Suport Curs ID - Etica Si Integritate Academica

Elena Emilia Ștefan
ETICĂ ȘI INTEGRITATE
ACADEMICĂ
- suport de curs -
EDITURA UNIVERSITĂŢII „NICOLAE TITULESCU”

BUCUREŞTI
2021
Acest material este destinat uzului studenţilor, forma de învăţământ la distanţă.
Conţinutul cursului este proprietatea intelectuală a autorului/autorilor; designul, machetarea şi

transpunerea în format electronic aparţin Departamentului de Învăţământ la Distanţă al
Universităţii „Nicolae Titulescu” din Bucureşti.
Acest curs este destinat uzului individual. Este interzisă multiplicarea, copierea sau
difuzarea conţinutului sub orice formă.
UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU” DIN BUCUREŞTI
DEPARTAMENTUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL LA DISTANŢĂ
Elena Emilia Ștefan
Etică și integritate academică

Editura Universităţii „Nicolae Titulescu”
Calea Văcăreşti, nr. 185, sector 4, Bucureşti

Tel./fax: 0213309032/0213308606
Email: editura@univnt.ro
ISBN: 978-606-9636-17-6
Introducere
Suportul de curs reprezintă o sinteză a conţinutului disciplinei Etică și integritate

academică. Acesta este destinat studenţilor de la forma de învăţământ la distanţă (ID) şi constituie
materialul bibliografic minim necesar pentru parcurgerea, însuşirea şi evaluarea disciplinei
respective.
Suportul de curs este structurat conform standardelor şi procedurilor de uz larg în
învăţământul universitar naţional şi internaţional, care se adresează învăţării individuale, pe baze
interactive. Parcurgerea suportului de curs, pe baza prezentelor instrucţiuni, asigură reţinerea
informaţiilor de bază, înţelegerea fenomenelor fundamentale şi aplicarea cunoştinţelor dobândite la
rezolvarea unor probleme specializate.
Suportul de curs este structurat într-un singur modul, iar modulul este structurat, la rîndul
lui, pe unităţi de învăţare. Modulul reprezintă o categorie de probleme distincte din materia
disciplinei, care formează un tot unitar din punct de vedere al specificului cunoştinţelor, al însuşirii
unui anumit aspect al fenomenologiei disciplinei precum şi din perspectiva timpului necesar
parcurgerii şi însuşirii fondului informaţional respectiv. În acest sens, un modul conţine una sau
mai multe unităţi de învăţare.
Unitatea de învăţare reprezintă o parte omogenă din componenţa modulului, caracterizată
de un volum strict limitat de cunoştinţe, care pot să fie parcurse şi însuşite printr-un efort continuu
de concentrare intelectuală, care se referă la conţinutul de idei al unităţii de învăţare.
Fiecare unitate de învăţare are o structură proiectată din perspectiva exigenţelor
autoinstruirii, astfel că folosirea suportului de curs se face pe baza unui program de autoinstruire.
Recomandăm astfel, câteva regului de bază în procedura de realizare a programului de
autoinstruire pe baza acestui suport de curs:
1. Unităţile de învăţare se parcurg în ordinea în care sunt prezentate, chiar în cazul în care
studentul apreciază că ar putea “sări” direct la o altă unitate de învăţare (de exemplu în cazul în
care studentul se află la a doua facultate sau în alte situaţii echivalente). Criteriile şi modalitatea de
“înlănţuire” a unităţilor de învăţare sunt prezentate la fiecare unitate de învăţare şi ele trebuie
respectate întocmai, sub sancţiunea nerealizării la parametri maximali a programului de
autoinstruire;
2. Fiecare unitate de învăţare conţine teste destinate autoevaluării gradului şi corectitudinii
5
însuşirii cunoştinţelor specifice unităţii de învăţare, înţelegerii fenomenelor şi proceselor descrise
sau prezentate în unitatea de învăţare;
3. Ordinea logică a parcurgerii unităţii de învăţare este următoarea:
a) se citeşte scopul şi obiectivele unităţii de învăţare;
b) se citesc termenii de referinţă (cuvintele-cheie);
c) se parcurge conţinutul de idei al unităţii de învăţare;
d) se parcurge bibliografia recomandată;
e) se răspunde la întrebările de autocontrol, revăzând, dacă este necesar, conţinutul de idei
al unităţii de învăţare;
f) se elaborează, câte un referat pentru fiecare dintre temele de reflecţie propuse la unitatea
de învăţare;
g) se efectuează testele de autoevaluare după procedura descrisă;
h) se rezolvă exerciţiile, problemele sau studiile de caz propuse pentru laboratorul sau
lucrările practice propuse în unitatea de învăţare.
Pentru creşterea eficienţei utilizării suportului de curs şi fixarea temeinică a cunoştinţelor
dobândite, fiecare unitate de invatare se încheie cu: întrebări de autocontrol, teme de reflecţie,
teme pentru studii de caz şi teste de autoevaluare.
Obiectivele cursului (modulului)
Suportul de curs prezentat în rândurile ce urmează se adresează studenţilor din

învăţământul universitar la distanţă – având ca finalitate explicarea principalelor
instituţii ale disciplinei Etică și integritate academică.
Lucrarea este concepută pentru a trata aspectele fundamentale ale dreptului

administrativ, astfel încât studenţi să îşi însuşească noţiunile şi termenii de
specialitate.
Cursul de faţă îşi propune:

Obiectivul general al disciplinei:
- definirea principalelor instituţii și notiuni fundamentale privind etica și
integritatea academică;
- formarea limbajului specific eticii și integrității academice;
6
- însuşirea noțiunilor referitoare la cadrul legal privind etica și integritatea
academică;
- înţelegerea şi însuşirea conexiunilor dintre etica și integritatea academică şi
alte ramuri de drept.
Obiectivele specifice:
- cunoașterea și însușirea normelor specifice eticii și integritatii academice;
- reliefarea rolului cunoaşterii legislaţiei eticii și integrității academice;
- identificarea conceptelor, teoriilor şi instituţiilor specifice eticii si integrității
academice, înţelegerea şi asimilarea acestora;
- analizarea instituţiilor fundamentale ale eticii și integrității academice şi
conexiunile existente între ele;
- abordarea teoriei eticii și integrității academice în strânsă legătură cu
jurisprudenţa, precum și realizarea conexiunii între teorie şi practica de specialitate.
Competenţe conferite
Competenţele specifice ale disciplinei.
Competenţe profesionale.
C.1. Utilizarea adecvată a conceptelor, teoriilor, paradigmelor şi metodologiilor din
domeniul juridic.
C.2. Aplicarea tehnicilor şi instrumentelor specifice domeniului juridic
C.3. Aplicarea legislaţiei româneşti, a legislaţiei Uniunii Europene şi a
instrumentelor juridice internaţionale.
C.4. Interpretarea, corelarea şi compararea instituţiilor juridice din dreptul naţional,
dreptul european şi dreptul altor state.
C.5. Aplicarea cunoştinţelor necesare în culegerea datelor şi informaţiilor
referitoare la o problemă de drept concretă.
C.6. Utilizarea legislaţiei în vigoare în analiza situaţiilor juridice, în încadrarea lor
corectă din punct de vedere juridic şi în soluţionarea lor.
Competențe transversale
CT.1. Realizarea sarcinilor profesionale în mod eficient și responsabil, cu
respectarea regulilor deontologice specifice domeniului.
CT.2. Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă (cu elemente de
7
interdisciplinaritate), cu respectarea palierelor ierarhice.
CT.3. Utilizarea eficientă a resurselor de comunicare și a surselor de informare și de
formare profesională asistată, atât în limba română, cât și într-o limbă străină.
Resurse şi mijloace de lucru
Parcurgerea unităților de învățare nu necesită existența unor mijloace sau

instrumente speciale (laborator, software, etc.)
Metoda este cea a studiului individual combinată cu alte metode folosite cu prilejul
activităților desfățurate la întâlnirile tutoriale (activități desfășurate în grupe de
lucru, activități desfășurate în cooperare etc).
Instrumente utilizate în vederea înţelegerii aspectelor teoretice şi a rezolvării
elementelor de test: diverse texte de lege indicate.
Structura cursului
Suportul de curs este structurat într-o singură parte și se numește: Etică și

integritate academică.
Acest suport de curs cuprinde 6 unități de învățare, aşezate, de regulă, în
conformitate cu succesiunea logică a noțiunilor relevante pentru cunoaşterea şi
aprofundarea principalelor instituţii ale eticii si integritatii academice.
Însuşirea temeinică a disciplinei: Etică și integritate academică
presupune, pe lângă activităţile didactice programate, un efort consistent din partea
studenţilor în ceea ce priveşte studiul individual pe baza bibliografiei minime
obligatorii recomandate în prezenta lucrare.
De asemenea, fiecare student are obligaţia întocmirii, minim a unui
referat, care să aibă ca obiect tratarea unei instituţii sau teme din cadrul disciplinei.
Referatul nu poate avea mai puţin de 3 pagini şi nici mai mult de 6 de pagini şi
trebuie să aibă elemente de originalitate. Depunerea referatului şi transmiterea
rezultatelor către studenţi se va face potrivit calendarului disciplinei și anume, în
format electronic sau material tipărit, astfel: eLis,.
Fiecare referat va fi apreciat cu un procent de 10% din nota finală.
Pentru a nu exista încălcări ale legislaţiei drepturilor de autor, studenţii vor
8
prezenta odată cu lucrarea şi o declaraţie pe proprie răspundere că nu au adus
atingere normelor juridice care protejează dreptul de autor.
I. Temele de control pentru disciplina Etică și integritate academică se

regăsesc la finalul Unităților de Învățare nr. (1-6) și constau într-un referat cu tema
precizată mai jos.
TC1: constă într- un referat cu tema: “Etica în Codurile de etică ale universităţilor
naţionale” și este precizată la Unitatea de învățare nr.3.
TC2: constă într- un referat cu tema: „Buna conduită în cercetarea ştiinţifică” si este
precizată la Unitatea de învățare nr.5.
Suportul de curs redat în rândurile următoare trebuie completat prin studierea

bibliografiei.
Cerinţe preliminare
Este necesară actualizarea tuturor cunoștințelor de drept acumulate pe

parcursul studiilor anterioare. Pentru înțelegerea conceptelor și noțiunilor prezentate
în acest curs de Etică și integritate academică și pentru a le aplica eficient în
practică nu este necesară parcurgerea în prealabil a altor cursuri universitare.
Discipline deservite
Etică și integritate academică poate fi considerată ca o continuare a studiului

teoriei generale a dreptului, a dreptului constituțional sau a dreptului administrativ.
Pe baza cunoştinţelor dobândite în cadrul disciplinei curente studenții vor fi capabili
să urmeze cursurile de drept procesual civil, drept procesual penal, protecția
internațională a drepturilor omului, dreptul proprietății intelectualeetc..
9
Durata medie de studiu individual
Timpul necesar parcurgerii unei Unități de Învățare este estimat la minim 2 ore.
Pentru cele 6 unități de învățare (UI) din fiecare parte a materiei vor fi alocat 43 de
ore de studiu individual (SI).
Evaluarea
Aprecierea nivelului de pregătire a studenţilor se realizează astfel:
1. Evaluarea parţială, prin intermediul unor teme de control, sub forma de

referat, conform calendarului disciplinei, care valorează 10 % per fiecare referat,
din nota finală.
2. Evaluarea finală, prin verificare la sfârşitul fiecărui semestru.
Modalitatea practică de evaluare finală: examenul /verificarea constă în

redactarea și prezentarea de către studenți a unui proiect/studiu de caz din tematica
parcursă la cursul de etică și integritate academică.
Evaluarea studenților se poate face şi online, în conformitate cu dispozițiile legale și
procedura privind desfășurarea activităților didactice online, aprobată de Senatul
Universității "Nicolae Titulescu".
La stabilirea notei finale se iau în considerare:

- răspunsurile la examen/verificare (evaluarea finală) – 80%
- testarea continuă pe parcursul semestrului – 20%
10
Cuprins
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1. ETICA UNIVERSITARĂ

1.1. Obiectivele unităţii de învăţare
1.2. Competenţele unităţii de învăţare
1.3.Conceptul de etică universitară
1.4.Legislaţie privind etica universitară
1.5.Valorile etice universitare
1.6.Abaterile de la sistemul de valori etice şi sancţionarea acestora
1.7.Autonomia universitară
1.8.Organisme consultative la nivel național
1.9. Rezumat
1.10. Test de autoevaluare a cunoștințelor
1.11.Bibliografie
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2. ETICA ÎN LUCRĂRILE CU CARACTER

ȘTIINȚIFIC
2. 3. Calitatea de autor si de coautor al unei lucrări cu caracter științific
2. 4. Tipuri de lucrări cu caracter științific
2.5. Etapele procesului de cercetare științifică
2. 6. Redactarea unei lucrări cu caracter știintific
2.7. Rezumat
2.9.Bibliografie
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3. CODURILE DE ETICĂ UNIVERSITARE

3.3. Carta universitară potrivit Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011
3.4. Codul de etică al universităţilor naţionale
11
3.5. Etica în Carta universitară şi în Codurile de etică ale universităţilor naţionale
3.6. Rezumat
3.8. Temă de control
3.9.Bibliografie
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4. INTEGRITATEA ACADEMICĂ

4. 3. Conceptul de integritate academică
4. 4. Încălcări ale principiului integrității în cercetarea științifică și activitatea universitară
4. 5. Standardele de integritate în sectorul educaţiei și în cercetare
4.6. Rezumat
4.8.Bibliografie
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5. BUNA CONDUITĂ ÎN CERCETAREA

ŞTIINŢIFICĂ
5. 3. Buna conduită în cercetarea ştiinţifică
5.4. Conceptul de buna conduita în cercetarea științifică
5.5. Legislatie privind buna conduita în cercetarea științifică
5. 5. Abateri de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară prevăzute în
Codurile de etică universitare
5.7 Sancţiuni pentru încălcarea normelor de bună conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea
universitară
5.8. Comisia de etica universitară
5.9. Rezumat
5.12.Bibliografie
12
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 6. PLAGIATUL
6.3. Conceptul de plagiat şi autoplagiat
6.4. Legislaţia care reglementează plagiatul şi autoplagiatul
6. 5. Tipuri de plagiat
6.6. Sancţiuni pentru plagiat şi autoplagiat
6.7. Programele recunoscute de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi
Certificatelor Universitare şi utilizate la nivelul instituţiilor de învăţământ superior organizatoare
de studii universitare de doctorat, în vederea stabilirii gradului de similitudine pentru lucrările
ştiinţifice
6.8. Rezumat
6.10.Bibliografie
Bibliografie generală………………………………………………………………………………
13
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1. ETICA UNIVERSITARĂ
Cuprins

1.3.Conceptul de etică universitară
1.4.Legislaţie privind etica universitară
1.7.Autonomia universitară
1.8.Organisme consultative la nivel național
1.9. Rezumat
1.11.Bibliografie

