaj aparte in lumea afacerilor prin doua calitati: profesionalism, rezultat al unor serioase investitii in pregatirea de specialitate plus talent; stricta disciplina a muncii, care presupune un efort sustinut fizic si psihic, cat si respectarea normelor, uzantelor si reglementarilor consacrate in domeniul bursier. De multe ori un agent de bursa isi incepe cariera ca broker de bursa, functie ce presupune mai putine cunostinte de specialitate; trebuie cunoscute reglementarile privind activitatea in sala de negocieri, dar solicita aptitudini ca: rapiditate in reactii, rezistenta la stres, memorie buna, capacitate de concentrare, stapanire de sine, spirit de disciplina. Varsta optima pentru broker este de 20-30 de ani. Brokerii care dobandesc o serie de cunostinte privind piata titlurilor financiare, dovedesc capacitate de a lucra cu publicul, pot deveni ca urmare a competentei, experientei, capacitatii creative, imaginatiei, spiritului de oportunitate - stock-brokeri, de a caror activitate depinde bunul mers al firmei de brokeraj. De activitatea stock-brokerilor depinde cercul de clienti, volumul de afaceri pe care-1 deruleaza si de a caror competenta depinde chiar bunul mers al pietei bursiere ca atare. Cerintele legate de activitatea si conduita brokerilor sunt ierarhizate pe mai multe calitati: - reactie rapida; - capacitate de a lucra in stres; - disciplina. De asemenea, exista reguli in ceea ce priveste conduita, tinuta, relatiile cu clientii etc. pe care Conducerea Bursei le impune si pe care orice agent bursier trebuie sa le respecte.

g)Bursa este o institutie unde se negociaza hartii de valori si valute straine sau undese desfasoara tranzactii cu marfuri (Dictionarul explicativ al limbii romne-Ed.Academiei1975).Avand in vedere conceptiile prezentate mai sus, putem spune ca :Bursa este o componenta principala a pietei financiare secundare, este o piataorganizata , publica, avand menirea de a fi un loc al tranzactiilor pentru vanzarea sicumpararea de valori mobiliare (actiuni ,obligatiuni, bonuri de tezaur, valute, optiunisau indici bursieri). Menirea bursei este de a pune in valoare jocul liber al fortelor pietei, excluzandorice interventie extraeconomica, precum si orice tendinta provenita din afara sau dininteriorul pietei, de manipulare a variabilelor pietei, in speta a pretului.De aceea se poateafirma ca bursa este mecanismul care se apropie cel mai mult de modelul teoretic al pietei pure si perfecte, asigurand formarea preturilor pe baza raportului ce se stabileste in fiecaremoment intre cerere si oferta si reflectand in permanenta realitatea economica.In acest sens, pentru ca o marfa sau o hartie de

valoare sa poata face obiectultranzactiilor de bursa, trebuie sa fie indeplinite o serie de conditii :oferta trebuie sa fieampla si trebuie sa provina de la un numar suficient de mare de ofertanti ;cererea trebuie safie sovabila si relativ constanta ;preturile nu trebuie sa faca obiectul unor masuriadministrative de control ; trebuie sa fie asigurata transparenta informatiilor privind piata.Functia centrala a bursei este tocmai de a stabili zilnic nivelul pretului, adica punctul de echilibru al pietei, acel pret care asigura volumul maxim al tranzactiilor. Prinaceasta functie a sa, bursa devine un reper al intregii activitati economice, sursa ainformatiei de baza pentru agentii economici- nivelul pretului. Mai mult, prin functionarea permanenta spre deosebire de licitatii,care au un caracter periodic- bursa exprima chiar continuitatea proceselor economice, caracterul neintrerupt al tranzactiilor comerciale sifinanciare.Bursa se deosebeste de tranzactiile particulare efectuate intamplator prinnegocieri intre parteneri determinati, ea reprezinta tranzactia in genere, dincolo de modul particular in care aceasta se realizeaza.In concluzie, bursele sunt piete specifice, mecanisme de concentrare a cererii siofertei pentru anumite categorii de marfuri ori pentru valori, in scopul realizarii detranzactii intr-un cadru oragnizat si in mod operativ, in conditii de libera concurenta. 