Suport Curs ID - Etica Si Integritate Academica

Elena Emilia Ștefan
ETICĂ ȘI INTEGRITATE
ACADEMICĂ
- suport de curs -
EDITURA UNIVERSITĂŢII „NICOLAE TITULESCU”

BUCUREŞTI
2021
Acest material este destinat uzului studenţilor, forma de învăţământ la distanţă.
Conţinutul cursului este proprietatea intelectuală a autorului/autorilor; designul, machetarea şi

transpunerea în format electronic aparţin Departamentului de Învăţământ la Distanţă al
Universităţii „Nicolae Titulescu” din Bucureşti.
Acest curs este destinat uzului individual. Este interzisă multiplicarea, copierea sau
difuzarea conţinutului sub orice formă.
UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU” DIN BUCUREŞTI
DEPARTAMENTUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL LA DISTANŢĂ
Elena Emilia Ștefan
Etică și integritate academică

Editura Universităţii „Nicolae Titulescu”
Calea Văcăreşti, nr. 185, sector 4,

Bucureşti Tel./fax:
0213309032/0213308606
Email: editura@univnt.ro
ISBN: 978-606-9636-17-6
Introducere
Suportul de curs reprezintă o sinteză a conţinutului disciplinei Etică și integritate

academică. Acesta este destinat studenţilor de la forma de învăţământ la distanţă (ID) şi constituie
materialul bibliografic minim necesar pentru parcurgerea, însuşirea şi evaluarea disciplinei
respective.
Suportul de curs este structurat conform standardelor şi procedurilor de uz larg în
învăţământul universitar naţional şi internaţional, care se adresează învăţării individuale, pe baze
interactive. Parcurgerea suportului de curs, pe baza prezentelor instrucţiuni, asigură reţinerea
informaţiilor de bază, înţelegerea fenomenelor fundamentale şi aplicarea cunoştinţelor dobândite la
rezolvarea unor probleme specializate.
Suportul de curs este structurat într-un singur modul, iar modulul este structurat, la rîndul
lui, pe unităţi de învăţare. Modulul reprezintă o categorie de probleme distincte din materia
disciplinei, care formează un tot unitar din punct de vedere al specificului cunoştinţelor, al însuşirii
unui anumit aspect al fenomenologiei disciplinei precum şi din perspectiva timpului necesar
parcurgerii şi însuşirii fondului informaţional respectiv. În acest sens, un modul conţine una sau
mai multe unităţi de învăţare.
Unitatea de învăţare reprezintă o parte omogenă din componenţa modulului, caracterizată
de un volum strict limitat de cunoştinţe, care pot să fie parcurse şi însuşite printr-un efort continuu
de concentrare intelectuală, care se referă la conţinutul de idei al unităţii de învăţare.
Fiecare unitate de învăţare are o structură proiectată din perspectiva exigenţelor
autoinstruirii, astfel că folosirea suportului de curs se face pe baza unui program de autoinstruire.
Recomandăm astfel, câteva regului de bază în procedura de realizare a programului de
autoinstruire pe baza acestui suport de curs:
1. Unităţile de învăţare se parcurg în ordinea în care sunt prezentate, chiar în cazul în care
studentul apreciază că ar putea “sări” direct la o altă unitate de învăţare (de exemplu în cazul în
care studentul se află la a doua facultate sau în alte situaţii echivalente). Criteriile şi modalitatea de
“înlănţuire” a unităţilor de învăţare sunt prezentate la fiecare unitate de învăţare şi ele trebuie
respectate întocmai, sub sancţiunea nerealizării la parametri maximali a programului de
autoinstruire;
2. Fiecare unitate de învăţare conţine teste destinate autoevaluării gradului şi corectitudinii
5
însuşirii cunoştinţelor specifice unităţii de învăţare, înţelegerii fenomenelor şi proceselor descrise
sau prezentate în unitatea de învăţare;
3. Ordinea logică a parcurgerii unităţii de învăţare este următoarea:
a) se citeşte scopul şi obiectivele unităţii de învăţare;
b) se citesc termenii de referinţă (cuvintele-cheie);
c) se parcurge conţinutul de idei al unităţii de învăţare;
d) se parcurge bibliografia recomandată;
e) se răspunde la întrebările de autocontrol, revăzând, dacă este necesar, conţinutul de idei al
unităţii de învăţare;
f) se elaborează, câte un referat pentru fiecare dintre temele de reflecţie propuse la unitatea de
învăţare;
g) se efectuează testele de autoevaluare după procedura descrisă;
h) se rezolvă exerciţiile, problemele sau studiile de caz propuse pentru laboratorul sau lucrările practice
propuse în unitatea de învăţare.
Pentru creşterea eficienţei utilizării suportului de curs şi fixarea temeinică a cunoştinţelor
dobândite, fiecare unitate de invatare se încheie cu: întrebări de autocontrol, teme de reflecţie, teme
pentru studii de caz şi teste de autoevaluare.
Obiectivele cursului (modulului)
Suportul de curs prezentat în rândurile ce urmează se adresează studenţilor din

