Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2016
2016
2016
Obiective specifice:
1.nelegerea
mecanismelor
care
guverneaz
managementul
i
administrarea
societilor
comerciale.
2.Cunoatera terminologiei specifice utilizat la
nivelul companiilor, pentru descrierea proceselor i
relaiilor de management.
3.Stimularea capacitii de analiz a studenilor n
abordarea studiilor de caz propuse n cadrul
disciplinei, precum i a creativitii acestora n
vederea identificrii de soluii pentru rezolvarea
problemelor expuse.
4.Dezvoltarea
competenelor
iniiale
privind
utilizarea unor instrumente software de analiz i
interpretare a situaiilor manageriale (MS Project, MS
Excel etc.).
5.Dezvoltarea competenelor privind lucrul n echip
Evaluarea finala
Nfinal= Plucrare+ Pseminar +1 (punct din oficiu)+bonus(?)
(1)
2016
START
Frecventeaza curs si seminar,
indeplineste sarcinile didactice,
Sustine proba scrisa
NU
NU
DA
DA
2016
STOP
Bibliografie
Obligatoriu
Note curs, 2015-2016
Prezentari si dezbateri, curs si seminar 2015-2016
Management- editia a doua revizuita si imbunatatita (colectiv Departament) Editura
ASE Colectoia Management 2014
Facultativ
Kiniki, A.; Williams, B. : Management- A practical introduction, McGraw-Hill Irwin,
2013, ISBN: 978-0-07-802954-7.
Boddy, D.: Management: An Introduction. (5th edition), Pearson Education Limited,
2011, ISBN: 978-0-273-73896-1.
2016
Semnificatia conceptului de
MANAGEMENT
Managementul este:
- o art
Succes=tiina conducerii+chemare, talent.
- o tiin
Ansamblu sistematizat de legi,principii, teorii, instrumente i
cerine.
- o categorie social
- o profesie
Pregatirea impune parcurgerea unui ciclu de formare specific
(scoala), indiferent de formarea de baza.
- un proces
Proces- serie coordonate de aciuni (pai) efectuate pentru
atingerea unui obiectiv. Caracter finit din punct de vedere al
resurselor si al timpului. Procese de baza, auxiliare si de
management.
2016
Autor: Florin IONITA
8
2016
10
Notiunea de sistem
1.Ansamblu de componente care
functioneaza dupa legi proprii si care
interactioneaza sinergic in vederea
atingerii unui obiectiv comun
2.Modelul I-S-O (Intrare-Stare-Iesire)
2016
12
Stare
Variabila de stare-o caracteristica masurabila,
variabila in timp, care descrie un anumit aspect
al realitatii. In teoria si practica economica
anumite variabile de stare sunt asimilate cu
indicatori tehnico-economico-financiari.
Stare a unei entitati- un set complet de valori ale
variabilelor de stare care descriu respectiva
entitate, masurate la un anumit moment.
Doua stari diferite contin valori distincte pentru
cel putin o variabila de stare.
2016
13
Management
Asumarea si operationalizarea, de catre
o persoana sau grup de persoane, a
tranzitiei unui sistem (organizatie,
persoana, set de concepte) din starea
existenta intr-o alta stare, considerata
superioara, utilizand resurse proprii sau
atrase.
Stare considerata superioara (De cine? Pe ce baza?)
Stakeholderi,Management corporativ. Eficienta, Eficacitate, Competitie,
Competitivitate
Resurse (de ce natura?)
Resurse atrase (cum?)
14
2016
2016
15
Stakeholder
(Detinator de miza)->Factor interesat
Stakeholder poate fi oricine care poate influenta sau poate
fi influentat de activitatea si performantele unei organizatii.
Pot fi interni si externi.
2016
Shareholderii (detinatori de
actiuni, actionari).
Managerii
Angajatii.
Furnizorii
Clientii
16
Reprezentare grafica
Nr. Denumire
Crt.
Rol in
desf.
Activit.