Prezenta unitate de învăţare are drept scop să familiarizeze studenţii cu noţiunile
fundamentale ale eticii academice, precum: concept, legislație, valori etice, abateri,
autonomia universitară dar și scurte informatii despre organismele consultative la
nivel național din domeniu.
1.2.Competentele unităţii de învăţare
După studiul acestei unităţi de învăţare veţi fi capabili să:

=> identificaţi noţiunile fundamentale eticii academice;
=> identificaţi organismele consultative la nivel national din domeniu;
=> cunoasteți legislatia aplicabilă eticii academice;
=> enumerați valorile etice universitare;
=> exemplificați abaterile de la sistemul de valori etice şi sancţionarea acestora;
=> înţelegeţi ce presupune autonomia universitară.
14
Durata medie de parcurgere a acestei unităţi de învăţare este de 120 minute
1.3. Conceptul de etică universitară
Știința eticii este o disciplină socio-umană, îndrumătoare și prescriptivă,

bazată pe principiile deliberării și alegerii, vizând natura personalității și vieții,
00:05
formarea caracterului, studiul moravurilor1”.
Termenul de „etică” semnifică, potrivit Dictionarului explicativ al limbii
române:
„1. Ştiinţă care se ocupă cu studiul principiilor morale, cu legile lor de
dezvoltare istorică, cu conţinutul lor de clasă şi cu rolul lor în viaţa socială.
2. Totalitatea normelor de conduită morală corespunzătoare ideologiei unei
anumite clase sau societăţi.
3. Etica este una dintre formele conştiinţei sociale.
4. Totalitatea normelor de conduită morală (...)”2.
Termenul de „deontologie” semnifică, potrivit Dictionarului explicativ al

limbii române:
1. „ totalitatea normelor de conduită și a obligațiilor etice ale unei profesiuni
(mai ales medicale);
2. Teorie a datoriei, a obligațiilor morale;
3. Parte a eticii care studiază normele și obligațiile specifice unei activități
profesionale etc3.”
1
C. Cozma, L.Măgurianu, în M.M Pivniceru, C.Luca (coord), Deontologia
profesiei de magistrat. Repere contemporane, Ed.Hamangiu, București, p.2.
2
Informațiile sunt publice și disponibile online la adresa de internet:
https://dexonline.ro/definitie/etic%C4%83, accesat la data de 01.04.2018, apud
Elena Emilia Ştefan, Etică şi integritate academică, Editura Pro Universitaria,
Bucureşti, 2018, p.57.
15
În sensul cel mai comun, etica are legatură cu acel comportament moral al omului.
Etica academică sau etica cercetarii știintifice în schimb, presupune un set de
comportamente și valori are trebuie respectate în mediul academic.
Este important ca mediul academic să funcționeze și să fie ghidat după o serie de

valori și să aibă reguli bine stabilite și de respectat de toată comunitatea
academică.
În acest sens, universitățile, așa cum se va dezvolta ulterior, își adoptă propriile
Coduri de etică și deontologie profesională universitară, așa cum prevede
legislația, iar acestea au în cuprinsul lor descrierea valorilor după care se ghidează
în activitate și a regulilor de comportament, Coduri pe care le putem accesa, studia
și însuși.
Este chiar recomandat ca, din primul an de facultate, studenții să cunoască faptul
că există un asemenea document și să-l lectureze spre a fi pe deplin informați
despre ce presupune comportametul corect în anii studenției și nu numai, deoarece
etica dar și integritatea, ca trăsătură de caracter, ar trebui să însoțească omul în
toată viața sa, independent de mediul unde studiază, muncește sau conviețuiește.
Respectarea eticii universitare este impusă așadar întregii comunități academice:
studenți, cadre didactice, personal nedidactic etc.
În România este înființat un organism consultativ constituit la nivel național, care

00:20
își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii educației naționale
nr.1/2011. Acesta se numește Consiliul Național de Atestare a Titlurilor,
Diplomelor și Certificatelor Universitare - CNATDCU și, printre alte atribuții, (...)
soluționează sesizările cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de
etică profesională, inclusiv existența plagiatului.
3
https://dexonline.ro/definitie/deontologie, cu data accesării 27.08.2021.
16
1.4. Legislaţie privind etica universitară
Cursurile de etică și integritate academică au fost introduse în universități prin

Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 3131/2018 privind includerea în
planurile de învăţământ, pentru toate programele de studii universitare
organizate în instituţiile de învăţământ superior din sistemul naţional de
învăţământ, a cursurilor de etică şi integritate academică, publicat în M. Of.
nr. 140 din 14 februarie 2018.
Etica universitară este prevăzută de Legea Educației Naționale nr.1/20114, în

Secțiunea 5 denumită: Etica universitară din Capitolul II – “Statutul personalului
didactic și de cercetare în învățământul superior”, articolele 306-310.
Legislația activității de cercetare este compusă din:
- Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea

tehnologică, publicată în M.Of. nr. 643 din 30 august 2002, cu ultimele modificări
prin Legea nr. 241/2018 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.41/2015
pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.57/2002 privind
cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, publicată în M.Of. nr. 871 din 15
octombrie 2018 și Ordonanța de Urgență nr.1/2020 privind unele măsuri fiscal-
00:50 bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în
M.Of nr. 11 din 9 ianuarie 2020.
- Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea –

tehnologică și inovare (publicată în M.Of.nr.505 din 04.06.2004, cu ultima
modificare prin O.G. nr.2/2016, publicată în M.Of. nr. 51 din 21.01.2016,
aprobată prin Legea nr.178/2016);
- Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare
4
Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în M. Of. nr. 18 din 10 ianuarie
2011, cu ultima modificare prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului. nr.50/2021,
publicată în M. Of. nr. 606 din 17 iunie 2021.
17
(publicata în M.Of. nr. 530 din 23.07.2003).
Potrivit prevederilor art. 1 al Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în

cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea-tehnologică şi inovare:
„Etica în activităţile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare (...)
se bazează pe un ansamblu de principii morale şi proceduri destinate respectării
acestora. Principiile morale şi procedurile destinate respectarii acestora sunt cele
reunite în Codul de etică şi deontologie profesională al personalului de cercetare-
dezvoltare (...). Respectarea acestor principii morale determină buna conduită în
activitatea de cercetare-dezvoltare”.
De asemenea, separat de legislația specifică menționată, există și legislație

generală aplicabilă, cum ar fi Codul penal, incident pentru faptele de natură penală
săvârșite în/ în legătură cu mediul academic/ cercetare științifică etc.

Valorile etice universitare nu sunt prevăzute în mod expres, ca atare în Legea
Educației Naționale nr.1/2011.
Pentru a le identifica se apelează la o intrepretare mai largă a legislației.
Valorile etice universitare, potrivit Metodologiei de etică și integritate în

procesul de evaluare a universităților din România5, sunt următoarele:
a.) „Libertatea academică, proclamă faptul că universitatea este un spaţiu

liber de ingerinţe, presiuni şi constrângeri, altele decât cele de natură ştiinţifică,
legală şi etică;
b.) Autonomia personală asigură exercitarea consimţământului propriu şi
posibilitatea opţiunii asupra programelor, concursurilor şi oportunităţilor de studiu
şi cercetare.
5
Informaţiile sunt publice şi disponibile la adresa de internet: http://pe.forhe.ro/sites/
default/files/metodologie_etica_consultare.pdf, consultat la data de 06.04.2018.
18
c.) Transparenţa se referă la asigurarea accesului public, în mod oportun,
la toate categoriile de acţiuni, date şi informaţii care interesează membrii
comunităţii universitare şi societatea din care aceasta face parte.
d.) Etica relaţiilor între membrii comunităţii academice solicită evitarea
legăturilor şi poziţiilor care duc la conflicte de interese şi incompatibilităţi de
natură să afecteze judecăţile, evaluările obiective şi acţiunile membrilor comuni-
tăţii şi să permită: favoritismul, nepotismul, aplicarea de standarde duble în
apreciere/evaluare, acte de persecuţie sau de răzbunare.
e.) Respectul, grija şi toleranţa impun preţuirea demnităţii fiecărui
membru al comunităţii academice într-un climat liber de orice discriminare,
hărţuire, umilire, dispreţ, ameninţare, intimidare, rezolvarea disputelor prin
argumente raţionale şi nu prin utilizarea unui limbaj (cuvinte, etichetări, stil şi ton)
sau unor atitudini/acţiuni inadmisibile în mediul academic; încurajează politeţea,
curajul, respectul, solicitudinea, aprecierea, mândria, altruismul, empatia,
înţelegerea, solidaritatea, promptitudinea, optimismul;
f.) Dreptatea şi echitatea determină atitudini corecte şi de respingere a
discriminării, inegalităţii de şanse şi exploatării; promovarea culturii organizaţionale
bazate pe performanţă şi probitate; stimularea metodelor şi tehnicilor de lucru
consultative şi flexibile; descurajarea şi eliminarea oricăror forme de corupţie.
g.) Profesionalismul înseamnă competenţă în exercitarea profesiei;
01:00 încredere în validitatea deciziilor profesionale şi faţă de profesie; protejarea faţă de
amatorism, diletantism şi impostură; identificarea cu specialitatea şi cu cei din
acela;i domeniu; ataşamentul faţă de cariera academică; obligaţia morală de a lucra
în serviciul studenţilor, evitând arbitrariul şi tratamentul preferenţial nejustificat;
menţinerea standardelor profesionale; solidaritatea colegială şi competiţia loială;
h.) Primatul meritocraţiei constă în recunoaşterea, cultivarea, recompen-
sarea realizărilor, valorii şi calităţii personale/ colective şi în încurajarea: eficacităţii,
eficienţei şi performanţei; dedicării faţă de profesie şi faţă de studiu; talentului şi
creativităţii; loialităţii faţă de instituţie şi membrii comunităţii academice.
i.) Responsabilitatea profesională şi socială reclamă implicare şi
problemele profesionale şi publice, colegialitate şi spirit cetăţenesc responsabil;
garantarea dreptului de a critica public - întemeiat şi argumentat - încălcările
standardelor profesionale şi de calitate; interzicerea dezinformării, calomnierii,
19
denigrării publice a persoanelor din instituţie şi a programelor de studii; respon-
sabilitatea manifestată faţă de studenţi, faţă de subordonaţi, faţă de angajaţi”.
Enumerati valorile etice universitare

....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
.....................
Să ne reamintim...
Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor

Universitare-CNATDCU este un organism consultativ la nivel național, care își
desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii educației naționale
nr.1/2011 și care, (...) soluționează sesizările cu privire la nerespectarea
standardelor de calitate sau de etică profesională.
Sunt considerate abateri de la sistemul de valori etice, conform

Metodologiei de etică și integritate în procesul de evaluare a universităților din
România, următoarele fapte:
a) “obstrucţionarea activităţii didactice, de cercetare ştiinţifică,
administrative sau a oricărei funcţii a universităţii;
b) frauda sub orice formă în procesul de învăţământ, de cercetare
ştiinţifică, precum şi în cadrul celorlalte activităţi din universitate;
c) acceptarea/ lipsa de reacţie faţă de corupţie, favorizarea acesteia,
obţinerea, pretinderea sau nerefuzarea unor avantaje necuvenite;
d) inducerea în eroare a conducerii universităţii prin dezinformare;
e) agresarea fizică sau morală săvârşită sub orice formă împotriva
01:25
20
membrilor comunităţii universitare sau în legătură cu activitatea academică;
f) discriminarea, în toate formele de manifestare a acesteia;
g) favoritismul, sub orice aspect;
h) participarea la activităţile din cadrul universităţii prin încălcarea
prevederilor legale a dispoziţiilor cartei universitare privind consumul de alcool,
droguri, de alte substanţe interzise;
i) practicarea unor atitudini şi comportamente indecente, insultătoare sau
obscene şi folosirea unui limbaj neconform spiritului academic;
j) denigrarea publică a personalului sau instituţiei de către membrii
comunităţii universitare;
k) folosirea abuzivă a calităţii de membru al comunităţii academice;
l) organizarea şi desfăşurarea de activităţi nepermise în universitate,
folosirea numelui, a resurselor umane, financiare sau materiale ale acesteia în
scopuri nelegale sau contrare acesteia;
m) distrugerea, alterarea sau falsificarea documentelor şi a bazelor de date
ale universităţii, ca şi utilizarea lor în scopuri ilicite;
n) pătrunderea neautorizată în spaţiile în care accesul este reglementat prin
măsuri speciale;
o) utilizarea neautorizată şi provocarea cu vinovăţie de prejudicii în dauna
patrimoniului universităţi6”.
Sancţionarea abaterilor se face, după caz, potrivit prevederilor legale şi ale
dispoziţiilor din regulamentele şi Cartele universitare.
Exemple
Obstrucţionarea activităţii didactice, de cercetare ştiinţifică, administrative
sau a oricărei funcţii a universităţii este considerată abatere de la sistemul de
valori etice.
6
Informaţiile sunt publice şi disponibile la adresa de internet: http://pe.forhe.ro/sites/
default/files/metodologie_etica_consultare.pdf, consultat la data de 06.04.2018.
21
1.7. Autonomia universitară
Autonomia universitară este garantată prin Constituţie iar libertatea academică

este garantată prin lege, potrivit art. 123 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.
Autonomia universitară dă dreptul comunității universitare să își stabilească

misiunea proprie, strategia instituțională, structura, activitățile, organizarea și
funcționarea proprie, gestionarea resurselor materiale și umane, cu respectarea
01:50 strictă a legislației în vigoare. Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare

se exprimă în Carta universitară, aprobată de senatul universitar, în concordanță
strictă cu legislația în vigoare.
Legea educației naționale nr.1/2011, publicată în M.Of. nr. 18 din 10.01.2011, cu
modificările și completarile ulterioare impune ca:
„Autonomia universitară să se exercite numai cu condiţia asumării răspunderii
publice.
În instituţiile de învăţământ superior este asigurată libertatea cercetării în ceea ce
priveşte stabilirea temelor de cercetare, alegerea metodelor, procedeelor şi
valorificarea rezultatelor, conform legii”.
Ce presupune autonomia universitara?