învăţământul universitar la distanţă – având ca finalitate explicarea principalelor
instituţii ale disciplinei Etică și integritate academică.
Lucrarea este concepută pentru a trata aspectele fundamentale ale dreptului

administrativ, astfel încât studenţi să îşi însuşească noţiunile şi termenii de
specialitate.
Cursul de faţă îşi propune:

Obiectivul general al disciplinei:
- definirea principalelor instituţii și notiuni fundamentale privind etica și
integritatea academică;
- formarea limbajului specific eticii și integrității academice;
6
- însuşirea noțiunilor referitoare la cadrul legal privind etica și integritatea
academică;
- înţelegerea şi însuşirea conexiunilor dintre etica și integritatea academică şi
alte ramuri de drept.
Obiectivele specifice:
- cunoașterea și însușirea normelor specifice eticii și integritatii academice; -
reliefarea rolului cunoaşterii legislaţiei eticii și integrității academice; -
identificarea conceptelor, teoriilor şi instituţiilor specifice eticii si integrității
academice, înţelegerea şi asimilarea acestora;
- analizarea instituţiilor fundamentale ale eticii și integrității academice şi
conexiunile existente între ele;
- abordarea teoriei eticii și integrității academice în strânsă legătură cu
jurisprudenţa, precum și realizarea conexiunii între teorie şi practica de specialitate.
Competenţe conferite
Competenţele specifice ale disciplinei.
Competenţe profesionale.
C.1. Utilizarea adecvată a conceptelor, teoriilor, paradigmelor şi metodologiilor din
domeniul juridic.
C.2. Aplicarea tehnicilor şi instrumentelor specifice domeniului juridic
C.3. Aplicarea legislaţiei româneşti, a legislaţiei Uniunii Europene şi a
instrumentelor juridice internaţionale.
C.4. Interpretarea, corelarea şi compararea instituţiilor juridice din dreptul naţional,
dreptul european şi dreptul altor state.
C.5. Aplicarea cunoştinţelor necesare în culegerea datelor şi informaţiilor
referitoare la o problemă de drept concretă.
C.6. Utilizarea legislaţiei în vigoare în analiza situaţiilor juridice, în încadrarea lor
corectă din punct de vedere juridic şi în soluţionarea lor.
Competențe transversale
CT.1. Realizarea sarcinilor profesionale în mod eficient și responsabil, cu
respectarea regulilor deontologice specifice domeniului. CT.2. Aplicarea tehnicilor
de muncă eficientă în echipă (cu elemente de
7
interdisciplinaritate), cu respectarea palierelor ierarhice. CT.3. Utilizarea eficientă a
resurselor de comunicare și a surselor de informare și de formare profesională
asistată, atât în limba română, cât și într-o limbă străină.
Resurse şi mijloace de lucru
Parcurgerea unităților de învățare nu necesită existența unor mijloace sau