2.Functiile bursei in economie Pietele secundare pentru titluri financiare- pietele bursiere- pot fi organizate in douamodalitati :sub forma de burse de valori (in engleza: stock exchanges) sau-sub forma de piete interdealeri sau la ghiseu (engleza :over-the-counter OTC),numite si piete de negocieri.Bursa de valori se defineste prin existenta unei institutii care dispune de spatii pentru tranzactii, unde se concentreaza cererea si oferta de titluri financiare si se realizeazanegocierea, contractarea sau executarea contractelor in mod deschis, in conformitate cu unregulament cunoscut.Acest mod de organizare a pietei de valori presupune centralizareatranzactiilor cu titluri financiare,prin intermediul unui mecanism care asigura accesul directsi continuu al clientilor la informatiile de piata si efectuarea operatiunilor bursiere exclusivin cadrul acetui mecanism. In mod traditional,aceasta s-a realizat prin concentrareaordinelor de vanzare /cumparare intr-un anumit spatiu- sala de negociere a bursei- si2 efectuarea tranzactiilor de catre un personal specializat agentii de bursa. In prezent, prinutilizarea mijloacelor electronice de transmitere si executare a ordinelor, tranzactiile se potrealiza fara prezenta efectiva a agentilor de bursa.In practica diferitelor tari, cele doua modalitati clasica si moderna- se imbina(ex :Bursa de Valori de la New York-new York Stock Exchange sau NYSE, la Bursa deValori de la Tokyo- Tokyo Stock Exchange,TSE) sau se uilizeaza numai tranzactiileelectronice (Bursa de Valori de la Londra international stock Exchange,ISE). In toatecazurile,insa, ramane ca o caracteristica a burselor de valori faptul ca, in esenta, toateinformatiile de piata in legatura cu preturile si operatiunile sunt centralizate intr-o singuralocatie (sala de negocieri).O caracteristica a ultimilor doua decenii este faptul ca piata bursiera tinde sa seextinda.Deoarece pentru a fi tranzactionate la cota bursei,firmele trebuie sa raspunda unor conditiimai restrictive,s-au creat piete bursiere noi ( piata titlurilor necotate ),unde accesul este permis in conditii mai putin limitative (exemplu in Franta piata numita SecondMarch) ;totodata s-au dezvoltat si asa-numitele piete terte

(in Franta- Hors Cot ),unde pot fi tranzactionate actiunile firmelor tinere, constituite de regula in domenii cu mari promisiuni de profit dar si cu riscuri internationale mari.O expansiune deosebita au cunoscut (in SUA si Japonia) pietele interdealeri sauOTC, care permit accesul la tranzactii pentru un mare numar de titluri ce nu indeplinescconditiile pentru a fi cotate la bursele propriu-zise. Piata OTC ,este constituita , in esenta,din relatiile stabilite comerciantii de titluri(dealeri) , precum si intre acestia si clientii lor ,asa incat piata are aici semnificatia sa abstracta, de ansamblu de tranzactii.In prezentaceste conexiuni sunt realizate prin intermediul mijloacelor computerizate de transmiteresi prelucrare a informatiei. Astfel, piata OTC din SUA- numita NASDAQ (NationalAssociation of Securities Dealers Automated Quotation) se intemeiaza pe o retea decomunicatii electronice intre dealeri .Comerciantii de titluri nu negociaza direct cuclientii, fata in fata,ci isi obtin informatiile necesare de pe ecranele computerelor sinegociaza tranzactii prin telefon sau electronic prin utilizarea unui sistem de computere .In concluzie , piata bursiera care se prezinta sub forma bursei de valori propriu-zise, a pietelor interdealeri sau ca bursa electronica-este o componenta a pietei titlurilor financiare.Menirea sa este de a concentra cererea si oferta de hartii de valoare si de aasigura realizarea de tranzactii in mod