Im In
p. fl.
1.
Act.princ.
Finant.
10 8
2.
Fondul
Finant.
Proprietatea Manag.
3.
Comunit.
locala
Benef.
Autoriz.
4.
Salariati
Realiz.
efectiva
a ob.
10 9
2016
Identificarea
stakeholderilor
relevanti
Determinarea
influentei
fiecarui stakeholder asupra
zonei vizate se poate evalua
cu note intre 1 si 10)
Determinarea
importantei
pentru activitatea firmei (a
zonei
vizate
asupra
stakeholderului)
Reprezentarea pe diagrama
17
CARACTERISTICI DE BAZA
18
2016
19
20
21
22
2016
23
2016
management:
Autor: Florin IONITA
autoritar,
democrat,
24
25
Planificarea (1)
Planificarea=abordare
sistematica
a
reactiei
organizatiei la schimbarile care apar in mediul
extern.
Funcia de previziune (planificarea) cuprinde
ansamblul aciunilor prin care se stabilesc
obiectivele organizaiei pe termen scurt, mediu i
lung, se formuleaz modalitile de realizare a
acestora, si se fundamenteaz necesarul de
resurse. Implementarea modalitatilor de realizare
si evaluarea eficacitatii si eficientei acestora sunt,
de asemenea, actiuni specifice planificarii.
Autor: Florin IONITA
26
Planificarea (2)
Se concretizeaz n: viziune, misiune, obiective, strategii, politici, planuri
i programe.
Viziunea (Vision statement)- o stare dorita, care urmeaza sa fie atinsa de firma
pe un orizont de timp larg (15-20 de ani).
Misiunea (Mission statement)- o descriere succinta a activitatilor si
competentelor firmei, avand ca scop diferentierea acesteia de alte organizatii
similare.
Sistemul de valori (Values)- valorile etice care stau la baza modului de derulare
a afacerii si a relatiei intre organizatie si stakeholderi
Sistem de obiective (Goals hierarchy) ierarhizare a obiectivelor care permite
ca obiectivele generale, exprimate la nivelul intregii organizatii, sa fie detaliate
in obiective derivate (specifice), la nivelul fiecarei componente a organizatiei.
Autor: Florin IONITA
27
Planificarea (2)
Obiectivele trebuie sa fie mobilizatoare (solicita puternic capacitatea celor care
le urmaresc) si realiste (pot fi atinse de acestia).
SMART
Un sistem de obiective performant trebuie sa fie:
-Specific (cine e implicat, ce anume trebuie realizat, unde urmeaza sa aiba loc
activitatile, cand urmeaza sa se desfasoare, care sunt cerintele si restrictiile,
de ce este necesar a fi obiectivul?)
-Masurabil (cat, cati, de unde stiu cand am atins obiectivul?)
-Accesibil (stabilirea unor pasi si a unui orizont de timp)
-Realist (Dezirabil si posibil de atins)
-Temporal (Poate fi incadrat intr-un orizont de timp stabilit)
Este indicata implicarea celor care vor contribui la atingerea obiectivelor in
procesul de stabilire a acestor obiective si urmarirea feedback-ului acestora.
28
Planificarea (3)
Planificarea strategica reprezinta stabilirea de catre organizatie a
propriilor obiective pe termen lung si planificarea activitatilor si a
resurselor necesare pentru atingerea acestora.
Managementul strategic= proces continuu care presupune evaluarea
organizatiei, a ramurii in care aceasta este implicata si a
competitorilor, stabilirea obiectivelor si strategiei menite de a face fata
concurentei existente si potentiale, precum si reevaluarea periodica
(anuala, semestriala) a fiecarei strategii in parte in vederea
identificarii modului in care aceasta a fost implementata, a succesului
ei sau necesitatii de a fi inlocuita cu o noua strategie adaptata noilor
circumstante, noilor tehnologii, noilor competitori sau noului mediu de
afaceri, economic, social sau politic (Lamb, 1984)
29
Planificarea (4)
30
Planificarea (5)
Planuri
-formale (in scris, exprima explicit obiectivele firmei);
-informale (optiuni si tendinte care nu sunt oficiale ci subantelese, de
regula la nivelul unor grupuri).