..........................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
......................................................
1.8. Organisme consultative la nivel național
Potrivit Legii educației nationale nr.1/2011, organismele consultative cu

rol în asigurarea respectării eticii universitare sunt constituite la nivel naţional și
22
sunt alcătuite strict pe criterii de prestigiu profesional şi moral.
Aceste organisme sunt înfiinţate şi funcţionează în baza ordinului
ministrului educaţiei (..), din cadrul cărora pot face parte cadre didactice şi
cercetători (..) și sunt următoarele:
 Consiliul Naţional de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior
(CNSPIS);7
 Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor
Universitare (CNATDCU);8
 Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS);
 Colegiul consultativ pentru cercetare-dezvoltare şi inovare (CCCDI);
 Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior
(CNFIS);
 Consiliul Naţional al Bibliotecilor Universitare (CNBU);
 Consiliul de etică şi management universitar (CEMU);
 Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării
Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI).9
CNATDCU are, printre alte atribuți și pe aceea: “analizează și decide asupra

sesizărilor nerespectării standardelor de etică profesională, inclusiv existența
plagiatului10”
7
Informație publică, disponibilă online la adresa de internet: http://www.cnspis.ro/,
cu ultima accesare la data de 20.08.2020
8
Informație publică, disponibilă online la adresa de internet:
http://www.cnatdcu.ro/, cu ultima accesare la data de 20.08.2020
9
Informație publică, disponibilă online la adresa de internet:
http://www.research.gov.ro/ro/articol/4614/sistemul-de-cercetare-organisme-
consultative-consiliul-national-de-etica-a-cercetarii-stiintifice-dezvoltarii-
tehnologice-si-inovarii-cnecsdti, cu ultima accesare la data de 20.08.2020.
10
Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr.4621/2020 pentru aprobarea Regulamentului de
organizare și funcționare a Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și
23
Să ne reamintim...
Autonomia universitară este garantată prin Constituţie iar libertatea academică
este garantată prin lege, potrivit art. 123 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.
Rezumat
În această unitate de învățare s-a prezentat: conceptul de etică universitară,

legislaţia națională privind etica universitară, valorile etice universitare, abaterile
de la sistemul de valori etice şi sancţionarea acestora. De asemenea, în același
context, s-a analizat și conceptul de autonomie universitară și s-au mentionat
organismele consultative constituite la nivel național care au legatură cu etica și
integritatea academica.
Etica universitară este prevăzută de Legea Educației Naționale nr.1/2011, în

Secțiunea 5 denumită: Etica universitară din Capitolul II – “Statutul personalului
didactic și de cercetare în învățământul superior”.
Test de autoevaluare a cunoştinţelor

Rezolvaţi următoarele teste-grilă11:
1.) Autoritatea publică care solutionează sesizările cu privire la nerespectarea

standardelor de calitate sau de etică profesională se numește:
a. CNA
b. DNA
c. CNATDCU
Certificatelor Universitare publicat în M.Of nr. 564 din 29 iunie 2020 a abrogat Ordinul MENCS
nr.3.482/2016 publicat în M.Of nr.248 din 4 aprilie 2016.
11
Grilele au un singur răspuns corect.
24
2.) Etica universitară este prevazută în următorul act normativ:
a. Legea nr. 30/ 1991
b. Legea nr.1/2011
c. Legea nr. 554/2004
3. Autonomia universitară se exercită numai cu condiţia asumării:

a.) răspunderii publice
b.) meritocratiei
c.) corectitudinii
Raspuns corect:
1.) C
2.) b.
3.) a.
Bibliografie.
1. Elena Emilia Ștefan, “Etică și Integritatea academică”, ediția a II-a,
revăzută și adăugită, Editura Pro Universitaria, București, 2021, cota bibliotecă
[174/S81].
25
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2. ETICA ÎN LUCRĂRILE CU CARACTER
ȘTIINȚIFIC
Cuprins

2. 3. Calitatea de autor si de coautor al unei lucrări cu caracter științific
2. 6. Redactarea unei lucrări cu caracter științific
2.7. Rezumat
2.9.Bibliografie

fundamentale ale eticii în lucrările cu caracter științific precum: calitatea de autor
și de coautor al unei lucrări cu caracter științific, tipuri de lucrări cu caracter
științific.
De asemenea, studenții vor fi informați despre structura și redactarea unei lucrări
cu caracter ştiinţific dar si despre etapele procesului de cercetare științifică.

=> știți ce presupune calitatea de autor și de coautor al unei lucrări științifice
=> identificaţi de cate tipuri sunt lucrările cu caracter științific
=> cunoasteti care este structura unei lucrări cu caracter ştiinţific
=>va însușiti ce presupune redactarea unei lucrări cu caracter ştiinţific
=> știti care sunt etapele procesului de cercetare științifică.
26
Durata medie de parcurgere a acestei unităţi de învăţare este de 120
minute.
2. 3. Calitatea de autor și de coautor al unei lucrări cu caracter științific
Orice lucrare cu caracter științific are un autor, un creator. Acest lucru presupune
00:05 că, acela care are ideea de a scrie un text și îl și redactează în conținut este
“proprietarul„ acelui text, acelei idei, evident cu respectarea prevederilor
legislației în vigoare.
Coautor este acela care, pe lângă autor are o contribuție esențiala evidentă in
lucrare, însă, din diferite motive nu poate fi menționat prim-autor.
Există și posibilitatea ca o lucrare să aiba un autor denumit și „prim-autor” și, pe

lângă acesta, unul, doi sau chiar trei coautori, după caz.
De asemenea, reținem faptul că, nu pot avea calitatea de coautori aceia care au
ajutat doar la clarificarea unor idei sau procurarea materialelor bibliografice. În
cazul acestora, există, din punct de vedere al regulilor privind buna conduită în
cercetarea științifică, recunoscute pe plan internațional, posibilitatea de a le
mulțumi in sectiunea intitulată:”multumiri”.
Atenţie, paternitatea unei lucrări, în Codul de etică şi deontologie profesională a

personalului din cercetare-dezvoltare este definită ca fiind: „calitatea de autor al
unui produs ştiinţific”12!
Prin urmare, dacă nu dumneavoastră sunteţi autorul ideii din lucrare, recunoaşteţi
şi nu vă atribuiţi munca altuia!
12
Informaţii publice, disponibile online la adresa de internet:
http://www.incsmps.ro/documente/Codul%20de%20etica.pdf, cu ultima accesare la
data de 24.08.2018.
27
Potrivit legislatiei în vigoare, lucrările cu caracter științific, la finalizarea studiilor
universitare, pot fi de mai multe tipuri:
- Lucrarea de licenţă;
- Lucrarea de disertatie (master);
- Lucrarea sau teză de doctorat.
Standardele ARACIS sau mai precis spus, standardele specifice oficiale13 prevăd
urmatoarele elemente referitoare la definirea acestor tipuri de lucrări, din care
prezentăm numai lucrarea de licență și lucrarea de disertație:
00:25
“(I) Lucrarea de licență este o lucrare cu caracter științific, pe care absolventul o
realizează și o susține în fața comisiei, în vederea obținerii lucrării de licență.
Aceasta trebuie să conțină rezultatele propriilor cercetări și investigații în
domeniul temei alese, care vor deține ponderea principală în volumul lucrării.
Lucrarea de licență trebuie să demonstreze familiarizarea cu literatura relevantă
pentru tema abordată, rigoare științifică și metodologică, să aibă o structură logică
și să fie redactată coerent, în stil științific, iar forma grafică să respecte normele
academice specifice domeniului.
Tema aleasă sau propusă este relevantă pentru domeniul/specializarea absolvită.
În metodologiile/procedurile interne ale instituției de învățământ proprii sunt
prevăzute condițiile de acceptare a lucrărilor de licență. Cadrul didactic
coordonator este responsabil, împreună cu candidatul în legătură cu asigurarea
autenticității lucrării. Este recomandabil ca lucrările de licență să fie verificate cu
un soft antiplagiat. Universitățile stabilesc procentajul de similitudine acceptat”.
(II) Lucrare de disertație- master

Referitor la lucrarea de disertație, standardele ARACIS apreciază că “accentul
13
http://www.aracis.ro/fileadmin/ARACIS/Proceduri/2018/29012018_Standarde_C3_
-__Stiinte_Juridice_-_Varianta_finala.pdf, accesată la data de 03.04.2018.
28
pe Metodologia cercetării este esențial.
Tema disertației se stabilește de către conducătorul de disertație împreună cu
masterandul și se corelează cu programul de pregătire universitară de masterat, cu
domeniul de competență al conducătorului de disertație.
Tema disertației se aprobă de conducerea facultății sau departamentului în care se
desfășoară studiile universitare de masterat.
Disertația trebuie:
- să demonstreze cunoașterea științifică avansată a temei abordate,
- să conțină elemente de originalitate în dezvoltarea sau soluționarea temei precum
și modalități de validare științifică a acestora.
Prin conținutul său tematic, obiective, metodologie și conținut aplicativ lucrarea
de disertație trebuie să reprezinte un progres semnificativ în raport cu cerințele
normale existente față de o lucrare de licență.
Suportul bibliografic al lucrării de disertație trebuie să facă dovada că autorul
acesteia a parcurs principalele lucrări de referință ale domeniului din ultimii ani,
atât din literatura de specialitate internațională cât și din cea autohtonă.
Universitățile au și utilizează un software antiplagiat și au regulamente și
proceduri clare pentru verificarea lucrărilor de disertație.
Lucrările de disertație sunt verificate cu un soft antiplagiat, iar universitățile
stabilesc care este procentul de similitudine acceptat. Conducătorii științifici ai
lucrării de disertație sunt responsabil, împreună cu masterandul în legătură cu
autenticitatea lucrării.
În cazul unei lucrări de disertație a unui absolvent de master de cercetare:
a.) obiectivele lucrării de disertație trebuie să aibă în vedere rezolvarea unei teme
de cercetare propriu-zisă;
b.) lucrarea de disertație trebuie să probeze capacitatea masterandului de a
desfășura independent o cercetare de birou și/sau o cercetare de teren;
c.) finalitatea aplicativă a lucrării de disertație vizează capacitatea masterandului
de implementare practică a soluțiilor proprii, rezultate din cercetarea întreprinsă;
d.) lucrarea de disertație trebuie să cuprindă două componente finale legate de
limitele cercetării și, respectiv direcții viitoare de cercetare” (…) potrivit
standardelor ARACIS.
00:50
29
În practica academică se mai întâlnesc și alte categorii de lucrări cu caracter
științific precum:
- referat
- studiu de caz
- eseu
- proiect de cercetare
- studiu sau articol etc.
Să ne reamintim...
Tema disertației se stabilește de către conducătorul de disertație împreună cu
masterandul și se corelează cu programul de pregătire universitară de masterat, cu
domeniul de competență al conducătorului de disertație.
Structura unei lucrări cu caracter ştiinţific

Orice lucrare cu caracter științific, indiferent de denumirea acesteia sau numărul
de pagini este compusă din următoarele părți:
-introducere
- cuprins
- încheiere.
01:05
Structura standard a unei lucrări de cercetare cu caracter științific, potrivit

literaturii de specialitate, cuprinde următoarele:
“1.1. Tema de cercetare și titlul

1.2. Autorul și afilierea
1.3. Rezumatul, termenii cheie
1.4. Introducere și context
1.5. Literatura consultată sau stadiul cunoașterii
1.6.Scopul, obiectivele de cercetare și ipotezele de cercetare
1.9. Alegerea, prezentarea și argumentarea metodelor, tehnicilor și instrumentelor
de colectare și analiză a datelor și descrierea procesului de cercetare
1.10. Colectarea și analiza datelor și informațiilor(documentarea), sistematizarea
și analiza rezultatului cercetării
30
1.13. Concluziile cercetării
1.14. Bibliografia” (...)14.
Redactați o lucrare cu caracter știintific utilizând: Structura standard a unei lucrări

de cercetare cu caracter științific
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
.....................................
Orice temă de cercetare pornește de la o idee și ulterior, se întocmește un plan

provizoriu atât de conținut al lucrării cât și de propunere a bibliografiei aferente.
00:25
Cea mai mare parte a timpului se alocă documentării subiectului și cercetării
surselor de documentare referitoare la acel subiect, de regulă acest lucru având loc
la bibliotecă dar nu este obligatoriu acest lucru.
De asemenea, tehnica modernă este de mare folos studenților, existând mai multe
baze de date care pot fi accesate, astfel încât accesul la informație se realizează
mult mai repede.
14
Armenia Androniceanu, Fundamente privind elaborarea unei lucrări științifice,
Editura Universitară, București, 2017, p p. 38- 106.
31
În cele ce urmează, potrivit literaturii de specialitate, prezentăm etapele procesului
de cercetare care sunt:
1. Stabilirea temei de cercetare și a problematicii;
2. Stabilirea scopului și obiectivelor procesului de cercetare;
3.Alcătuirea unui plan tematic de cercetare și alegerea metodelor de cercetare;
5.Cercetarea propriu-zisă sau documentarea subiectului;
6.Analiza rezultatelor și formularea concluziilor cercetării;
7. Redactarea lucrării;
8.Corectarea lucrării;
9. Stabilirea biliografiei finale;
10. Alcătuirea cuprinsului/tablei de materii;
11. Elaborarea anexelor, dacă este cazul;
12. Susținerea orală a lucrării și valorificarea rezultatelor cercetării”15.
Să ne reamintim...
Potrivit legislatiei în vigoare, lucrările cu caracter științific pot fi de mai multe

tipuri:
- Lucrarea de licenţă
- Lucrarea de disertație ( master)
- Lucrarea sau teza de doctorat etc.
2. 6. Redactarea unei lucrări cu caracter științific
Atunci când avem de realizat o lucrare de cercetare știintifica, indiferent de cum s-

ar denumi aceasta: referat, studiu de caz, lucrare de disertație etc., este important
00:45 să nu facem greșeala să considerăm că aceasta este doar o copiere de texte, fie
15
Pentru detalii a se vedea: Armenia Androniceanu, Fundamente privind
elaborarea unei lucrări științifice, op.cit., pp 22-35; Mihaela Rădulescu,
Metodologia cercetării științifice.Elaborarea lucrărilor de licență, masterat,
doctorat, ediția a II-a, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 2011, p.67
și urm.
32
acestea din surse diferite sau nu.
Mare atenție la tendința multora de a apela la internet și la preluarea materialelor
deja lucrate de altcineva și afișate în acel mediul virtual.
O temă de cercetare științifică se construieste, urmându-se niște reguli bine

definite, se are grija de modalitatea în care se exprimă autorul în cuprinsul
textului.
Altfel spus, în primul rând este important sa stim să ne exprimăm corect, coerent
si sa stapanim foarte bine regulile de gramatică a limbii române.
Ulterior, rationamentele la care recurgem în text fac trecerea de la general la
particular, intrând în rol limbajul specific din domeniul în care dorim să redactam
respectiva lucrare.
Așadar, important este să știm să scriem și să ne exprimam corect în limba de
redactare a lucrării și apoi să apelăm la limbajul tehnic, specific temei noastre.
În funție de tipul lucrării cu caracter științific pe care o redactăm, există reguli

care trebuie respectate, precum:
- Lucrarea trebuie să aibă un număr de cuvinte.
- Lucrarea trebuie să aibă un număr de pagini.
- Lucrarea trebuie să aibă un format anume, prestabilit de organizatorul
instituției de învățământ/ conferinței etc.
Așa cum afirmă literatura de specialitate, “redactarea corectă a comunicărilor și
articolelor științifice contribuie și la formarea stilului științific, la dezvoltarea artei
de a vorbi, precum și la desăvârșirea trăsăturilor morale, etice ale oamenilor de
știință, cercetătorilor, specialiștilor“16.
Redactarea unei lucrări cu caracter științific mai presupune să se cunoască

modalitatea de scriere a citarilor.
O bună cunoaștere a regulilor de citare, reprezintă un ajutor de bază pentru orice
autor al unei lucrări, pentru a evita suspiciunea de plagiat asupra operei sale și
16
N. Gherghel, Cum să scriem un articol științific, Editura Științifică, București,
1996, p. 6, apud Ilie Rad, Cum se scrie un text științific. Disciplinele umaniste,
Editura Polirom, București, 2017, pp. 26-27.
33
evitarea sancționării sale în cazul dovedirii acestei fapte, cu multiple efecte
practice, chiar publice ale acestui eveniment, fiind afectată în primul rând
reputația acelei persoane.
Citarea presupune: “dreptul de a reproduce o idee, o operă, adusă la cunoștința

publicului, dar fără a avea consimțământul autorului17”.
De asemenea, altfel spus, trebuie sa fim atenți la împrumutul ideilor altuia, atunci
când realizam o documentare pentru conceperea unei lucrări, respectiv, să avem
grijă în permanență să trecem la nota de subsol autorul real al acelor idei,
indiferent de sursa accesată de noi, fie că este vorba de carte tiparită sau resurse
online.
Cum inserăm în mod practic citările în textul nostru:

Se folosește aplicația din WORD, prin următorii pași:
1. References
2. Insert Footnote/ Insert Endnote
Exemplu de citare la nota de subsol în care se mentionează: Autorul, Titlul cărții

(locul publicării: editura, anul), pagina/le:
- Potrivit literaturii de specialitate : „ text text text text...”18

La nota de subsol apare:
__________________________________________________________________
____
Nicolae Popa, Teoria generală a dreptului ( București, Editura C.H.Beck, 2014),
17
Daniela Negrilă, Protecția ideilor prin drept de autor. Aplicare în domeniul
Codului studiilor universitare de doctorat, în R.R.D.P.I nr. 1/2017, p.32.
18
Nicolae Popa, Teoria generală a dreptului, (București, Editura C.H.Beck,
2014), p. 15.
34
p. 15.
Cea mai simpla structură a unei lucrări cu caracter știintific prevede că

aceasta este compusă din:
..........................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
................................................
Să ne reamintim...
Etapele procesului de cercetare sunt:
1. Stabilirea temei de cercetare și a problematicii
2. Stabilirea scopului și obiectivelor procesului de cercetare.
3.Alcătuirea unui plan tematic de cercetare și alegerea metodelor de cercetare
5.Cercetarea propriu-zisă sau documentarea subiectului
6.Analiza rezultatelor și formularea concluziilor cercetării
7. Redactarea lucrării
01:50
8.Corectarea lucrării
9. Stabilirea biliografiei finale
10. Alcătuirea cuprinsului/tablei de materii
11. Elaborarea anexelor, dacă este cazul
12. Susținerea orală a lucrării și valorificarea rezultatelor cercetării.
2.7.Rezumat
În prezenta unitate de învățare s-au prezentat studenților noțiuni de bază

referitoare la etica lucrărilor cu caracter știintific, necesare acestora în procesul de
cercetare știintifică, indiferent de domeniu.
Studentii au fost informați despre ce presupune calitatea de autor și de coautor al
unei lucrari cu caracter științific, despre diferite tipuri de lucrări cu caracter
35
științific. De asemenea, studenții au fost informați despre structura și redactarea
unei lucrări cu caracter ştiinţific dar și despre etapele procesului de cercetare
științifică.
S-a subliniat în același timp, importanța cunoașterii regulilor de citare în vederea
evitării intrării sub incidenta normelor de plagiat.
2.8. Test de autoevaluare a cunoştinţelor
1.) Standardele cu privire la definirea lucrărilor cu caracter științific sunt

stabilite de către:
a) CEMU
b) ARACIS
c) ASIROM
2.) Potrivit Standardelor ARACIS teza de doctorat este o:

a.) lucrare teoretică
b.) lucrare practică
c.) lucrare originală
3.Prin continutul sau, lucrarea de disertatie la master:

a.) trebuie să reprezinte un progres semnificativ în raport cu cerințele normale
existente față de o lucrare de licență.
b.) este identică în conținut cu lucrarea de licență
c.) este identică în conținut cu teza de doctorat
Raspuns corect
1.b), 2. C), 3.a.).
19
36
2.9. Bibliografie.
revăzută și adăugită, Editura Pro Universitaria, București, 2021, cota
bibliotecă [174/S81].
37
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3. CODURILE DE ETICĂ UNIVERSITARE
Cuprins

3.5. Etica în Carta universitară şi în Codurile de etică ale universităţilor naţionale
3.6. Rezumat
3.9.Bibliografie

Prezenta unitate de învățare are drept scop să familiarizeze studenții cu noțiunile
de Cartă universitară, Codul de etică al universităţilor naţionale dar și cu ce
presupune Etica în Carta universitară şi în Codurile de etică ale universităţilor
naţionale.

=> identificaţi ce prevede Legea educatiei nationale nr.1/2011 cu privire la Carta
universitară;
=> știți ce este Codul de etică al universităţilor naţionale;
=> cunoașteți legislatia aplicabilă eticii universitare;
=> stiți ce cuprinde Carta universitară
=> știți cum se adoptă Carta universitară
=> știți ce cuprinde Codul de etică al universităţilor naţionale
38
Durata medie de parcurgere a acestei unităţi de învăţare este de 120 minute.
Carta universitară prezintă opțiunile majore ale comunității universitare și se

aplică în tot spațiul universitar.
00:05 Carta universitară este un document public iar universitățile îl pun la dispoziția
oricui doreștea să îi cunoască conținutul, pe pagina de internet proprie acelei
instituții de învățământ superior.
Carta universitară are un continut stabilit de lege însă, potrivit principiului
autonomiei universitare, universitățile au libertatea de a dezvolta acel conținut în
funcție de propriile valori academice specifice, de tradiție, etc.
Carta universitară se referă, potrivit Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, în mod
obligatoriu, cel puțin la:
a.) „modalitățile de desemnare și revocare din funcție a persoanelor care ocupă

funcții de conducere sau care fac parte din structurile și organismele de conducere
ale universității, conform legislației în vigoare;
b.) Codul de etică și deontologie profesională universitară;
c.) modul în care se realizează gestiunea și protecția resurselor universității;
d.) condițiile în care se constituie fondurile proprii și stabilirea destinației acestora
și a condițiilor în care sunt utilizate
e.) condițiile în care se pot încheia contracte cu instituțiile publice și cu alți
operatori economici în vederea unor programe de cercetare fundamentală și
aplicativă sau a creșterii nivelului de calificare a specialiștilor cu studii
universitare;
f.) condițiile în care universitatea se poate asocia cu alte instituții de învățământ
superior sau cu alte organizații pentru îndeplinirea misiunii sale;
g.) modalitățile în care se pot construi, deține și folosi elementele aferrente bazei
39
materiale a universității, necesare educației și cercetării științifice;
h.) modalitățile în care se derulează acțiunile de cooperare internațională ale
instituției de învățământ superior, încheierea de contracte și participarea la
organizațiile europene și internaționale;
i.) modalitățile de colaborare dintre structurile de conducere ale universităților și
sindicatele personalului didactic, de cercetare, tehnic și administrativ și
organizațiile studențești legal constituite;
j.) orice alte aspecte considerate relevante de către senatul universitar și care
corespund legislației în vigoare.
Carta universitară se elaborează și se adoptă numai după dezbaterea cu
comunitatea universitară.
Carta universitară nu poate conține prevederi contrare legislației în vigoare, afirmă
00:45
Legea educației naționale nr.1/2011.
Nerespectarea legilor în conținutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept a
actului respectiv20”.
Există pe plan european, Magna Charta Universitatum semnată în data de 18

septembrie 1988 de către rectorii universităților europene la Universitatea din
Bologna, Italia.
1. Carta universitară este ?

....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
..............................................................................................................
2.Care este legea care face referiri la Carta universitară?
20
Informațiile sunt publice și disponibile la adresa de internet:
http://pe.forhe.ro/sites/default/files/metodologie_etica_consultare.pdf, consultat la
data de 06.04.2018, Metodologia de etică și integritate în procesul de evaluare a
universităților din România
40
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
.........................

Codul de etică și deontologie profesională universitară este un document
obligatoriu adoptat de către universități și este disponibil spre consultare publică,
fiind afișat pe pagina de internet a respectivei instituții de învățământ superior.
Metodologia de etică și integritate în procesul de evaluare a universităților din
01:00 România21 stabileste următoarele:
“Legea educației naționale acordă atenție mai multă subiectului eticii și integrității
(...).
Legea introduce conceptul de “răspundere publică” prin care instituțiile de
învățământ superior sunt obligate „să respecte politicile de echitate și etică
universitară, cuprinse în Codul de etică și deontologie profesională aprobat de
Senatul universitar”.
„Se constituie Consiliul de etică și management chemat să vegheze, la nivel

național, asupra respectării aspectelor puse în responsabilitatea sa.
Legea educației naționale dispune ca în Carta universitară să existe referiri
obligatorii la Codul de etică și deontologie profesională”.
Legea educației naționale nr.1/2011 dispune ca în Codul de etică și deontologie

profesională universitară să fie incluse în mod obligatoriu:
“a.) stabilirea situațiilor de conflicte de interese și incompatibilități;
b.) prevederea ca persoanele care se află în relație de soți, afini și rude până la
21
Informațiile sunt publice și disponibile la adresa de internet:
http://pe.forhe.ro/sites/default/files/metodologie_etica_consultare.pdf, consultat
la data de 06.04.2018.
41
gradul al III-lea inclusiv nu pot ocupa concomitent funcții astfel încât unul sau una
să se afle față de celălalt sau cealaltă într-o poziție de conducere, de control,
autoritate sau evaluare instituțională la orice nivel în aceeași universitate și nu pot
fi numite în comisii de doctorat, comisii de evaluare sau comisii de concurs ale
căror decizii afectează soții, rudele sau afinii până la gradul al III-lea inclusiv.
c.) măsurile educaționale, administrative și tehnice care se iau pentru garantarea
originalității lucrărilor de licență, masterat, doctorat, articolelor științifice sau a
altor asemenea lucrări, precum și sancțiunile aferente”.
Legea educației naționale mai impune, de asemenea, obligația rectorului de a

prezenta anual, Raportul privind starea universității, document care va include, în
mod necesar, situația respectării eticii universitare și a eticii activității de
cercetare”.
Instituțiile de învățământ superior care au adoptat Codul de etică și deontologie

profesională îl definesc și îl descriu ca atare, informații publice și redate intr-o
selectie aleatorie, astfel:
(I) Academia Navală “ Mircea ce Bătrân” :
”Prezentul Cod reprezintă un autentic ghid de integritate academică, cultivă
mândria de a face parte dintr-o comunitate care încurajează deopotrivă competiția,
performanța, responsabilitatea, guvernează deciziile și acțiunea în toate domeniile
noastre de activitate, consituie expresia angajamentului ferm al conducerii (…),
facultăților, departamentelor și catedrelor față de valorile și normele eticii
profesionale (...)
Codul protejează membrii comunității față de comportamentele arbitrare și
abuzive, de la fiecare membru așteptându-se, dar nu imperativ , semnalarea și
informarea structurilor abilitate privind orice formă de încălcare a codului, la care
au fost martori, de care știu sau au suportat-o (...)”.22
22
Informații publice, disponibile online la adresa:
https://www.anmb.ro/ro/files/despre/etica/Codul%20de%20etica%20si%20deontol
ogie%20profesionala,%20universitara.pdf, accesat la data de 20.08.2020.
42
(II) Universitatea din Oradea:
“Prezentul Cod reglementează conduita membrilor comunității academice ai
Universității (…), prin care aceștia se angajează să respecte principiile morale,
care stau la baza unei conduite profesionale în accord cu valorile etice.
Codul cuprinde ansamblul standardelor morale generale, responsabilităților și
regulilor practicii universitare obligatorii, care privesc activitatea desfășurată de
membrii comunității academice, indiferent de poziția ocupată de aceștia în ierarhia
instituțională și urmărește responsabilizarea morală a acestora în vederea creșterii
calității serviciilor educaționale și de cercetare23”.
Să ne reamintim...
Legea educației naționale nr.1/2011 dispune ca în Carta universitară să existe

referiri obligatorii la Codul de etică și deontologie profesională.
Așadar Codul de etică din mediul academic este intitulat, potrivit Legii educației
naționale: „Codul de etică și deontologie profesională”
3.5. Etica în Carta universitară şi în Codurile de etică ale universităţilor

naţionale
- Extras din CARTA UNIVERSITARĂ a Universității “Nicolae Titulescu” și

din Codul de etică și deontologie profesională universitară24.
01:25
„ Universitatea „Nicolae Titulescu” funcţionează pe principiul
23
Informații publice, disponibile online la adresa:
https://www.uoradea.ro/display19038, accesat la data de 20.08.2020.
24
Informaţiile sunt publice, disponibile online la adresa:
http://www.univnt.ro/ro/calitate/ documente
_privind_asigurarea_calitatii_in_universitatea_nicolae_titulescu.html, cu ultima
dată de accesare 27.08.2021.
43
autonomiei universitare, întemeiată pe Constituţia României, ale Legii Educaţiei
Naţionale nr. 1/2011, ale altor acte normative, precum şi ale reglementărilor
proprii.
Universitatea se organizează și funcționează independent de orice

ingerințe ideologice, politice sau religioase.
Activitatea Universităţii se bazează pe respectarea legii şi a următoarelor

principii: principiul autonomiei universitare; principiul libertăţii academice;
principiul răspunderii publice; principiul asigurării calităţii; principiul echităţii;
principiul eficienței manageriale și financiare; principiul transparenţei; principiul
respectării drepturilor şi libertăţilor studenţilor şi ale personalului academic;
principiului independenței de ideologii, religii și doctrine politice; principiul
libertății de mobilitate națională și internațională a studenților, a cadrelor
didactice și a cercetătorilor; principiul consultării partenerilor sociali în luarea
deciziilor; principiul centrării educaţiei pe student.
În cadrul Universității este asigurată libertatea cercetării în ceea ce

privește stabilirea temelor, alegerea metodelor, procedeelor și valorificarea
rezultatelor, conform legii. De asemenea, este interzisă pericilitarea sub orice
formă a dreptului la exprimarea liberă a opiniilor științifice și artistice.
Studenților le este asigurat dreptul la liberă alegere a cursurilor și

specializărilor/programelor de studii, în conformitate cu normele legale în
vigoare și cu planurile de învățământ.
a.) respecte legislaţia în vigoare, Carta proprie şi politicile naţionale şi
europene în domeniul învăţământului superior;
b.) aplice și să se supună reglementărilor în vigoare referitoare la
asigurarea și evaluarea calității în învățământul superior;
c.) respecte politicile de echitate şi etică universitară, cuprinse în Codul
de etică şi deontologie profesională aprobat de Senatul universitar;
d) asigure eficiența managerială și eficiența utilizării resurselor;
e.) asigure transpareanța deciziilor și activităților sale, conform legislației
în vigoare;
f.) respecte libertatea academică a personalului didactic, didactic auxiliar
și de cercetare, precum și drepturile și libertățile studenților.
44
Cartă afirmă că: “întregul personal didactic și administrativ al Universității
trebuie să se caracterizeze prin onestitate și integritate academică”.
“Drepturile personalului și de cercetare precum și ale personalului didactic și de

cercetare auxiliar sunt:
- a desfășura activitatea de cercetare științifică în cadrul universității, cu
respectarea normelor deontologice în materie, fără restricții ale libertății
academice
- garantarea libertății academice, constând în posibilitatea de a exprima liber
opinii academice, în spațiul universitar și în libertatea de predare, cercetare și
creație, în conformitate cu criteriile de calitate academică (...).”
“Îndatoririle principale ale personalului și de cercetare precum și ale

personalului didactic și de cercetare auxiliar:
- de a respecta, în toate împrejurările, standardele eticii și deontologiei
profesionale universitare (...)”.
Codul de etică și deontologie profesională universitară face parte integrantă

din Carta universitară și include obligatoriu:
“ - stabilirea situațiilor de conflicte de interese și incompatibilități;