operativ,in conditii de corectitudine sitransparenta.Bursa, in sens larg, are rolul de releu intre surplusul de fonduri neutilizate sinecesitatile economice , transformand economiile in capital. Prin aceasta functie, bursaeste implicata in piata primara, aceea pe care se emit actiunile firmelor,se lanseazaimprumuturi obligatare etc.,furnizandu-se pe aceasta cale fondurile necesare agentilor economici.Astfel, cand o persoana cumpara titluri financiare (actiuni sau obligatiuni)emisa de o societate comerciala din domeniul de productiei ,fondurile banesti respectiveintra in posesia firmei pentru a fi folosite in interesul realizarii activitatii sale deafaceri ;economiile, adica fondurile banesti disponibile in public,sunt astfel directionatein scopuri productive pentru o perioada indelungata de timp.Bursa asigura deci lichiditatea activelor financiare, oferind posibilitatea vanzariititlurilor anterior cumparate, deci a transformarii lor in bani. Faptul ca investitoruldispune de o piata unde poate sa-si transforme in lichiditati titlurile cumparate(in care si-a3 plasat fondurile banesti) este o garantie pentru el ca banii avansati vor fi recuperati,desigur, la valoarea de piata.Prin urmare , ca piata financiara, bursa indeplineste functia de dispecer defonduri in economie, actionand ca un mecanism prin care fondurile trec de la cei caredispun de resurse financiare la cei care au nevoie de aceste resurse pentru finantarea uneiactivitati economice.Piata bursiera are un rol insemnat in reorientarea si restructurarea activitatilor economice. Prin functionarea acestei piete acestei piete distribuirea fondurilor pe ramuriale economiei si firme se realizeaza in raport cu gradul de atractivitate a titlurilor,iar aceasta este o reflectare a performantelor firmelor respective, a gradului derentabilitate,precum si- ca o consecinta- a modului cum acestea sunt evaluate in bursa.Deci, bursa distribuie fondurile, in principiu, spre domeniile cele mai profitabile sau celemai mari perspective de dezvoltare.Activitatea bursiera duce la dezvoltarea concurentei dintre firme, la stimularea tranzactiilor intercorporatii

.Prin dedublarea activelor sub forma de titluri financiare,firmele capata, pe langa existenta lor reala, o existenta financiara. Cumprarea si vanzareade actiuni inseamna practic comercializarea in parte sau in totalitate a firmelor respective.Aceasta inseamna ca o companie poate fi achizitionata prin cupararea titlurilor ei, ca eadevine o valoare mobiliara. Posibilitatea achizitionarii de actiuni in bursa,inclusiv a pachetului de control al unei firme, duce la amplificarea mobilitatii structurilor industriale, la la redistribuiri de capitaluri intre diferite sectoare ale activitatii economice.Problema cruciala a pietei secundare este credibilitatea acesteia, gradul in careinvestitorii, lumea de afaceri in general, valideaza miscarea bursei. Aici ne aflam indomeniul valorilor simbolice care au nevoie de o baza reala de afaceri pentru a fi viabiledin punct de vedere economic.In acest sens, pentru ca piata secundara sa-si poata indeplini rolul ce-i revine ineconomia moderna, ea trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte :a) Lichiditatea, respectiv abundenta de fonduri disponibile, pe de o parte, si deactive financiare, pe de alta parte. Cu alte cuvinte, o piata lichida este una in care exista posibilitatea de a vinde si de a cumpara, in mod operativ si fara intreruperi activefinanciare. b) Eficienta, respectiv existenta unor mecanisme de realizare operativa, , la costuricat mai reduse, a tranzactiilor. Costul tranzactiilor afecteaza gradul e valorificare aactivelor : cu cat el este mai redus,cu atractivitatea este mai mare, cu cat detinatorii defonduri sunt mai interesati in a face investitii in active financiare.c) Transparenta, respectiv accesul direct si rapid la informatiile