instrumente speciale (laborator, software, etc.)
Metoda este cea a studiului individual combinată cu alte metode folosite cu prilejul
activităților desfățurate la întâlnirile tutoriale (activități desfășurate în grupe de
lucru, activități desfășurate în cooperare etc).
Instrumente utilizate în vederea înţelegerii aspectelor teoretice şi a rezolvării
elementelor de test: diverse texte de lege indicate.
Structura cursului
Suportul de curs este structurat într-o singură parte și se numește: Etică și

integritate academică.
Acest suport de curs cuprinde 6 unități de învățare, aşezate, de regulă, în
conformitate cu succesiunea logică a noțiunilor relevante pentru cunoaşterea şi
aprofundarea principalelor instituţii ale eticii si integritatii academice.
Însuşirea temeinică a disciplinei: Etică și integritate academică presupune,
pe lângă activităţile didactice programate, un efort consistent din partea studenţilor
în ceea ce priveşte studiul individual pe baza bibliografiei minime obligatorii
recomandate în prezenta lucrare.
De asemenea, fiecare student are obligaţia întocmirii, minim a unui referat, care
să aibă ca obiect tratarea unei instituţii sau teme din cadrul disciplinei. Referatul nu
poate avea mai puţin de 3 pagini şi nici mai mult de 6 de pagini şi trebuie să aibă
elemente de originalitate. Depunerea referatului şi transmiterea rezultatelor către
studenţi se va face potrivit calendarului disciplinei și anume, în format electronic
sau material tipărit, astfel: eLis,.
Fiecare referat va fi apreciat cu un procent de 10% din nota finală. Pentru a nu
exista încălcări ale legislaţiei drepturilor de autor, studenţii vor
8
prezenta odată cu lucrarea şi o declaraţie pe proprie răspundere că nu au adus
atingere normelor juridice care protejează dreptul de autor.
I. Temele de control pentru disciplina Etică și integritate academică se

regăsesc la finalul Unităților de Învățare nr. (1-6) și constau într-un referat cu tema
precizată mai jos.
TC1: constă într- un referat cu tema: “Etica în Codurile de etică ale universităţilor
naţionale” și este precizată la Unitatea de învățare nr.3.
TC2: constă într- un referat cu tema: „Buna conduită în cercetarea ştiinţifică” si este
precizată la Unitatea de învățare nr.5.
Suportul de curs redat în rândurile următoare trebuie completat prin studierea
bibliografiei.
Cerinţe preliminare
Este necesară actualizarea tuturor cunoștințelor de drept acumulate pe
parcursul studiilor anterioare. Pentru înțelegerea conceptelor și noțiunilor prezentate
în acest curs de Etică și integritate academică și pentru a le aplica eficient în
practică nu este necesară parcurgerea în prealabil a altor cursuri universitare.
Discipline deservite
Etică și integritate academică poate fi considerată ca o continuare a studiului

teoriei generale a dreptului, a dreptului constituțional sau a dreptului administrativ.
Pe baza cunoştinţelor dobândite în cadrul disciplinei curente studenții vor fi capabili
să urmeze cursurile de drept procesual civil, drept procesual penal, protecția
internațională a drepturilor omului, dreptul proprietății intelectualeetc..
9
Durata medie de studiu individual
Timpul necesar parcurgerii unei Unități de Învățare este estimat la minim 2 ore.
Pentru cele 6 unități de învățare (UI) din fiecare parte a materiei vor fi alocat 43 de
ore de studiu individual (SI).
Evaluarea
Aprecierea nivelului de pregătire a studenţilor se realizează astfel:

1. Evaluarea parţială, prin intermediul unor teme de control, sub forma de
referat, conform calendarului disciplinei, care valorează 10 % per fiecare referat,
din nota finală.
2. Evaluarea finală, prin verificare la sfârşitul fiecărui semestru.
Modalitatea practică de evaluare finală: examenul /verificarea constă în

redactarea și prezentarea de către studenți a unui proiect/studiu de caz din tematica
parcursă la cursul de etică și integritate academică.
Evaluarea studenților se poate face şi online, în conformitate cu dispozițiile legale și
procedura privind desfășurarea activităților didactice online, aprobată de Senatul
Universității "Nicolae Titulescu".
La stabilirea notei finale se iau în considerare:

- răspunsurile la examen/verificare (evaluarea finală) – 80%
- testarea continuă pe parcursul semestrului – 20%
10
Cuprins
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1. ETICA UNIVERSITARĂ

1.1. Obiectivele unităţii de învăţare
1.2. Competenţele unităţii de învăţare
1.3.Conceptul de etică universitară
1.4.Legislaţie privind etica universitară
1.5.Valorile etice universitare
1.6.Abaterile de la sistemul de valori etice şi sancţionarea acestora
1.7.Autonomia universitară
1.8.Organisme consultative la nivel național
1.9. Rezumat
1.10. Test de autoevaluare a cunoștințelor
1.11.Bibliografie
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2. ETICA ÎN LUCRĂRILE CU CARACTER

ȘTIINȚIFIC
2. 3. Calitatea de autor si de coautor al unei lucrări cu caracter științific
2. 4. Tipuri de lucrări cu caracter științific
2.5. Etapele procesului de cercetare științifică
2. 6. Redactarea unei lucrări cu caracter știintific
2.7. Rezumat
2.9.Bibliografie
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3. CODURILE DE ETICĂ UNIVERSITARE

3.3. Carta universitară potrivit Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011
3.4. Codul de etică al universităţilor naţionale
11
3.5. Etica în Carta universitară şi în Codurile de etică ale universităţilor
naţionale 3.6. Rezumat
3.8. Temă de control
3.9.Bibliografie
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4. INTEGRITATEA ACADEMICĂ

4. 3. Conceptul de integritate academică
4. 4. Încălcări ale principiului integrității în cercetarea științifică și activitatea
universitară 4. 5. Standardele de integritate în sectorul educaţiei și în cercetare
4.6. Rezumat
4.8.Bibliografie
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5. BUNA CONDUITĂ ÎN CERCETAREA

ŞTIINŢIFICĂ
5. 3. Buna conduită în cercetarea ştiinţifică
5.4. Conceptul de buna conduita în cercetarea științifică
5.5. Legislatie privind buna conduita în cercetarea științifică
5. 5. Abateri de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară prevăzute în
Codurile de etică universitare
5.7 Sancţiuni pentru încălcarea normelor de bună conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea
universitară
5.8. Comisia de etica universitară
5.9. Rezumat
5.12.Bibliografie
12
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 6. PLAGIATUL
6.3. Conceptul de plagiat şi autoplagiat
6.4. Legislaţia care reglementează plagiatul şi autoplagiatul
6. 5. Tipuri de plagiat
6.6. Sancţiuni pentru plagiat şi autoplagiat
6.7. Programele recunoscute de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi
Certificatelor Universitare şi utilizate la nivelul instituţiilor de învăţământ superior organizatoare
de studii universitare de doctorat, în vederea stabilirii gradului de similitudine pentru lucrările
ştiinţifice
6.8. Rezumat
6.10.Bibliografie
Bibliografie generală………………………………………………………………………………
13
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1. ETICA UNIVERSITARĂ
Cuprins

1.3.Conceptul de etică universitară
1.4.Legislaţie privind etica universitară
1.7.Autonomia universitară
1.8.Organisme consultative la nivel național
1.9. Rezumat
1.11.Bibliografie

Prezenta unitate de învăţare are drept scop să familiarizeze studenţii cu noţiunile
fundamentale ale eticii academice, precum: concept, legislație, valori etice, abateri,
autonomia universitară dar și scurte informatii despre organismele consultative la
nivel național din domeniu.
1.2.Competentele unităţii de învăţare
După studiul acestei unităţi de învăţare veţi fi capabili să:

=> identificaţi noţiunile fundamentale eticii academice;
=> identificaţi organismele consultative la nivel national din domeniu;
=> cunoasteți legislatia aplicabilă eticii academice;
=> enumerați valorile etice universitare;
=> exemplificați abaterile de la sistemul de valori etice şi sancţionarea acestora;
=> înţelegeţi ce presupune autonomia universitară.
14
00:05
morale, cu legile lor de dezvoltare istorică, cu
conţinutul lor de clasă şi cu rolul lor în viaţa
socială. 2. Totalitatea normelor de conduită morală
corespunzătoare ideologiei unei anumite clase sau
societăţi.
3. Etica este una dintre formele conştiinţei sociale.
4. Totalitatea normelor de conduită morală (...)”2.
Termenul de „deontologie” semnifică, potrivit

Dictionarului explicativ al limbii române:
1. „ totalitatea normelor de conduită și a
obligațiilor etice ale unei profesiuni (mai ales
medicale);
2. Teorie a datoriei, a obligațiilor morale;
Durata medie de parcurgere a acestei unităţi de 3. Parte a eticii care studiază normele și obligațiile
învăţare este de 120 minute specifice unei activități profesionale etc3.”
1
C. Cozma, L.Măgurianu, în M.M Pivniceru,
C.Luca (coord), Deontologia profesiei de
1.3. Conceptul de etică universitară
magistrat. Repere contemporane, Ed.Hamangiu,
București, p.2.
Știința eticii este o disciplină socio-umană,
2
îndrumătoare și prescriptivă, bazată pe principiile Informațiile sunt publice și disponibile online la
deliberării și alegerii, vizând natura personalității și adresa de internet:
vieții, formarea caracterului, studiul moravurilor1”.https://dexonline.ro/definitie/etic%C4%83, accesat
Termenul de „etică” semnifică, potrivit la data de 01.04.2018, apud Elena Emilia Ştefan,
Dictionarului explicativ al limbii române: Etică şi integritate academică, Editura Pro

Universitaria, Bucureşti, 2018, p.57.
„1. Ştiinţă care se ocupă cu studiul principiilor
15
00:20
În sensul cel mai comun, etica are legatură cu acel comportament moral al omului. Etica
academică sau etica cercetarii știintifice în schimb, presupune un set de comportamente și
valori are trebuie respectate în mediul academic.
Este important ca mediul academic să funcționeze și să fie ghidat după o serie de valori și să
aibă reguli bine stabilite și de respectat de toată comunitatea academică.
În acest sens, universitățile, așa cum se va dezvolta ulterior, își adoptă propriile Coduri de
etică și deontologie profesională universitară, așa cum prevede legislația, iar acestea au în
cuprinsul lor descrierea valorilor după care se ghidează în activitate și a regulilor de
comportament, Coduri pe care le putem accesa, studia și însuși.
Este chiar recomandat ca, din primul an de facultate, studenții să cunoască faptul că există un
asemenea document și să-l lectureze spre a fi pe deplin informați despre ce presupune
comportametul corect în anii studenției și nu numai, deoarece etica dar și integritatea, ca
trăsătură de caracter, ar trebui să însoțească omul în
toată viața sa, independent de mediul unde studiază, muncește sau conviețuiește. Respectarea
eticii universitare este impusă așadar întregii comunități academice: studenți, cadre didactice,
personal nedidactic etc.
În România este înființat un organism consultativ constituit la nivel național, care își
desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii educației naționale nr.1/2011.
Acesta se numește Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor
Universitare - CNATDCU și, printre alte atribuții, (...) soluționează sesizările cu privire la
nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv existența plagiatului.
3
Informațiile sunt publice și disponibile online la adresa de internet:
https://dexonline.ro/definitie/deontologie, cu data accesării 27.08.2021.
16
includerea în planurile de învăţământ, pentru
toate programele de studii universitare
organizate în instituţiile de învăţământ superior
din sistemul naţional de învăţământ, a
cursurilor de etică şi integritate academică,
publicat în M. Of. nr. 140 din 14 februarie 2018.
Etica universitară este prevăzută de Legea