31
Planificarea (6)
32
33
34
SWOT,
Benchmarking,
35
36
37
38
Subsistemul organizatoric(1)
Organizarea - stabilirea si delimitarea proceselor
de munc (fizic si intelectual), repartizarea lor
unor posturi de lucru, gruparea posturilor n
compartimente si stabilirea legturilor dintre
aceste compartimente.
2016
39
Subsistemul organizatoric(2)
Organizarea poate fi
a) din punctul de vedere al sferei de cuprindere:
-de ansamblu, la nivelul firmei
-la nivelul unei subdiviziuni
b) din perspectiva obiectului (elementelor organizate),
organizarea poate fi a activitilor
-organizarea procesual (a activitilor) sau
-organizarea structural (a compartimentelor)- structura
organizatoric a firmei.
c) Prin prisma tipului de relaii, deosebim
-organizarea formal
-organizarea informal
2016
40
Organizarea procesual(1)
Elementele fundamentale ale organizrii
procesuale:
1. funciunea: ansamblul activitilor de aceeai
natur sau complementare, efectuate de
personal cu o anumit calificare;
Funciunile firmei: cercetare-dezvoltare (CD),
producie (P), comercial (C), economic sau
financiar-contabil (E), i de personal (Ps)
2016
41
Organizarea procesual(2)
activitatea: ansamblul proceselor omogene
efectuate pentru atingerea unor obiective cu
grad relativ ridicat de generalitate, necesitnd
cunostine profesionale dintr-un domeniu mai
restrns. Totalitatea activitilor nrudite
(asemntoare sau complementare) formeaz o
funciune.
Exemple de activiti: marketingul i vnzrile (n
cadrul funciunii C), contabilitatea i activitile
financiare (n cadrul funciunii E), recrutarea si
motivarea (n cadrul funciunii P).
2016
42
Organizarea procesual(3)
sarcina: ansamblul proceselor de munc desfsurate
pentru atingerea unui obiectiv punctual. n general, o
sarcin priveste un singur loc de munc, ns exist si
sarcini colective.
Sarcina este o instan de ndeplinire a unei atribuii. Este
unitatea de munc cel mai puin complex care are un
sens complet.
Exemple de sarcini: efectuarea unui anumit transport (n
cadrul atribuiei de transport al produselor la clieni),
centralizarea timpului de munc efectiv al fiecrui
muncitor n luna respectiv (n cadrul atribuiei de
calculare a salariilor) s.a.m.d.
2016
43
Organizarea procesual(4)
atribuia: ansamblul proceselor efectuate
sistematic n cadrul unor locuri de munc
asemntoare, prin care se realizeaz o
anumit component important a activitii,
urmrindu-se atingerea unor obiective specifice.
Exemplu de atribuii: calcularea salariilor n fiecare
lun (n cadrul activitii de salarizare),
transportul produselor la clieni (n cadrul
activitii de vnzri) s.a.m.d. O atribuie este
descompus n mai multe sarcini, care se repet
n timp;
2016
44
Organizarea procesual(5)
operaia: elementul de baz al organizrii procesuale, un
proces de munc omogen, lipsit de complexitate, prin
care se efectueaz o parte a unei sarcini. Este executat
ntr-un timp normat (prestabilit) la un loc de munc
anume (n general individual, dar poate fi si colectiv).
Pentru realizarea unei sarcini se execut mai multe
operaii;
Exemple de operaii: efectuarea unei nregistrri contabile,
emiterea unei chitane, ambalarea unui produs, topirea
unei cantiti de metal, strunjirea unei buci.