relevante pentrudetinatorul de active financiare. Transparenta este o conditie a eficientei, pentru ca eaconditioneaza libera concurenta, contracararea tendintelor de monopol si, prin aceasta,reducerea costului tranzactiilor.d) Corectitudinea este strans legatade transparenta. In principiu, o totalainformatie este suficienta pentru ca mecanismele de reglare specificepietei sa poataactiona.e) Adaptabilitatea, care implica raspunsul prompt al pietei la noile conditiieconomice si extraeconomice, noile oportunitati :o piata este eficienta in masura in careeste inovativa, gaseste noi modalitati de a raspunde specificului cererii si ofertei. b) Comisia este abilitata sa aprobe emisiunea titlurilor financiare si, dupa caz,tranzactionarea acestora pe pieta secundara organizata. In acest sens, firmele interesatesunt obligate sa elaboreze un prospect , cuprinzand date relevante in legatura cuemisiunea titlului respectiv.Numai dupa autorizare aceste prospecte pot fi data publicitatii, anuntandu-se astfel intentia emitentului de mobilizare publica a capitalului.Totodata, comisia solicita din partea tuturor firmelor care au un caracter public,rapoarte periodice in legatura cu situatia economico-financiara a firmei, schimbarileintervenite in strategia de afaceri sau in competenta echipei de conducere, perspectivele pe termen scurt, etc.c) Autoitatea pietei are competenta de a traduce in viata, aplica

si interpreta legilein vigoare, ca si de a emite norme, regulamente si coduri de conduita pentru participantiila piata financiara.d) Comisia este autorizata cu supravegherea si reglementarea curenta a pieteifinanciare, urmand ca incheierea si executarea tranzactiilor financiare sa se face corect,operativ si in conditii de eficienta. Comisia aproba tipurile de tranzactii bursiere,depozitarea titlurilor si clearingul operatiunilor, modul de acordare a creditelor pentruoperatiuni in bursa etc. 2. INSTITUTIA BURSEI 2.1.Definire si statut juridic In legea SUA se da urmatoarea definitie: Termenul de bursa (exchange)desemneaza orice organizatie, asociatie sau grup de persoane, inregistrata sau nu incalitate de corporatie, care constituie, mentine sau pune la dispozitie un spatiu sau/siconditii pentru intalnirea cumparatorilor si vanzatorilor de titluri financiare sau pentrurealizarea functiilor indeplinite in mod curent de o bursa de valori, asa cum acest termeneste in general inteles, si include locul de negocieri si conditiile adiacente de care dispuneacea banca.In legea japoneza definitia este mai sumara : Termenul de bursa de valoridesemneaza orice persoana inregistrata in calitate de corporatie in termenii prezentei legi pentru a pune la dispozitie o piata in vederea tranzactiilor cu titluri financiare .In legea belgiana: O bursa de valori mobiliare este o piata de titluri undetranzactiile sunt publice si unde oricine poate, prin mijlocirea unui intermediar admis la bursa, sa achizitioneze sau sa cedeze valori mobiliare inscrise pe aceasta piata.Sintetizand elementele din definitiile de mai sus, consideram ca trasaturidefinitorii ale bursei, urmatoarele:-existenta unei piete pentru titluri financiare;-localizarea tranzactiilor intr-un spatiu special destinat derularii titlurilor financiare si dotat cu mijloacele tehnice necesare;-desfasurarea tranzactiilor pe baze concurentiale si asigurarea accesului tuturor celor interesati la informatia bursiera;-negocierea , incheierea si executarea contractelor dupa o procedura consacrata prin intermediul unor firme si persoane fizice specializate.12