Educației Naționale nr.1/20114, în Secțiunea 5
denumită: Etica universitară din Capitolul II –
“Statutul personalului didactic și de cercetare în
învățământul superior”, articolele 306-310.
Legislația activității de cercetare este compusă din:
- Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind

cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică,
publicată în M.Of. nr. 643 din 30 august 2002, cu
ultimele modificări prin Legea nr. 241/2018
privind aprobarea Ordonanței Guvernului
nr.41/2015 pentru modificarea și completarea
00:50
Ordonanței Guvernului nr.57/2002 privind
cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică,
publicată în M.Of. nr. 871 din 15 octombrie 2018
și Ordonanța de Urgență nr.1/2020 privind unele
măsuri fiscal
bugetare și pentru modificarea și completarea unor
acte normative, publicată în M.Of nr. 11 din 9
ianuarie 2020.
1.4. Legislaţie privind etica universitară
- Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în
cercetarea științifică, dezvoltarea – tehnologică și
Cursurile de etică și integritate academică au fost
inovare (publicată în M.Of.nr.505 din 04.06.2004,
introduse în universități prin Ordinul Ministrului
cu ultima modificare prin O.G. nr.2/2016,
Educației Naționale nr. 3131/2018 privind
publicată în M.Of. nr. 51 din 21.01.2016, aprobată
prin Legea nr.178/2016); M. Of. nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu ultima
modificare prin Ordonanţa de urgenţă a
- Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului
de cercetare-dezvoltare Guvernului. nr.50/2021, publicată în M. Of. nr.
606 din 17 iunie 2021.
4
Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în
17
(publicata în M.Of. nr. 530 din 23.07.2003).
Potrivit prevederilor art. 1 al Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în

cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea-tehnologică şi inovare:
„Etica în activităţile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare (...)
se bazează pe un ansamblu de principii morale şi proceduri destinate respectării
acestora. Principiile morale şi procedurile destinate respectarii acestora sunt cele
reunite în Codul de etică şi deontologie profesională al personalului de cercetare
dezvoltare (...). Respectarea acestor principii morale determină buna conduită în
activitatea de cercetare-dezvoltare”.
De asemenea, separat de legislația specifică menționată, există și legislație

generală aplicabilă, cum ar fi Codul penal, incident pentru faptele de natură penală
săvârșite în/ în legătură cu mediul academic/ cercetare științifică etc.

Valorile etice universitare nu sunt prevăzute în mod expres, ca atare în Legea
Educației Naționale nr.1/2011.
Pentru a le identifica se apelează la o intrepretare mai largă a legislației.
Valorile etice universitare, potrivit Metodologiei de etică și integritate în

procesul de evaluare a universităților din România5, sunt următoarele:
a.) „Libertatea academică, proclamă faptul că universitatea este un spaţiu