2016
45
Organizarea procesual(6)
2016
46
Organizarea procesual(7)
Funciunea de cercetare-dezvoltare cuprinde ansamblul
activitilor prin care se studiaz, concepe, elaboreaz i
realizeaz concret cadrul tehnic, tehnologic i
organizatoric viitor al unitii.
Activiti componente:
Cercetarea vizeaz descoperirea de noi cunostine
necesare satisfacerii cerinelor consumatorilor
(beneficiarilor).
Dezvoltarea asigur determinarea cilor prin care noile
cunostine vor fi aplicate n activitatea practic,
materializnd i concretiznd rezultatele cercetrii n
produse, servicii, lucrri, tehnologii, proceduri, capaciti
de producie noi sau mbuntite, potrivit obiectivelor
propuse.
2016
47
Organizarea procesual(8)
Funciunea de producie cuprinde activitile prin
care se realizeaz transformarea unor resurse
iniiale (materii prime, materiale tehnologice, date
etc.) n produse finite sau servicii,precum si
activitile auxiliare care asigur desfsurarea
normal a celor de baz. Prin aceste activiti se
realizeaz obiectul propriu-zis de activitate al
firmei.
-activiti de pregtire organizatoric a produciei
-activiti de producie propriu-zis (de prelucrare).
Ambele categorii de activiti pot conine att
munc fizic, ct si intelectual.
2016
48
Organizarea procesual(9)
Funciunea comercial vizeaz toate activitile
legate de relaia firmei cu piaa, prin care se
realizeaz, direct sau indirect, tranzacii
comerciale. Cuprinde trei activiti de baz:
aprovizionarea, marketingul si vnzarea.
Diferen important de abordare ntre cultura
economic romneasc si cea occidental,
manifestat ndeosebi n ceea ce priveste
activitatea de aprovizionare: functiunea de
marketing, iar aprovizionarea este inclusa in
functiunea de productie
2016
49
Organizarea procesual(10)
Funciunea
financiar-contabil
cuprinde activitile care vizeaz
obinerea i folosirea mijloacelor
financiare necesare firmei, precum si
nregistrarea si evidena n expresie
bneasc a fenomenelor economice
din cadrul acesteia.
Aceast funciune cuprinde activitile
financiare si de contabilitate.
2016
50
Organizarea procesual(11)
Funciunea de personal(resurse umane) cuprinde
activitile legate de gestionarea si dezvoltarea resursei
umane din cadrul firmei.
Activiti componente:
Recrutarea
Selectarea
ncadrarea
Pregtirea profesional,
Motivarea
Salarizarea
Promovarea
2016
51
52
Organizarea structural(1)
Organizarea structural a firmei const n
definirea unor locuri de munc (posturi) n
care se efectueaz activitile necesare
atingerii obiectivelor firmei, gruparea
acestora n compartimente i stabilirea
unor legturi ntre acestea. Rezultatul
acestui proces de organizare este
structura
organizatoric
(totalitatea
posturilor i compartimentelor mpreun cu
atributele acestora, i relaiile dintre ele).
2016
53
Elementele structurii
organizatorice(1)
Structura organizatoric a unei firme este
compus din dou sub-structuri:
structura de conducere (managerial,
funcional):
compartimentele
care
asigur cadrul necesar desfsurrii
proceselor de conducere si execuie;
structura operaional (de producie):
compartimentele care asigur realizarea
direct a obiectului de activitate al firmei.
2016
54
Elementele structurii
organizatorice(2)
Elementele structurii organizatorice sunt:
1.postul (locul de munc): celula de baz a structurii
organizatorice, este definit ca un ansamblu de sarcini
si responsabiliti care i revin unui salariat.
Caracteristici:
-obiectivele
-sarcinile specifice
-competenele (limitele n care ocupantul poate aciona)
-responsabilitile (obligaiile materiale, disciplinare,
penale de a ndeplini sarcini i atribuii bazate pe
obiectivele individuale ale postului.