Din punct de vedere al regimului juridic, bursa poate fi organizata, in principiu, cao institutie publica sau ca o entitate privata. Burse de stat intalnim in Franta, Belgia si Elvetia.In ceea ce priveste bursele private , ele reprezinta asociatii ale persoanelor fizicesi/saujuridice, create in conditiile legii pentru constituirea si exploatarea unei piete bursiere. Institutia bursiera este o persoana juridica, care se autoreglementeaza si seautoguverneaza. Forma legala cea mai cunoscuta, de origine americana, o constituiecorporatia fara scop lucrativ. Este cazul marilor burse din SUA (NYSE), Japonia (TSE),Canada, Norvegia etc.Bursele din Marea Birtanie sunt constituite de membrii asociati si sunt autorizatelegal ca institutii bursiere sub denumirea de burse de investitii recunoscute. Bursele dinGermania au un statut juridic mai deosebit: in absenta unei autoritati de supravegherespecifice, ele sunt considerate organisme cu autoreglementare, care pot fi constituite de persoane fizice sau companii private, cu aprobarea Guvernului din landul in care suntsituate.Cele mai multe piete bursiere contemporane au adoptat principiulautoreglementarii, institutia bursei avand in acest caz dreptul de a-si stabili, in limitelelegii, odul de organizare si functionare, prin elaborarea si adoptarea statutului siregulamentului. Statutul

este actul constitutiv al institutiei bursei si stabileste in principal,drepturile si indatoririle membrilor bursei, precum si solutionarea litigiilor care pot saapara intre partcipantii pe piata. Regulamentul prezinta in detaliu modul de realizare a activitatii bursiere,respectiv cerintele si modalitatile de desfasurare a tranzactiilor cu titluri financiare, sunt precizate conditiile pentru admiterea titlurilor la cota bursei (cotare sau listare), sistemelede tranzactii acceptate, tipurile de operatiuni care se realizeaza in bursa, modul de primiresi executare a ordinelor de bursa, executarea contractelor incheiate in bursa, regulile privind difuzarea informatiei bursiere. 3. MEMBRII BURSEI Persoanele care se asociaza in vederea constituirii unei burse de valori sau, incazul burselor de stat, dobandesc calitatea de membri aia bursei. Principalul avantaj decare acestia dispun este posibilitatea de a efectua direct tranzactii cu titluri pe piatarespectiva; in general, acest drept are un caracter de exclusivitate, numai membrii bursei putand efectua operatiuni cu titluri cotate pe piata. Accesul exclusiv al membrilor la bursaeste reglementat de exemplu in SUA, Japonia, Franta etc. Sunt si cazuri in care pot participa la bursa si membri ai institutiei , dar numai membrii bursei beneficiaza de toateavantajele pe care le ofera piata respectiva. La alte burse, de exemplu la Bursa dinToronto, pot actiona pentru incheierea de tranzactii si nemembri ai bursei, dar nu pentrutitlurile inscrise la cota oficiala.In ceea ce priveste posibilitatile de acces la calitatea de membru, exista douacategorii de burse:13 inchise numarul de locuri este limitat si un tert nu poate dobandi calitatea demembru decat daca obtine un loc din partea unui titular, de exemplu Bursa de la NewYork NYSE- are 1366 de membrideschise numarul de locuri nu este limitat prin acte constitutive, iar membrii seimpart, de regula, in membrii fondatori (cei care au participat la crearea institutiei) simembrii asociati (cooptati ulterior), exemplu Bursa de la Budapesta. Pentru a fi eligibilela calitatea de imembru si a-si pastra aceasta calitate firmele trebuie sa indeplineasca oserie de conditii generale:-sa primeasca autorizatie in acest sens de la organismele care reprezintaautoritatea pietei si sa aiba in obiectul de autoritate efectuarea de operatiuni cu titlurifinanciare si sa dispuna de personal calificat in acest sens;-sa dispuna de un volum de capital, in functie de natura si marimea afacerilor pecare le desfasoara, si sa prezinte garantiile prevazute de lege si regulamentul bursei;-sa contribuie la fondurile bursei in modalitatile si volumul stabilite deregulamentele acesteia;-sa respecte toate obligatiile stabilite prin lege si regulamentele bursei in legaturacu negocierea, incheierea si executarea tranzactiilor bursiere