- prevederea că persoanele care se află în relație de soți, afini și rude până la
gradul al III-lea inclusiv, nu pot ocupa concomitent funcții astfel încât unul sau
una să se afle față de celălalt sau cealaltă într-o poziție de conducere, control,
autoritate sau evaluare instituțională la orice nivel în aceeași universitate și nu
01:40
pot fi numiți în comisii de doctorat, comisii de evaluare sau comisii de concurs
ale căror decizii afectează soții, rudele sau afinii până la gradul al III-lea
inclusiv.
- măsurile educaționale, administrative și tehnice care se iau pentru garantarea
originalității lucărilor de licență, master, doctorat, articolelor științifice sau a
altor asemenea lucrări, precum și sancțiunile aferente.
Îndrumătorii lucrărilor de licență, de diplomă, de disertație și de doctorat
45
răspund, în condițiile legii, alături de autorii acestora de asigurarea originalității
conținutului acestora.
Este interzisă comercializarea de lucrări științifice (s.n.) în vederea facilității

falsificării de către cumpărător a calității de autor al unei lucrări de licență, de
diplomă, de disertație sau de doctorat.
Asigurarea calității învățământului superior și a cercetării științifice

universitare este o obligație a universității. ( s.n.).
Studenții au cel puțin un reprezentant în comisiile de etică (...)

Protecția drepturilor salariaților, precum și a drepturilor de proprietate
intelectuală asupra creației științifice, culturale sau artistice este garantată și se
asigură în conformitate cu prevederile Cartei universitare și cu legislația
specifică în vigoare”.
Exemplu
Asigurarea calității învățământului superior și a cercetării științifice

universitare este o obligație a universității.
Codul de etică și deontologie profesională universitară face parte integrantă

din Carta universitară și include obligatoriu:
..........................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
..............
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
46
....
Să ne reamintim...
Codul de etică și deontologie profesională universitară, potrivit

Metodologiei (...) cuprinde obligatoriu:
“ - stabilirea situațiilor de conflicte de interese și incompatibilități;
- prevederea că persoanele care se află în relație de soți, afini și rude până la
gradul al III-lea inclusiv, nu pot ocupa concomitent funcții astfel încât unul sau
una să se afle față de celălalt sau cealaltă într-o poziție de conducere, control,
autoritate sau evaluare instituțională la orice nivel în aceeași universitate și nu pot
fi numiți în comisii de doctorat, comisii de evaluare sau comisii de concurs ale
căror decizii afectează soții, rudele sau afinii până la gradul al III-lea inclusiv.
- măsurile educaționale, administrative și tehnice care se iau pentru garantarea
originalității lucărilor de licență, master, doctorat, articolelor științifice sau a altor
asemenea lucrări, precum și sancțiunile aferente”.
Rezumat
În această unitate de învățare studenții au fost familiarizați cu documentele
obligatorii ale universităților care sunt: Carta universitară și Codurile de etică și
deontologie profesională universitara. De asemenea, s-a prezentat Metodologia de
etică și integritate în procesul de evaluare a universităților din România din punct
de vedere al conținutului celor două documente: Carta universitară și Codul de
etică.
1. Codul de etică și deontologie profesională universitară este cuprins în:

01:50
25
47
a. Actul de înființare al universității
b. Organigrama universității
c. Carta universitară
2. Îndrumătorii lucrărilor de licență, de diplomă, de disertație și de doctorat

răspund, în condițiile legii, alături de autorii acestora de:
a.) Asigurarea originalității conținutului acestora.
b.) Corectitudinea raționamentului logic al lucrării
c.) Claritatea stilului științific din lucrare
Raspuns corect: 1.c.), 2.a).
Teme de control
Tema de Control nr. 1 constă într-un referat, apreciat cu 10% din nota finală cu
tema:“Etica în Codurile de etică ale universităţilor naţionale” .
Depunerea referatului şi transmiterea rezultatelor către studenţi se va face potrivit
calendarului disciplinei și anume, în format electronic: eLis.
Referatele se trimit prin sistemul eLis (la rubrica „teme online”) până la data
ultimului tutorial.
48
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4. INTEGRITATEA ACADEMICĂ
Cuprins

4. 4. Încălcări ale principiului integrității în cercetarea știintifica și activitatea universitară
4.6. Rezumat
4.8.Bibliografie

În aceasta unitate de invatare se clarifica conceptul de integritate
academică si se exemplifica incalcarile principiului integritatii in cercetarea
stiintifica si activitatea universitară. De asemenea, un loc aparte il are
prezentarea în această unitate de învațare a standardelor de integritate în sectorul
educaţiei și în cercetare.

=> definiți integritatea academică
=> enumerați cel putin un document cu privire la integritatea academică în
dreptul comparat
=> știti care sunt Standardele de integritate în sectorul educaţiei și în cercetare
=> exemplificați încălcările principiului integrității în cercetarea științifică și
activitatea universitară.
49
Principiile care guvernează învățământul preuniversitar și superior, precum și

învățarea pe tot parcursul vieții, principii au legătură cu etica și integritatea
academică, definite de Legea educației naționale nr.1/2011 sunt:
00:05
0
„ a.) principiul echității;
b.) principiul calității;
c.) principiul relevanței;
d.) principiul eficienței;
e.) principiul descentralizării;
f.) principiul răspunderii publice;
g.) principiul garantării identității culturale a tuturor cetățenilor români și
dialogului intercultural;
h.) principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și a valorilor
culturale ale poporului român;
i.) principiul autonomiei universitare;
j) principiul libertății academice;
k) principiul transparenței (...)”.
Conceptul de integritate academică nu este definit ca atare în Legea educatiei

naționale nr.1/2011 așa cum ne-am fi așteptat. Acesta însă se deduce, pe cale de
interpretare, din coroborarea mai multor acte normative. Însă, cel mai bine acest
concept este conturat în Carta universitară și în Codul de etică și deontologie
profesională universitară a fiecărei universități în parte și din acest punct de
vedere, există transparență în afișare acestor documente pe paginile de internet
proprii ale acestora.
50
Dați cel putin 3 exemple de principii care guvernează învățământul
preuniversitar și superior, precum și învățarea pe tot parcursul vieții, principii au
legătură cu etica și integritatea academică, definite de Legea educației naționale
nr.1/2011
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
...........................................................
4. 4. Încălcari ale principiului integrității în cercetarea știintifică și

activitatea universitară
Din practică, s-a observat faptul că, universitățile au exemplificat în Codurile de

etica și deontologie profesionala universitară ce înseamnă în opinia acestora,
încălcări ale principiului integrității în cercetarea științifică și activitatea
00:50
0 universitară.
Astfel, în cele ce urmează, prezentăm în extras mai multe prevederi din Codurile
de etică universitare, documente publice și afisate online pe paginile de internet
ale universităților naționale.
Codul de etică și deontologie profesională al Universității “Nicolae Titulescu”

, din București26 .
Acest document adoptat de către universitate, conține următoarele prevederi,
referitoare la integritatea academică:
“Integritatea academică a membrilor comunității universitare este esențială
26
Informaţiile sunt publice şi disponibile online la adresa de internet:
https://www.univnt.ro/index.php/asigurarea-calitatii/, cu ultima dată de accesare 01.09.2021.
51
pentru desfășurarea în condiții optime a activității didactice și de cercetare.
Fiecare membru al comunității universitare este dator a se preocupa de evitarea
oricăror situații susceptibile să creeze îndoieli cu privire la integritatea sa, în
primul rând a conflictelor de interese.
Integritatea academică a studenților presupune oricăror acțiuni sau inacțiuni care
ar prejudicia evaluarea corectă și riguroasă a cunoștințelor sau ar împiedica buna
desfășurare a procesului de învățământ, prin deteriorarea, distrugerea deliberată,
înlocuirea aparaturii, materialelor didactice, a cărților și revistelor de specialitate
sau a informațiilor din sistemul electronic.”
Codul de etică al Universității de Vest din Timișoara27 prevede, referitor la

integritatea academică:
Art. 2.9. al Codului de etică intitulat “Principiul integrității”:
- Integritatea membrilor comunității academice este esențială pentru
desfășurarea în condiții de excelență a activității didactice și de cercetare.
- Membrii comunității academice trebuie să evite situațiile de incompatibilități și
de conflicte de interese. Ei nu pot săvârși acte sau fapte de corupție sau de altă
natură susceptibile să le afecteze integritatea, să vicieze climatul universitar și
să aducă prejudicii grave imaginii instituției. (...)
Constituie încălcări ale principiul integrității în cercetarea științifică și creația
universitară:
a.) plagierea rezultatelor sau publicațiilor altor autori, precum și însușirea de
către un autor a rezultatelor muncii altui autor, indiferent dacă este vorba de
reproducerea exactă a unui text sau de reformularea unei idei cu adevărat
originale, fără ca acest din urmă autor să fie menționat ca sursă a textului sau
ideii respective;
b.) confecționarea de rezultate sau înlocuire cu date fictive;
c.) inventarea de rezultate prin metodele care nu sunt folosite în cercetare;
d.) introducerea de informații false în solicitările de granturi sau de finanțare;
27
Informațiile sunt publice, disponibile online la adresa:
https://www.uvt.ro/files/fb62f2f2634ec836f1dc23caa18b983df7c098a0/, accesat la
data de 31.03.2018.
52
e.) înlocuirea datelor obținute cu date fictive;
f.) interpretarea deliberat distorsionată a rezultatelor și deformarea concluziilor;
g.) neatribuirea, ascunderea sau nerecunoașterea corectă a paternității unei
lucrări;
h.) utilizarea fondurilor de cercetare în alte scopuri decât cele pentru care ele au
fost alocate;
i.) omisiunea recunoașterii, fie prin menționare ca autor al unei opere, fie prin
indicarea sursei, a contribuției unor terți la elaborarea unei opere;
j.) obligarea autorilor unei opere de a menționa ca autori și persoane care nu au
participat la elaborarea acesteia;
k.) orientarea activității de cercetare a studenților, masteranzilor, doctoranzilor în
scopul obținerii unui avantaj personal de către îndrumător;
l.) fapta profesorului coordonator/îndrumător și a conducătorului de doctorat de
a-și pune avizul pe o lucrare de licență/dizertație sau pe o tezăde doctorat despre
care a aflat/ constatat că nu respectă condițiile de citare a unui text și regulile de
întocmire a unei astfel de lucrări. (...)”.
Codul de etică al Universității Politehnica din București28 prevede, referitor la

integritatea academică:
“Universitatea POLITEHNICA din București respectă demnitatea fiecăruia
dintre membrii săi și promovează integritatea academică. Membrii săi se
angajează să contribuie la dezoltarea democratică și la prosperitatea societății.
Valorile și principiile care se promovează în mod deosebit și a căror realizare
efectivă se încearcă a se asigura sunt: libertatea academică, autonomia personală,
dreptatea și echitatea, meritul, profesionalismul, onestitatea și corectitudinea
intelectuală, respectul și toleranța, responsabilitatea, bunăvoința și grij[”.
Cu privire la Onestitatea, corectitudinea intelectuală și etica în cercetarea

științifică, Codul stabilește:
28
Informații publice, disponibile online la adresa: http://www.obis.ro/wp-
content/uploads/2011/10/codul-etic-universitar.pdf, accesat la data de 31.03.2018.
53
- “Universitatea POLITEHNICA din București apără dreptul de proprietate
intelectuală. Recompensele vor fi acordate celor care se află la originea
proprietății intelectuale.Toți cei care au participat la diferite stadii ale cercetării
ale cărei rezultate devin publice trebuie menționați, în spiritul onestității
profesionale și al recunoașterii contribuției.
- Este interzisă orice formă de fraudă intelectuală: plagiat total sau parțial,
copiatul în cadrul examenelor sau concursurilor, falsificarea rezultateloe
cercetărilor, substituirea lucrărilor sau a identității persoanelor examinate,
preluarea lucrărilor de la colegi sau profesori, ca și tentativele de corupere spre
fraudă.
- Este interzisă frauda în știință: confecționarea sau înstrăinarea ilicită a
rezultatelor cercetării științifice, omiterea unor date sau rezultate de natură a
deforma rezultatele cercetării (...)”.
01:05 Codul de etică universitară al Universității Naționale de Artă din București-

0
UNARTE.
Acest document prevede, referitor la integritatea academică următoarele:
“Universitatea pretinde de la toți membrii comunității academice, precum și de
la cei care nu sunt membri, dar care activeză în incinta universității sau care
folosesc fonduri sau bunuri ale universității, în activitatea lor, să se raporteze la
cele mai înalte standarde de integritate și astfel:
a.) să asigure siguranța, demnitate și exercitarea liberă a drepturilor celorlalți
membri ai cumunității;
b.) să evite în mod eficient și transparent orice conflict de interese, actual
sau potențial, concret ori aparent;
c.) să își asume răspunderea pentru conduita și activitatea lor;
d.) să recunoască contribuția efectivă a tuturor participanților la un proiect
didactic sau de cercetare;
e.) să evite favoritismul în evaluare, angajare sau promovare;
f.) să nu creeze o aparență de favoritism față de un student în rândurile
celorlați studenți;
g.) să se abțină de la orice intervenție în favoarea sau în detrimentul unei
persoane;
54
(…) etc. “
Dati cel putin 5 exemple de încălcări ale principiul integrității în cercetarea

științifică și creația universitară:
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
...........................................................................
În România este adoptată Strategia anticorupție în educație prin Ordinul