2016
55
Elementele structurii
organizatorice(2)
Triunghiul de aur al organizrii
Competene
Sarcini
obiective
Responsabiliti
2016
56
Elementele structurii
organizatorice(2)
2. funcia: totalitatea posturilor cu atribuii identice sau
asemntoare. Att funciile ct i posturile pot fi
manageriale (de conducere) si de execuie. Exemple:
funcia de contabil, funcia de vnztor, funcia de sef de
birou s.a.m.d.
3. aria de control (ponderea ierarhic): numrul de posturi
coordonate de un anumit post managerial. Aceast
valoare variaz n funcie de mai multe elemente:
caracterul repetitiv si/sau de rutin al activitilor
coordonate, gradul de interdependen a acelor activiti,
dispersia spaial a locurilor de munc s.a.m.d.;
2016
57
Elementele structurii
organizatorice(3)
4. compartimentul: un grup de posturi subordonate
58
Elementele structurii
organizatorice(4)
59
Elementele structurii
organizatorice(5)
5.
nivelul
ierarhic:
(1)totalitatea
posturilor
/
compartimentelor nvestite n aceeasi msur cu
autoritate i de aceeai complexitate organizatoric; (2)
totalitatea entitilor organizatorice aflate "la aceeasi
distan" fa de vrful piramidei manageriale (directorul
general).
structur aplatizat-cuprinde un numr mic de niveluri
ierarhice
structur nalt-una cu un numr mare de niveluri
Cu ct numrul de niveluri ierarhice este mai mare, cu att
aria de control este mai mic.
Totalitatea nivelurilor ierarhice formeaz piramida ierarhic
(piramida organizatoric / piramida managerial);
2016
60
Elementele structurii
organizatorice(6)
6. legturile (relaiile) dintre compartimente:
-.funcionale (de cooperare, de colaborare): fr drept de
comand sau control al unui compartiment asupra altuia,
sunt relaii cerute de caracterul activitii fiecrui
compartiment; pot fi ntre compartimente aflate pe
oricare niveluri ierarhice).
-Ierarhice (legturi pe vertical):
-de autoritate a compartimentului A fa de B,
-de subordonare a compartimentului B fa de
A (A are dreptul de control asupra activitii
lui B, dndu-i ordine)
2016
61
Tipologia structurilor
organizatorice(1)
Din punctul de vedere al numrului mediu de subalterni
coordonai de un manager, structurile pot fi de tip evantai
(mai mult de 5) sau de tip gril (cel mult 5).
Din punctul de vedere al subordonrii, structurile pot fi
liniar-ierarhice (de tip militar fiecare post este
subordonat unui singur manager) sau funcionale
(fiecare post este subordonat tuturor celor de pe nivelul
ierarhic imediat superior, eventual tuturor celor de pe
toate nivelurile superioare). Astzi nu mai exist dect
structuri liniar-ierarhice, singura excepie fcnd-o
structurile matriciale.
2016
62
Tipologia structurilor
organizatorice(2)
Din punctul de vedere al ariei de cuprindere, structurile sunt
generale (la nivelul ntregii firme) si pariale (la nivelul
unei diviziuni specializate).
Structuri pariale: structura de concepie (cuprinznd
compartimentele cu activiti de CD), structura de
producie (compartimentele din sfera produciei propriuzise plus cele de organizare a produciei) si structura
funcional (sau birocratic activitile de birou).
Din perspectiva modului de grupare a activitilor n cadrul
compartimentelor, adic din punctul de vedere al
criteriului principal de specializare a compartimentelor,
deosebim urmtoarele tipuri de structuri organizatorice:
structura pe funciuni, structura pe produse, pe zone, pe
clieni, structura matricial.
2016
63
Organigrama
Organigrama este reprezentarea grafic a
structurii organizatorice. Nu este o
reprezentare
complet,
ci
una
a
elementelor de baz: cuprinde totalitatea
compartimentelor si a legturilor de
autoritate / subordonare, evideniind
implicit nivelurile ierarhice. Singurele
legturi reprezentate n organigram sunt
cele de autoritate (deci nu si cele
funcionale).