Ministrului Educației Naționale nr. 5144/201329.
Prezenta unitate de învățare nu dezvoltă aspecte penale alte corupției ci
prezintă termenul ca atare, în vederea înțelegerii subiectului tratat, acela de
standarde de integritate în educație.
Termenul de corupție este definit de dicționarul explicativ al limbii române 30
în mai multe accepțiuni dintre care menționăm: „abatere de la moralitate, de la

cinste, de la datorie”.
Scopul Strategiei anticorupție în educație este „prevenirea și reducerea

fenomenului corupției la nivelul sectorului educațional și valorizarea rolului
important al procesului educațional în demersurile de prevenire a corupției, pe
01:25
0 29
Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 5144/2013 privind adoptarea
Strategiei anticorupție în educație, publicat în M.Of. nr.714 din 20.11.2013.
30
Informații publice și disponible online la adresa de internet:
https://dexonline.ro/definitie/corup%C8%9Bie, cu ultima accesare la data de
10.08.2020.
55
termen mediu și lung la nivelul societății românești”.
Valorile fundamentale promovate prin Strategia anticorupție în educație sunt:

- „educația: promovarea rolului fundamental al educației în societate;
- integritatea: promovarea responsabilității morale, civice, sociale și
profesionale a personalului implicat în sistemul educațional;
- transparența: asigurarea vizibilității și accesibilității deciziilor, cuinformarea
și coparticiparea societății civile;
- obiectivitatea: asigurarea imparțialității și nediscriminării în întreaga
activitate desfășurată la nivelul sistemului educațional;
- prioritatea interesului public: datoria responsabililor din cadrul sistemului
educațional de a considera interesul public mai presu de orice alt interes”.
Un al doilea document pe care îl prezentăm este Ghidul de integritate în

cercetarea științifică31 document public, afișat pe pagina de internet a
CNECSDTI – Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării
Tehnologice și Inovare.
Ghidul “a fost elaborat prioritar ca un Ghid al integrității academice, valorilor
și principiilor care să ghideze bunele practici în procesul de cercetare
științifică”.
Potrivit Ghidului, integritatea academică se sprijină pe un număr de patru

valori.
“Valori ale integrității în cercetarea științifică

Integritatea în cercetarea științifică se asigură prin respectarea unor valori pe
31
Informații publice și disponible online la adresa de internet:
https://www.research.gov.ro/uploads/sistemul-de-cercetare/organisme-
consultative/cnecsdti/2020/ghid-integritate-in-cercetarea-stiintifica-cne-2020.pdf, accesat la
data de 18.08.2021.
56
care trebuie să le satisfacă atât cercetătorii cât și instituțiile de cercetare prin
principii, practici și produse de cunoaștere.
Ghidul se sprijină pe patru valori (s.n. care construiesc integritatea
academică):
1.onestitate,
2.responsabilizare,
3. verificabilitate și
4. validare a cunoașterii.
Toate cele patru valori fundamentale ale integrității academice au o relativă
autonomie și lor le corespund principii de acțiune și tipuri de bune practici
specifice. Între ele există relații de interdependență”.
Prima conferință mondială asupra integrității științifice a avut loc la

Lisabona în 2017 la inițiativa Fundației de Știință Europene și al Oficiului de
Integritate a Cercetării - O.R.I. din Statele Unite ale Americii.
În anul 2011 s-a adoptat Codul european de conduită pentru integritatea
cercetării32.
Se afirmă în Codul european de conduită pentru integritatea cercetării:
“este deosebit de important ca cercetătorii să cunoască metodologiile și
practicile etice din domeniul lor”.
Alt document relevant pentru integritatea academică în dreptul comparat
se numește: “Concluziile Consiliului Uniunii Europene asupra integrităţii
cercetării33”din data de 01.12.2015, document care:
„Consideră integritatea cercetării ca fiind baza unei cercetări de înaltă
calitate şi o condiţie prealabilă esențială pentru atingerea excelenţei în cercetare
şi inovare, în Europa şi în afara ei”.
32
Informaţiile sunt publice şi disponibile online la adresa de internet:
http://www.allea.org/wp-
content/uploads/2018/01/FR_ALLEA_Code_de_conduite_europeen_pour_lintegrite_en_rech
erche.pdf, cu ultima dată de acces 28.08.2021.
33
Informaţiile sunt publice, disponibile online la adresa de internet:
http://data.consilium.europa.eu/doc/ document/ST-14853-2015-INIT/en/pdf, accesat la data
de 31.03.2018.
57
Să ne reamintim...
Integritatea academică presupune, în baza Ghidului de integritate în cercetarea

științifică, următoarele 4 valori:
1. onestitate,
2. responsabilizare,
3. verificabilitate,
4. validare a cunoașterii.
Valorile fundamentale promovate prin Strategia anticorupție în educație sunt:

.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
....................................................
Exemple
Integritate: semnifică caracter integru, sentiment al demnității, dreptății și
conștinciozității, care servește drept călăuză în conduita omului; onestitate,
incoruptibilitate.
Să ne reamintim...
Prima conferință mondială asupra integrității științifice a avut loc la
Lisabona în 2017 la inițiativa Fundației de Știință Europene și al Oficiului de
Integritate a Cercetării - O.R.I. din Stalele Unite ale Americii.
Rezumat
În această unitate de învățare s-au analizat: Strategia anticorupție în
58
educație, conceptul de integritate academică și s-au exemplificat încalcările
principiului integrității în cercetarea științifică și activitatea universitară.

Rezolvaţi următorul test-grilă:
1. Prima conferință mondială asupra integrității științifice a avut loc în

anul... la ....?
Raspuns: Lisabona în 2017.
01:50
Bibliografie.
59
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5. BUNA CONDUITĂ ÎN CERCETAREA
ŞTIINŢIFICĂ
Cuprins

5.4. Conceptul de bună conduită în cercetarea științifică
5.5. Legislație privind buna conduită în cercetarea științifică
5. 5. Abateri de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară prevăzute în
Codurile de etică universitare
5.7 Sancţiuni pentru încălcarea normelor de bună conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea
universitară
5.8. Comisia de etică universitară
5.9 Rezumat
5.12.Bibliografie
Prezenta unitate de învăţare are drept scop să familiarizeze studenţii cu noţiuni

precum: buna conduita în cercetarea științifică, cu legislația aferentă, cu
prezentarea tipurilor de abateri de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi
activitatea universitară prevăzute în Codurile de etică universitare dar și cu
sanctiunile pentru încălcarea normelor de bună conduită în cercetarea ştiinţifică
şi activitatea universitară.
Nu in ultimul rănd se prezintă rolul, componența și activitatea Comisiei de etică
universitară, potrivit prevederilor Legii educației naționale nr.1/2011.
60
=> identificaţi ce sut normele de bună conduită în cercetarea ştiinţifică şi
activitatea universitară;
=> cunoașteți Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică,
dezvoltarea –tehnologică și inovare;
=> exemplificați ce fapte sunt considerate de Legea educației naționale
nr.1/2011 drept abateri grave de la buna conduită în cercetarea științifică și
activitatea universitară
=> enumerați sancţiunile pentru încălcarea normelor de bună conduită în
cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară.
Durata medie de parcurgere a acestei unităţi de învăţare este de 120

minute.
Mediul universitar si viata academică în general presupune un anume tip de

comportament care să fie în acord cu legea dar și cu actele administrative interne
ale universității.
De aceea, toate universitatile au adoptate documente precum Carta universitară
00:05 si Codul de etică si deontologie profesională universitară, documente care sunt
0 publice și prezentate în conținut mediului academic dar și publicului larg.
Rigoarea comportamentului în mediul academic dar și rigoarea redactării
lucrărilor cu caracter științific presupune în primul rand un comportament onest,
corect față de societate si față de mediul în care se desfățoara activitatea, toate
subsumate respectării prescripțiilor legii.
Precepte precum: să nu minti, să nu furi, să fii corect, să fii cinstit atunci cand
utilizezi o informație care nu îți apartine și să recunoști că nu este a ta, să nu îți
falsifici diploma de Bacalaureat pentru a te înscrie la facultate, să nu îți falsifici
CV-ul în nicio ocazie, etc. fac parte din comportamentul subsumat bunei
61
conduite în mediul academic.
5.4. Conceptul de bună conduită în cercetarea științifică

Despre buna conduită în cercetarea științifică se afirmă în legea specifică și
anume: Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică,
dezvoltarea –tehnologică și inovare.
Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea –
tehnologică și inovare34, afirmă că: “buna conduită în activitățile de cercetare
științifică, dezvoltare tehnologică, se bazează pe un ansamblu de norme de bună
conduită și de proceduri destinate respectării acestora”.
00:15 Normele de bună-conduită în activitatea de cercetare –dezvoltare includ, potrivit

0
prevederilor art. 2 din Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea
științifică, dezvoltarea –tehnologică și inovare:
„a.) norme de bună conduită în activitatea științifică;
b.) norme de bună conduită în activitatea de comunicare, publicare, diseminare
și popularizare științifică, inclusiv în cadrul cererilor de finanțare depuse în
cadrul competițiilor de proiecte organizate din fonduri publice.
c.) norme de bună conduită în activitatea de evaluare și monitorizare
instituțională a cercetării-dezvoltării (...);
d.) norme de bună conduită în funcțiile de conducere în activitatea de cercetare-
dezvoltare;
e.) norme de bună conduită privind respectarea ființei și demnității umane,
evitarea suferinței animalelor și ocrotirea și refacerea mediului natural și a
echilibrului ecologic”.
5.5. Legislație privind buna conduită în cercetarea științifică
34
Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea
–tehnologică și inovare, publicată în M. Of.nr.505din 04.06.2004, cu ultima
modificare prin O.G nr.2/2016. publicată în M.Of.nr.51 din 21.01.2016, aprobată
prin Legea nr. 178/2016.
62
Normele de conduită în cercetarea științifică sunt prevăzute în:
- Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea
– tehnologică și inovare și completate și
- detaliate în Codul de etică și deontologie profesională a personalului de
cercetare-dezvoltare prevăzut de Legea nr.319/2003 privind Statutul
personalului de cercetare dezvoltare,
- precum și în Codurile de etică pe domenii.
Să ne reamintim...
tehnologică și inovare35, afirmă că: “buna conduită în activitățile de cercetare
științifică, dezvoltare tehnologică, se bazează pe un ansamblu de norme de bună
conduită și de proceduri destinate respectării acestora”.
5.6. Abateri de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea

universitară prevăzute în Codurile de etică universitare
Potrivit Legii Educației Naționale nr.1/2011, „ constituie abateri grave de la

buna conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară urmatoarele:
a.) plagierea rezultatelor sau publicațiilor altor autori;
b.) confecționarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive;
c.) introducerea de informații false în solicitările de granturi sau de finanțare”.
Abaterile de la normele de bună conduită prevăzute de Legea nr. 206/2004

privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea –tehnologică și
35
Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea
–tehnologică și inovare, publicată în M.Of.nr.505 din 04.06.2004, cu ultima
modificare prin O.G nr.2/2016. publicată în M.Of.nr.51 din 21.01.2016, aprobată
prin Legea nr. 178/2016.
63
inovare în art. 2 litera a)36, în măsura în care nu constituie infracțiuni potrivit
legii penale, includ:
„a.) confecționarea de rezultate sau date și prezentarea lor ca date experimentale,
ca date obținute prin calcule sau simulări numerice pe calculator ori ca date sau
rezultate obținute prin calcule analitice ori raționamente deductive;
b.) falsificarea de date experimentale, de date obținute prin calcule sau simulări
numerice pe calculator ori de date sau rezultate obținute prin calcule analitice ori
raționamente deductive;
c.) îngreunarea deliberată, împiedicarea sau sabotarea activității de cercetare-
dezvoltare a altor persoane, inclusiv prin blocarea nejustificată a accesului la
spațiile de cercetare-dezvoltare prin avarierea, distrugerea ori manipularea
00:35 aparaturii experimentale, a echipamentului, a documentelor, a programelor de
0
calculator, a datelor în format electronic, a substanțelor organice sau anorganice
ori a materiei vii necesare altor persoane pentru derularea, realizarea sau
finalizarea activităților de cercetare-dezvoltare” .
Abaterile de la normele de bună conduită prevăzute de Legea nr.

206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea –
tehnologică și inovare în art. 2 litera b)37, în măsura în care nu constituie
infracțiuni potrivit legii penale, includ:
„ a.) plagiatul
b.) autoplagiatul
c.) includerea în lista de autori a unei publicații științifice a unuia sau mai multor
coautori care nu au contribuit semnificativ la publicație ori excluderea unor
coautori care au contribuit semnificativ la publicație;
d.) includerea în lista de autori a unei publicații științifice a unei persoane fără
acordul acesteia
e.) publicarea sau diseminarea neautorizată de către autori a unor rezultate,
36
S.n. norme de bună conduită în activitatea științifică.
37
b.) norme de bună conduită în activitatea de comunicare, publicare,
diseminare și popularizare științifică, inclusiv în cadrul cererilor de finanțare
depuse în cadrul competițiilor de proiecte organizate din fonduri publice.
64
ipoteze, teorii ori metode științifice nepublicate;
f.) introducerea de informații false în solicitările de granturi sau de finanțare, în
dosarele de candidatură pentru abilitate, pentru postrui didactice universitare ori
pentru posturi de cercetare-dezvoltare” .
Abaterile de la normele de bună conduită prevăzute de Legea nr.

206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea –
tehnologică și inovare în art. 2 litera c)38, în măsura în care nu constituie
infracțiuni potrivit legii penale, includ:
„ a.) nedezvăluirea situațiilor de conflicte de interese în realizarea sau
participarea la evaluări;
b.) nerespectarea confidențialității în evaluare;
c.) discriminarea, în cadrul evaluărilor, pe criterii de vîrstă, etnie, sex, origine
socială, orientare politică sau religioasă, orientare sexuală ori alte tipuri de
discriminare, cu excepția măsurilor afirmative prevăzute de lege” .

inovare în art. 2 litera d)39, în măsura în care nu constituie infracțiuni potrivit
„ a.) abuzul de autoritate pentru a obține calitatea de autor sau coautor al
publicațiilor persoanelor din subordine;
b.) abuzul de autoritate pentru a obține salarizare, remunerare sau alte beneficii
materiale din proiectele de cercetare-dezvoltare conduse ori coordonate de
persoane din subordine;
c.) abuzul de autoritate pentru a obține calitatea de autor sau coutor al
publicațiilor persoanelor din subordine ori pentru a obține salarizare, remunerare
38
c.) norme de bună conduită în activitatea de evaluare și monitorizare
instituțională a cercetării-dezvoltării (...);
39
d.) norme de bună conduită în funcțiile de conducere în activitatea de
cercetare-dezvoltare;
65
sau alte beneficii materiale pentru soți, afini ori rude până la gradul al III-lea
inclusiv;
d.) abuzul de autoritate pentru a impune nejustificat propriile teorii, concepte sau
rezultate asupra persoanelor din subordine;
e.) obstrucționarea activității unei comisii de etică, a unei comisii de analiză sau
a consiliului Național de Etică, în cursul unei analize a unor abateri de la buna
conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare din subordine.
f.) nerespectarea prevederilor și procedurilor legale destinate respectării
normelor de bună conduită în activitatea de cercetare –dezvoltare prevăzute în
prezenta lege, în Codul de etică, în codurile de etică pe domenii, în
regulamentele de organizare și funcționare a instituțiilor de cercetare-dezvoltare,
respectiv în cartele universitare, după caz, inclusiv nepunerea în aplicare a
sancțiunilor stabilite de către comisiile de etică sau de către Consiliul Național
de Etică” .
Să ne reamintim...
Potrivit Legii Educației Naționale nr.1/2011, „constituie abateri grave de la

buna conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară:
b.) confecționarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive;
c.) introducerea de informații false în solicitările de granturi sau de finanțare”.
Exemple

inovare în art. 2 litera a)40, în măsura în care nu constituie infracțiuni potrivit
„a.) confecționarea de rezultate sau date și prezentarea lor ca date experimentale,
ca date obținute prin calcule sau simulări numerice pe calculator ori ca date sau
40
S.n. norme de bună conduită în activitatea științifică
66
rezultate obținute prin calcule analitice ori raționamente deductive;
b.) falsificarea de date experimentale, de date obținute prin calcule sau simulări
numerice pe calculator ori de date sau rezultate obținute prin calcule analitice ori
raționamente deductive;
c.) îngreunarea deliberată, împiedicarea sau sabotarea activității de cercetare-
dezvoltare a altor persoane, inclusiv prin blocarea nejustificată a accesului la
spațiile de cercetare-dezvoltare prin avarierea, distrugerea ori manipularea
aparaturii experimentale, a echipamentului, a documentelor, a programelor de
calculator, a datelor în format electronic, a substanțelor organice sau anorganice
ori a materiei vii necesare altor persoane pentru derularea, realizarea sau
finalizarea activităților de cercetare-dezvoltare”.
Includerea în lista de autori a unei publicații științifice a unei persoane fără

acordul acesteia este considerată de legislație:
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
..............................
5.7 Sancţiuni pentru încălcarea normelor de bună conduită în cercetarea

ştiinţifică şi activitatea universitară
tehnologică și inovare stabilește sancțiuni pentru abaterile constatate de la buna
00:50
0 conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare. Sancțiunile se aplică de către
conducerea unității sau instituției personalului de cercetare –dezvoltare.
Sancțiunile aplicate pentru incalcarea normelor de buna consuita academica pot fi
una sau mai multe, astfel:
a.) avertisment scris;
b.) retragerea și/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate pri încălcarea normelor
de bună conduită;
c.) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizația de
conducere, de îndrumare și control;
d.) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp între 1 an și 10 ani a dreptului
67
de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcții superioare ori a unei funcții
de conducere, de îndrumare și de control ca membru în comisii de concurs;
e.) destituirea din funcția de conducere a instituției de cerceter-dezvoltare.
f.) desfacerea disciplinară a contractului de muncă.
De asemenea, menționăm că, potrivit art.146 din Legea educației naționale

nr.1/2011: “rectorul poate anula, cu aprobarea senatului universitar, un certificat
sau o diplomă de studii atunci când se dovedește că s-a obținut prin mijloace
01:05 frauduloase sau prin încălcarea prevederilor Codului de etică și deontologie
0
universitară”.
Pentru alte detalii, jurisprudență recentă, a se vedea Hotărârea CEDO din 3 martie
2020 în cauza Convertito și alții împotriva României, publicată în Monitorul
Oficial nr. 743 din data de 17 august 202041.
Buna conduita în cercetarea științifică este definita în Legea ……?

....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
.......................................................
5.8. Comisia de etică universitară
Legea Educației Naționale nr.1/2011 stabilește că, la nivelul fiecărei universități

din România, funcționează Comisia de etică universitară.
Cum se constituie Comisia de etică universitară?

- structura și componența acesteia este propusă de consiliul de administrație,
avizată de senatul universitar și aprobată de rector.
Referitor la componența comisiei de etică, membrii acesteia sunt persoane cu
41
Cauza analizează “anularea diplomelor de licență obținte de reclamanți pentru
nereguli administrative care au vizat procedura de înscriere în anul I de studii”.
68
prestigiu profesional și autoritate morală.
Care sunt incompatibilitatie membrilor Comisiei de etică universitară?

- nu pot fi membri ai Comisiei de etică persoanele care ocupă vreuna din funcțiile:
rector, prorector, decan, director administrativ, director de departament sau de
unitate de cercetare-dezvoltare, proiectare, microproducție.
Care sunt atributiile Comisiei de etică universitară?

Legea Educației Naționale nr.1/2011 stabilește atribuțiile Comisiei de etică
universitară precum:
„-analizează și soluționează abaterile de la etica universitară pe baza sesizărilor
sau prin autosesizare;
- realizează un raport anual referitor la situația respectării eticii universitare și a
eticii activităților de cercetare, care se prezintă rectorului, senatului universitar și
constituie un document public;
- contribuie la elaborarea Codului de etică și deontologie universitară etc.”.
Cum se sesizează Comisia de etică universitară?

„Orice persoană, din universitate sau din afara universității, poate sesiza Comisia
de etică universitară abateri săvârșite de membri ai comunității universitare.
Comisia de etică universitară păstrează identitatea autorului sesizării”.
Cum lucrează Comisia de etică universitară?

„În urma unei sesizări, comisia Comisia de etică universitară demarează
procedurile stabilite de Codul de etică și deontologie universitară, respectiv de
tehnologică și inovare 42„.
Comisia răspunde autorului sesizării în termen de 30 de zile de la primirea
sesizării și îi comunică acestuia rezultatul procedurilor, după încheierea acestora.
42
tehnologică și inovare (...).
69
Potrivit art. 7 din Legea Educației Naționale nr.1/2011,”hotărârile comisiei de
etică universitară sunt avizate de consilierul juridic al universității iar răspunderea
juridică pentru hotărârile și activitatea comisiei de etică universitară revine
universității”.
Care sunt sanctiunile pe care le poate aplica Comisia de etică universitară?

Comisia de etică universitară, conform Legii educației naționale nr.1/2011, poate
aplica sancțiuni personalului didactic și de cercetare și personalului didactic și de
cercetare auxiliar pentru încălcarea eticii universitare sau pentru abateri de la buna
conduită în cercetarea științifică:
“a.) avertisment scris;
b.) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul cu indemnizația ade
conducere, de îndrumare și de control;
c.) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp, a dreptului de înscriere la un
concurs pentru ocuparea unei funcții didactice superioare ori a unei funcții de
conducere, de îndrumare și de control, ca membru în comisii de doctorat, de
master sau de licență;
01:45
0 d.) destituirea din funcția de conducere din învățământ;
e.) desfacerea disciplinară a contractului de muncă”.
De asemenea, conform prevederilor art. 319 din Legea educației naționale

nr.1/2011, Comisia de etică poate aplica sancțiuni studenților și studenților-
doctoranzi pentu încălcarea eticii universitare, următoarele:
„a.) avertisment scris;
b.) exmatricularea
c.) alte sancțiuni prevăzute de codul de etică și deontologie universitară.”
Exemple
Legea Educației Naționale nr.1/2011 stabilește ca, la nivelul fiecărei universități
din România funcționează Comisia de etică universitară.
70
Enumerati sancţiunile pentru încălcarea normelor de bună conduită în
cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
........................................................................................
Să ne reamintim...
Potrivit Legii educației naționale nr.1/2011, orice persoană, din universitate sau
din afara universității, poate sesiza Comisia de etică universitară abateri săvârșite
de membri ai comunității universitare.
Comisia de etică universitară păstrează identitatea autorului sesizării.
Rezumat
În prezenta unitate de învățare s-au precizat acele informații care au avut drept
obiectiv familiarizarea studenţilor cu noţiuni precum: buna conduită în
cercetarea știintifică, cu legislația aferentă applicabilă, cu prezentarea tipurilor
de abateri de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară
prevăzute în Codurile de etică universitare. Au fost prezentate și sanctiunile
pentru încălcarea normelor de bună conduită în cercetarea ştiinţifică şi
activitatea universitară. Nu în ultiumul rând, s-a analizat rolul, componența și
activitatea Comisiei de etică universitară potrivit prevederilor Legii educației
naționale nr.1/2011.
71
1. Care este cea mai ușoară sancțiune pe care o poate aplica Comisia de
01:50
etică universitară studenților și studenților-doctoranzi pentru încălcarea
eticii universitare:
a.) Amenda
b.) Exmatricularea
c.) Avertisment scris
2. Plagiatul este considerat:

a.) abatere grava de la buna conduită în cercetarea științifică și activitatea
universitară
b.) abatere simpla de la buna conduită în cercetarea științifică și activitatea
universitară
c.) o forma de evitare a asumării răspunderii
3. La nivelul fiecărei universități din România funcționează Comisia de

etică universitară, potrivit Legii:
a.) educatiei nationale
b.) privind buna conduită în cercetarea științifică
c.) privind cercetarea stiintifica
Răspuns corect: 1.c.), 2.a), 3.a).
Teme de control
Tema de Control nr. 2 constă într-un referat, apreciat cu 10% din nota finală cu
tema: „Buna conduită în cercetarea ştiinţifică” .
Depunerea referatului şi transmiterea rezultatelor către studenţi se va face
43
72
potrivit calendarului disciplinei și anume, în format electronic: eLis.
Referatele se trimit prin sistemul eLis (la rubrica „teme online”) pana la
data ultimului tutorial
Bibliografie.

73
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 6. PLAGIATUL
Cuprins

6.7. Programele recunoscute de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi
Certificatelor Universitare şi utilizate la nivelul instituţiilor de învăţământ superior
organizatoare de studii universitare de doctorat, în vederea stabilirii gradului de similitudine
pentru lucrările ştiinţifice
6.8. Rezumat
6.10.Bibliografie

precum plagiat si autoplagiat, legislatia aplicabila plagiatului, tipuri de plagiat.
De asemenea, se vor prezenta sancţiunile pentru plagiat şi autoplagiat si
programele recunoscute de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor,
Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi utilizate la nivelul instituţiilor de
învăţământ superior organizatoare de studii universitare de doctorat, în vederea
stabilirii gradului de similitudine pentru lucrările ştiinţifice.
74
=> cunoașteti ce este plagiatul și autoplagiatul;
=> identificaţi legislatia care reglementează plagiatul şi autoplagiatul;
=> distingeți diferite tipuri de plagiat în mediul academic;
=> știti care sunt sancţiunile pentru plagiat şi autoplagiat;
=> enumerati programele recunoscute de Consiliul Naţional de Atestare a
Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi utilizate la nivelul
instituţiilor de învăţământ superior organizatoare de studii universitare de
doctorat în vederea stabilirii gradului de similitudine pentru lucrările ştiinţifice.
=> să numiți actul normativ care precizează programele utilizate în vederea
stabilirii gradului de similitudine pentru lucrările ştiinţifice (softurile antiplagiat).
În sens comun plagiatul se referă la furtul ideilor, textelor etc. care aparțin altei
persoane și preluate în alte lucrări științifice, fară să se recunoască paternitatea
acelor idei si fara redarea surselor ideilor.
Autoplagiatul se refera la preluarea acelorași idei de acelasi autor, în opere
diferite, fara să se recunoasca paternitatea acelor idei și fară redarea surselor
ideilor.
00:30 În practica academică, cu usurință studenții au tendința să utilizeze diverse surse

de documentare și să uite să precizeze care este autorul real al acelor informații
pe care le utilizează în lucrarile respective, adica plagiază, voluntar sau
involuntar.
Trebuie spus că se pot plagia atât cărți/ articole etc. în format letric, tipărit cât și
informații disponibile în mediul virtual, internet, resurse electronice.
75
Exemple de plagiat.
 Într-o lucrare de licență, un student preia unui text din “Amintiri din
copilarie” de Ion Creanga, fara să menționeze datele complete ale textului
( autor, titlul lucrării, editura, locul, anul pagina) și lasă să se creeze
impresia ca acesta este autorul textului si nu Ion Creangă.
 Într-o lucrare de seminar un student afirmă ca acesta este autorul poeziei

Luceafărul. În acest caz, este de notorietate faptul că autorul real al
acestei poezii este poetul Mihai Eminescu și că studentul nostru are un
comportament gresit din punct de vedere al eticii universitare etc.
Noțiunea de plagiat nu este definită de Legea educației naționale nr.1/2011 dar

01:00 plagiatul este considerat abatere gravă de la buna conduită în cercetarea
0 științifică și activitatea universitară. Mai multe detalii despre plagiat regasim în
tehnologică și inovare.
Plagiatul este definit în Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea
științifică, dezvoltarea –tehnologică și inovare (...) ca fiind:
“Expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în

format electronic a unor texte, expresii, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii,
rezultate, ori metode științifice, extrase din opere scrise, inclusiv în format
electronic, ale altor autori, fără a menționa acest lucru și fără a se face
trimitere la sursele originale”.
Autoplagiatul este definit în Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în

cercetarea științifică, dezvoltarea –tehnologică și inovare (...):
”Expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în
format electronic a unor texte, expresii, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii,
76
rezultate, ori metode științifice, extrase din opere scrise, inclusiv în format
electronic, ale aceluiași sau acelorași autori, fără a menționa acest lucru și
fără a se face trimitere la sursele originale”.
De asemenea, plagiatul este catalogat drept infractiune în legea privind

drepturile de autor si drepturile conexe nr.8/1996, anume în art. 197 alineat (1):
„constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amendă fapta persoanei care își însușește, fără drept, în întregime sau în parte,
opera altui autor și o prezintă ca o creație intelectuală proprie44”.
Să ne reamintim...
În sens comun plagiatul se refera la furtul ideilor, textelor etc. care aparțin altuia
04:00 și preluate în alte lucrări știintifice, fără să se recunoască paternitatea acelor idei
și fără redarea surselor ideilor.
Mai întâi de toate este necesar ca studenții să cunoască ce prevede Codul

de etică și deontologie profesională universitară a Universității “Nicolae
02:00 Titulescu”, București cu privire la conduita universitară.
“Principiul general al conduitei universitare
În activitatea didactică și de cercetare, precum și în aceea a întocmirii