2016
64
Organizarea informal
Reprezint un ansamblu de grupuri de persoane i relaii ntre acestea,
relaii de natur personal i social care iau natere spontan ntre
oamenii din acelai mediu de munc.
Echivalentul managerului din organizarea formal este, n organizarea
informal, leaderul. Managerul este numit, n timp ce leaderul este
investit de cei din jurul su.
Echivalentele compartimentelor sunt grupurile informale:
Orizontale (formate din persoane care, n organizarea formal, ocup
acelai nivel ierarhic)
Verticale (nivele ierarhice diferite, provin de obicei din acelai domeniu
de activitate)
Mixte (nivele ierarhice diferite, domenii de activitate diferite, liantul fiind
trsturi sau preocupri comune din afara mediului de munc)
2016
65
Cultura organizationala
2014
66
67
68
69
70
71
72
Clasificarea deciziilor
manageriale(1)
1.Dup natura variabilelor ce influeneaz rezultatele
poteniale:
decizii fundamentate n condiii de certitudine
decizii fundamentate n condiii de risc
decizii fundamentate n condiii de incertitudine
2.Dup numrul criteriilor decizionale:
decizii unicriteriale
decizii multicriteriale
3.Dup orizontul de timp i implicaii:
decizii strategice
decizii tactice
decizii curente
2016
Autor: Florin IONITA
73
Clasificarea deciziilor
manageriale(2)
4.Dup numrul persoanelor care particip la adoptarea deciziei:
decizii individuale
decizii de grup
5.Dup posibilitatea anticiprii lor:
decizii anticipate
decizii imprevizibile
6.Dup frecvena cu care se adopt:
decizii periodice
decizii unice
7.Dup ealonul managerial la care se adopt:
decizii adoptate la nivel superior
decizii adoptate la nivel mediu
decizii adoptate la nivel inferior
2016
74
Metode de fundamentare a
deciziilor(1)
1)n condiii de certitudine
Metoda utilitii globale
-faciliteaz alegerea variantei optime
-constituie un suport logic pentru anticiparea avantajelor diferitor modaliti
de aciune posibile
-varianta optim se stabilete n funcie de diferite criterii decizionale i
coeficieni de importan
-utilitatea unei variante se calculeaz n funcie de consecina economic a
unei variante dup un criteriu decizional
Metoda Electre
-are la baz alegerea variantei optime care surclaseaz celelalte variante
-se calculeaz utilitile pentru fiecare criteriu de optimizare a deciziei
-atribuirea coeficienilor de importan
-calculul coeficienilor de concordan i discordan
-alegerea variantei optime cu ajutorul matricei de surclasare, fiind anticipat
de alte dou tipuri de matrici: matricea de concordan-discordan i
matricea diferenelor
2016
75
Metode de fundamentare a
deciziilor(2)
Metoda Onicescu 2 variante:
1.criteriile de alegere a variantei optime sunt
echiimportante,
2.criteriile de importan sunt difereniate
Metoda bazat pe Teoria matematic a
mulimilor vagi (fuzzy sets)
2016
76
Metode de fundamentare a
deciziilor(3)
Decizii in condiii de incertitudine
Tehnica pesimist - varianta optim este cea care aduce
cele mai mari avantaje n situaia n care condiiile
obiective sunt cele mai nefavorabile.
Voptim = max min (V l,Cj)
Tehnica optimist - varianta optim este cea care aduce
cele mai mari avantaje n situaia n care condiiile
obiective se prezint cel mai favorabil.
Voptirn = max max (V l,Cj)
Metoda de simulare Monte-Carlo pentru adoptarea
deciziilor n condiii de incertitudine
2016
77
Metode de fundamentare a
deciziilor(4)
Tehnica optimalitii (dezvoltat de Hurwicz L.) este o
combinaie dintre cele dou prezentate mai sus i
stabilete varianta optim ca fiind maximum dintre
consecina economic maxim a variantei i consecina
economic minim a variantei.