oricăror lucrări (de licență, dizertație, doctorat, articole de specialitate, referate,
studii, cursuri, tratate, monografii și altele) de către cadrele didactice și de
cercetare ale Universității, de către studenți, masteranzi și doctoranzi, respectarea
regulilor de bună conduită în realizarea lor, a drepturilor de proprietate
intelectuală, precum și a drepturilor de prioritate asupra rezultatelor activității de
cercetare ale predecesorilor, a regulilor de citare, trebuie să fie o regulă de
conduită, implicită, independent de orice obligație impusă de lege sau de alte
44
Elena Emilia Ștefan, Metodologia elaborării lucrărilor cu caracter științific, Curs universitar,
Editura Pro Universitaria, București, 2019, p.224.
77
acte normative și care, atunci când este încălcată, este urmată în mod necesar de
aplicarea sancțiunilor morale și/sau legale, firești pentru orice comunitate
universitară (…).
Pentru ca o abatere de la regulile de deontologie în activitatea didactică și
de cercetare și/sau în legătură cu respectarea drepturilor de proprietate
intelectuală, să fie sancționată, este necesar, însă, ca aceasta să provină dintr-o
încălcare intenționată a acestor reguli și a drepturilor de proprietate intelectuală
ale terților.
(…)
Plagiatul
(…) Existența plagiatului nu este condiționată de cunoașterea autorului
operei anterioare care poate fi publicată și sub pseudonim sau anonim și nici de
faptul că opera se află în interiorul sau în afara duratei de protecție determinate
potrivit legii, ori de eventuala abandonare a operei de către autor, de faptul că
opera nu a fost publicată, obligația de indicare completă și corespunzătoare a
sursei existând și în aceste situații”.
Apoi, este de notorietate faptul că, în practica se intalnesc mai multe tipuri de
plagiat însa cel mai cunoscut este plagiatul copy paste.
Plagiatul copy paste presupune ca autorul copiază textul pe care îl consideră

necesar și îl preia fidel/identic în lucrarea sa, fără să schimbe nimic din acesta.
Parafrazarea este un alt tip de plagiat utilizat si aceasta presupune redarea cu

propriile cuvinte a ceea ce a vrut autorul sa exprime. Este foarte usor să se
greșeasca la parafrazare deoarece se tinde să se comenteze ce înțelege cineva
atunci cand citește o frază a altcuiva dar realitatea poate fi cu totul alta. Ideea
este că parafrazarea trebuie facută cu grija, să se pastreze sensul a ceea ce a vrut
autorul initial să exprime.
Plagiatul fragmentat sau tip mozaic este la fel de des utilizat și presupune ca
autorul să preia un text si să rearanjeze cuvintele în text ori să înlocuiască unele
cuvinte în text cu sinomime, astfel încât să se creeze impresia ca aceasta este
autorul textului și nu autorul original, real.
78
Des întâlnit în activitatea studențească, cea mai rudimentară forma de plagiat este
copiatul la examene sau copiatul la referate ori la diferite lucrări de seminar etc.
Pentru jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la plagiat, a

se consulta, spre exemplu:
- Hotărârea CEDO din 19 ianuarie 2016 în Cauza Aurelian Oprea împotriva
României, publicată în Monitorul Oficial nr.821 din data de 18 octombrie 2016;
- Hotărârea CEDO din 17 februarie 2007 în Cauza Boldea împotriva României,
publicată în Monitorul Oficial nr.615 din 21 augut 2008.
Conform Legii Educației Naționale nr.1/2011, art. 310, constituie abateri grave
de la buna conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară:
03:00 b.) confecționarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive;
c.) introducerea de informații false în solicitările de granturi sau de finanțare.

tehnologică și inovare stabilește sancțiuni pentru abaterile constatate de la
buna conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare:
a.) avertisment scris;
b.) retragerea și/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate pri încălcarea
normelor de bună conduită;
c.) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizația de
conducere, de îndrumare și control;
d.) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp între 1 an și 10 ani a
dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcții superioare ori a
unei funcții de conducere, de îndrumare și de control ca membru în comisii de
concurs;
e.) destituirea din funcția de conducere a instituției de cercetare-dezvoltare.
79
f.) desfacerea disciplinară a contractului de muncă.
Legea educației naționale nr.1/2011 a fost modificată prin Legea nr. 139/2019
publicată în Monitorul Oficial nr.592 din 18 iulie 2019, cu referire la sancțiuni,
sub aspectul informațiilor despre doctorat și anume, referitoare la titlul de doctor
și diploma de doctor, introducându-se un nou articol, astfel:
Art. 146^1 alineat 1: “Titlul de doctor încetează să mai producă efecte juridice
din momentul comunicării dispoziției de retragere a acestuia.”
Art. 146^2 alineat 1: “Diploma de doctor este revocată sau anulată prin hotărârea
definitivă a unei instanțe judecătorești.”
Art. 146^2 alineat 2: “Prin derogare de la dispozițiile alin.(6) al art. 1 din Legea
contenciosului administrative nr.554/2004 cu modificările și completările
ulterioare, instituția emitentă introduce acțiune în anularea diplomei, în termen
de 1 an de la data dispoziției de retragere a titlului de doctor.”
Referitor la tezele de doctorat, potrivit Ordinului Ministrului Educației și

Cercetării nr. 5229/2020 se prevăd următoarele sancțiuni:
„În cazul în care Consiliului general al C.N.A.T.D.C.U. decide că nu au fost
respectare standardele de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la
existenţa plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat, CNATDCU propune MEC,
în baza unor rapoarte externe de evaluare, luarea următoarelor măsuri, alternativ
sau simultan:
a) retragerea calității de conducător de doctorat/ atestatului de abilitare;
b) retragerea titlului de doctor;
c) retragerea acreditării școlii doctorale, ceea ce implică retragerea
dreptului școlii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de
noi studenți doctoranzi45”.
45
Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 5229/2020 pentru aprobarea metodologiilor
referitoare la acordarea atestatului de abilitare, acordarea titlului de doctor, precum și la
soluționarea sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică
profesională, inclusiv cu privire la existența plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat, publicat
în M.Of nr. 783 din 27 august 2020.
80
Exemplu de plagiat.
Într-o lucrare de licență, un student preia unui text din “Amintiri din copilarie”
de Ion Creanga, fară să mentioneze datele complete ale textului (autor, titlul
lucrării, editura, locul, anul pagina) și lasă să se creeze impresia că acesta este
autorul textului și nu Ion Creangă.
Pentru alte exemple de plagiat, a se vedea lucrarea: Elena Ștefan, Metodologia
elaborării lucrărilor științifice, Editura Pro Universitaria, București, 2019,
p.228-230.
6.7. Programele recunoscute de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor,

învăţământ superior organizatoare de studii universitare de doctorat, în
vederea stabilirii gradului de similitudine pentru lucrările ştiinţifice
În limbaj comun se utilizează expresia de softurile antiplagiat dar, în esență este

vorba despre programele oficiale pe care instituțiile de învățîmânt le utilizează
pentru verificarea lucrprilor științifice: lucrare de licență, teză de disertație, teză
de doctorat etc.
Programele recunoscute de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor,
învăţământ superior organizatoare de studii universitare de doctorat şi al
03:00 Academiei Române, în vederea stabilirii gradului de similitudine pentru lucrările
ştiinţifice sunt stabilite prin Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr.
5229/2020 pentru aprobarea metodologiilor referitoare la acordarea
atestatului de abilitare, acordarea titlului de doctor, precum și la
soluționarea sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate
sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existența plagiatului, în cadrul
unei teze de doctorat46, care a abrogat anteriorul act normativ care le prevedea,
anume: Ordinul MENCS nr.3485/2016.
46
Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 5229/2020 pentru aprobarea metodologiilor
referitoare la acordarea atestatului de abilitare, acordarea titlului de doctor, precum și la
soluționarea sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică
81
Astfel, potrivit Ordinului Ministrului Educației și Cercetării nr. 5229/2020, există
un număr de cinci asemenea programe recunoscute de C.N.A.T.D.C.U. şi
utilizate la nivel de IOSUD/IOD, în vederea stabilirii gradului de similitudine
pentru lucrările ştiinţifice:
„1) iThenticate;
2) Turnitin;
3) Plagiarism detector + PDAS (PDAS- Plagiarism Detector Accumulator
Server);
4) Safe Assign;
5) www.sistemantiplagiat.ro”.
Definiti plagiatul potrivit legislatiei in vigoare:
..................................................................................................................................
..................................................................................................................................
..................................................................................................................................
..................................................................................................................................
......................................
Să ne reamintim...
Programele recunoscute de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor,
stabilirii gradului de similitudine pentru lucrările ştiinţifice sunt stabilite prin
Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 5229/2020 sunt:
„1) iThenticate;
2) Turnitin;
3) Plagiarism detector + PDAS (PDAS- Plagiarism Detector Accumulator
profesională, inclusiv cu privire la existența plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat, publicat
în Monitorul Oficial al României nr. 783 din 27 august 2020.
82
Server);
4) Safe Assign;
5) www.sistemantiplagiat.ro”.
Cum evităm plagiatul în lucrările cu caracter științific:

1. Cităm întotdeauna orice idee/text care nu ne aparține prin utilizarea
ghilimelelor și prin indicarea la nota de subsol și la bibliografie a
autorului real;
2. Evităm preluarea de pe internet a textelor fără indicarea autorului si a
sursei informațiilor.
3. Cultivăm întotdeauna onestitatea intelectuală și recunoaștem dacă o idee
nu ne aparține.
4. Atenție la textele din limbă străină, trebuie menționat că traducerea ne
aparține dacă am tradus noi textul respectiv și adăugate ghilimele.
5. Cităm întotdeauna corect și complet sursa:
- nume prenume autor, titlul lucrării, editura, locul, anul, pagina;
- informație publică, disponibilă online la adresa de internet
www.paginadeinternet.ro, accesată la data X.
- Legea nr....privind...., publicată în M.Of.nr Y din data ............. etc.
6. Verificăm foarte atent toate sursele de informare, mai ales cele
informatice și ne îndreptăm către surse credibile, de regulă ale instituțiilor
publice.
Rezumat
În prezenta unitate de învăţare s-au familiarizat studenţii cu noţiunile precum
plagiat si autoplagiat, legislatia aplicabila plagiatului, tipuri de plagiat.
De asemenea, s-au prezentat sancţiunile pentru plagiat şi autoplagiat si
programele recunoscute de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor,
stabilirii gradului de similitudine pentru lucrările ştiinţifice.
83
1. Cea mai gravă sancțiune pentru abaterile constatate de la buna conduită

în activitatea de cercetare-dezvoltare este:
a.) Avertismentul
b.) Desfacerea disciplinară a contractului de muncă
c.) Exmatricularea
2. Cea mai rudimentară forma de plagiat este:

a.) Parafrazarea
b.) Plagiatul fragmentat
c.) Copiatul la examene.
3. Plagiatul este definit în:

a.) Legea educatiei nationale nr. 1/2011
b.) Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică,
dezvoltarea –tehnologică și inovare
c.) Legea nr.319/2003 privind Statutul personalului de cercetare dezvoltare
Răspuns corect:1.b.) 2.c.), 3.b)
Bibliografie.
2. Elena Emilia Ștefan, “Metodologia elaborării lucrărilor științifice: curs
universitar”, Editura Pro Universitaria, București, 2019, cota bibliotecă
[001/S81].
47
84
Bibliografie generală

2. Legea educației naționale nr.1/2001, cu modificarile si completarile
ulterioare.
3. Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică,
dezvoltarea-tehnologică şi inovare, cu modificările și completarile
ulterioare..
4. Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare,
cu modificările și completările ulterioare.
5. Ordinul M.E.N.C.S. nr. 3485/2016 privind lista programelor recunoscute de
Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor
Universitare şi utilizate la nivelul instituţiilor de învăţământ superior
organizatoare de studii universitare de doctorat şi al Academiei Române, în
vederea stabilirii gradului de similitudine pentru lucrările ştiinţifice.
85

Suport Curs ID - Etica Si Integritate Academica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs ID - Etica Si Integritate Academica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Elena Emilia Ștefan

EDITURA UNIVERSITĂŢII „NICOLAE TITULESCU”

Conţinutul cursului este proprietatea intelectuală a autorului/autorilor; designul, machetarea şi

Elena Emilia Ștefan

Etică și integritate academică

Calea Văcăreşti, nr. 185, sector 4, Bucureşti

Suportul de curs reprezintă o sinteză a conţinutului disciplinei Etică și integritate

Obiectivele cursului (modulului)

Suportul de curs prezentat în rândurile ce urmează se adresează studenţilor din

Lucrarea este concepută pentru a trata aspectele fundamentale ale dreptului

Cursul de faţă îşi propune:

Resurse şi mijloace de lucru

Parcurgerea unităților de învățare nu necesită existența unor mijloace sau

Suportul de curs este structurat într-o singură parte și se numește: Etică și

I. Temele de control pentru disciplina Etică și integritate academică se

Suportul de curs redat în rândurile următoare trebuie completat prin studierea

Este necesară actualizarea tuturor cunoștințelor de drept acumulate pe

Etică și integritate academică poate fi considerată ca o continuare a studiului

Aprecierea nivelului de pregătire a studenţilor se realizează astfel:

1. Evaluarea parţială, prin intermediul unor teme de control, sub forma de

2. Evaluarea finală, prin verificare la sfârşitul fiecărui semestru.

Modalitatea practică de evaluare finală: examenul /verificarea constă în

La stabilirea notei finale se iau în considerare:

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1. ETICA UNIVERSITARĂ

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2. ETICA ÎN LUCRĂRILE CU CARACTER

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3. CODURILE DE ETICĂ UNIVERSITARE

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4. INTEGRITATEA ACADEMICĂ

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5. BUNA CONDUITĂ ÎN CERCETAREA

1.1. Obiectivele unităţii de învăţare

1.1. Obiectivele unităţii de învăţare

1.2.Competentele unităţii de învăţare

După studiul acestei unităţi de învăţare veţi fi capabili să:

1.3. Conceptul de etică universitară

Știința eticii este o disciplină socio-umană, îndrumătoare și prescriptivă,

Termenul de „deontologie” semnifică, potrivit Dictionarului explicativ al

Este important ca mediul academic să funcționeze și să fie ghidat după o serie de

În România este înființat un organism consultativ constituit la nivel național, care

Cursurile de etică și integritate academică au fost introduse în universități prin

Etica universitară este prevăzută de Legea Educației Naționale nr.1/20114, în

Legislația activității de cercetare este compusă din:

- Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea

- Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea –

- Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare

Potrivit prevederilor art. 1 al Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în

De asemenea, separat de legislația specifică menționată, există și legislație

1.5.Valorile etice universitare

Valorile etice universitare, potrivit Metodologiei de etică și integritate în

a.) „Libertatea academică, proclamă faptul că universitatea este un spaţiu

Enumerati valorile etice universitare

Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor

1.6.Abaterile de la sistemul de valori etice şi sancţionarea acestora

Sunt considerate abateri de la sistemul de valori etice, conform

Autonomia universitară este garantată prin Constituţie iar libertatea academică

Autonomia universitară dă dreptul comunității universitare să își stabilească

01:50 strictă a legislației în vigoare. Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare

Ce presupune autonomia universitara?

1.8. Organisme consultative la nivel național

Potrivit Legii educației nationale nr.1/2011, organismele consultative cu

CNATDCU are, printre alte atribuți și pe aceea: “analizează și decide asupra

În această unitate de învățare s-a prezentat: conceptul de etică universitară,

Etica universitară este prevăzută de Legea Educației Naționale nr.1/2011, în

Test de autoevaluare a cunoştinţelor

1.) Autoritatea publică care solutionează sesizările cu privire la nerespectarea