Tehnica proporionalitii sau a echilibrului (dezvoltat
de Bayes-Laplace) presupune stabilirea variantei optime
pentru care media consecinelor este cea mai mare.
Tehnica minimizrii regretelor (dezvoltat de Savage L.)
stabilete varianta optim ca fiind acea variant pentru
care regretul de a nu fi ales varianta cea mai bun s fie
cel mai mic.
2016
78
Metode de fundamentare a
deciziilor(5)
Adoptarea deciziei n condiii de risc, folosind metoda
arborelui decizional
Arborii de decizie pun la dispoziie prezentarea grafic a
proceselor decizionale succesive. Acetia arat clar cnd
trebuie s lum deciziile care sunt posibilele urmri i
care vor fi ctigurile finale.
Alt avantaj l constituie faptul c rezultatele calculelor
sunt ilustrate direct pe arbore, simplificnd astfel analiza.
Un arbore de decizie se compune din urmtoarele
elemente: puncte de decizie, alternative, puncte de
ocazie, stri naturale i ctiguri.
2016
79
Metode de fundamentare a
deciziilor(6)
Punct de
ocazie 1
S11,P11
S12,P12
Punct de
decizie A
Cost
Alternativa A1
S13,P13
Punct de
ocazie 2
Cost
Alternativa A2
S21,P21
S22,P22
Punct de
ocazie 3
S31,P31
S32,P32
Punct de
ocazie 4
Cost
Alternativa B1
S33,P33
Cost
Alternativa B2
2016
Punct de
decizie B
80
Metode de fundamentare a
deciziilor(7)
2016
81
Metode de fundamentare a
deciziilor(8)
ntocmirea unui arbore
Arborele ncepe din partea stng a paginii cu un punct de decizie.
Dup aceea se deseneaz toate alternativele posibile sub form de
ramuri n partea dreapt. Se adaug un punct de ocazie sau alte
puncte de decizie, care corespund deciziilor estimate s apar n
urma deciziei iniiale. Arborelui continu s i se adauge ramuri de la
stnga la dreapta pn cnd se ajunge la ctiguri. Procesul
ntocmirii unui arbore este alctuit din trei etape:
a) ntocmirea unui arbore logic care include toate punctele de decizie,
punctele de ocazie i ramurile aferente aranjate in ordine
cronologic.
b) menionarea probabilitilor strilor naturale i a costurilor pe ramuri,
alctuind astfel un arbore al probabilitilor.
c) adugarea ctigurilor, obinnd astfel un arbore de decizie complet.
2016
82
Metode de fundamentare a
deciziilor(9)
Evaluarea unui arbore.
1.Segmentarea arborelui.
Dou tipuri de segmente: -punctele de decizie cu toate alternativele lor
-punctele de ocazie cu toate strile naturale
rezultante
Procesul ncepe cu acele segmente care duc la ctigurile finale, n partea
dreapt a arborelui, i continu spre stnga, segment dup segment, n
sensul invers n care arborele a fost ntocmit.
Segmentele punctelor de ocazie. Valoarea estimat a tuturor strilor
naturale ca rezultat al unui punct de ocazie trebuie calculat (ctigurile se
nmulesc cu probabilitile i rezultatele se adun). Valoarea estimat se
nscrie apoi deasupra punctului de ocazie n interiorul dreptunghiului. Aceste
valori estimate sunt considerate ctiguri pentru urmtoarea ramur din
stnga.
Segmentele punctelor de decizie. Ajuni la un punct de decizie, ctigurile
date (sau calculate) pentru fiecare alternativ sunt comparate i este ales
cel mai bun. Toate celelalte ctiguri sunt ignorate. O alternativ
nefavorabil este notat direct pe ramur cu simbolul // .
2016
83
84
2016
85
86
87
88
2016
89
Proceduri informationale
ex:tratare a unei cereri de eliberare materiale din depozitul firmei
2016
90