liber de ingerinţe, presiuni şi constrângeri, altele decât cele de natură ştiinţifică,
legală şi etică;
b.) Autonomia personală asigură exercitarea consimţământului propriu şi
posibilitatea opţiunii asupra programelor, concursurilor şi oportunităţilor de studiu
şi cercetare.
5
Informaţiile sunt publice şi disponibile la adresa de internet: http://pe.forhe.ro/sites/
default/files/metodologie_etica_consultare.pdf, consultat la data de 06.04.2018.
18
d.) Etica relaţiilor între membrii comunităţii
academice solicită evitarea legăturilor şi
poziţiilor care duc la conflicte de interese şi
incompatibilităţi de natură să afecteze
judecăţile, evaluările obiective şi acţiunile
membrilor comuni tăţii şi să permită:
favoritismul, nepotismul, aplicarea de standarde
duble în apreciere/evaluare, acte de persecuţie
sau de răzbunare.
e.) Respectul, grija şi toleranţa impun preţuirea
demnităţii fiecărui membru al comunităţii
academice într-un climat liber de orice
discriminare, hărţuire, umilire, dispreţ,
ameninţare, intimidare, rezolvarea disputelor
prin argumente raţionale şi nu prin utilizarea
unui limbaj (cuvinte, etichetări, stil şi ton) sau
unor atitudini/acţiuni inadmisibile în mediul
academic; încurajează politeţea, curajul,
respectul, solicitudinea, aprecierea, mândria,
altruismul, empatia, înţelegerea, solidaritatea,
01:00
c.) Transparenţa se referă la asigurarea promptitudinea, optimismul;
accesului public, în mod oportun, la toate f.) Dreptatea şi echitatea determină atitudini
categoriile de acţiuni, date şi informaţii care corecte şi de respingere a discriminării,
interesează membrii comunităţii universitare şi inegalităţii de şanse şi exploatării; promovarea
societatea din care aceasta face parte. culturii organizaţionale bazate pe performanţă şi
probitate; stimularea metodelor şi tehnicilor de recunoaşterea, cultivarea, recompen sarea
lucru consultative şi flexibile; descurajarea şi realizărilor, valorii şi calităţii personale/
eliminarea oricăror forme de corupţie. colective şi în încurajarea: eficacităţii, eficienţei
g.) Profesionalismul înseamnă competenţă în şi performanţei; dedicării faţă de profesie şi faţă
exercitarea profesiei; încredere în validitatea de studiu; talentului şi creativităţii; loialităţii
deciziilor profesionale şi faţă de profesie; faţă de instituţie şi membrii comunităţii
protejarea faţă de amatorism, diletantism şi academice.
impostură; identificarea cu specialitatea şi cu cei i.) Responsabilitatea profesională şi socială
din acela;i domeniu; ataşamentul faţă de cariera reclamă implicare şi problemele profesionale şi
academică; obligaţia morală de a lucra în publice, colegialitate şi spirit cetăţenesc
serviciul studenţilor, evitând arbitrariul şi responsabil; garantarea dreptului de a critica
tratamentul preferenţial nejustificat; menţinerea public - întemeiat şi argumentat - încălcările
standardelor profesionale; solidaritatea colegială standardelor profesionale şi de calitate;
şi competiţia loială; interzicerea dezinformării, calomnierii,
h.) Primatul meritocraţiei constă în
19
denigrării publice a persoanelor din instituţie şi a programelor de studii; respon
sabilitatea manifestată faţă de studenţi, faţă de subordonaţi, faţă de angajaţi”.
Enumerati valorile etice universitare
...................................................................................................................................
.
...................................................................................................................................
.
...................................................................................................................................
.
...................................................................................................................................
.
...................................................................................................................................
.
...................................................................................................................................
.
...................................................................................................................................
. .....................
Să ne reamintim...
Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor

Universitare-CNATDCU este un organism consultativ la nivel național, care își
desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii educației naționale
nr.1/2011 și care, (...) soluționează sesizările cu privire la nerespectarea
standardelor de calitate sau de etică profesională.
Sunt considerate abateri de la sistemul de valori etice, conform

Metodologiei de etică și integritate în procesul de evaluare a universităților din
România, următoarele fapte:
a) “obstrucţionarea activităţii didactice, de cercetare ştiinţifică,
administrative sau a oricărei funcţii a universităţii;
b) frauda sub orice formă în procesul de învăţământ, de cercetare ştiinţifică,
precum şi în cadrul celorlalte activităţi din universitate;
c) acceptarea/ lipsa de reacţie faţă de corupţie, favorizarea acesteia,
obţinerea, pretinderea sau nerefuzarea unor avantaje necuvenite;
d) inducerea în eroare a conducerii universităţii prin dezinformare;
e) agresarea fizică sau morală săvârşită sub orice formă împotriva 01:25
20
membrilor comunităţii universitare sau în legătură cu activitatea
academică; f) discriminarea, în toate formele de manifestare a acesteia;
g) favoritismul, sub orice aspect;
h) participarea la activităţile din cadrul universităţii prin încălcarea
prevederilor legale a dispoziţiilor cartei universitare privind consumul de alcool,
droguri, de alte substanţe interzise;
i) practicarea unor atitudini şi comportamente indecente, insultătoare sau
obscene şi folosirea unui limbaj neconform spiritului academic;
j) denigrarea publică a personalului sau instituţiei de către membrii
comunităţii universitare;
k) folosirea abuzivă a calităţii de membru al comunităţii academice;
l) organizarea şi desfăşurarea de activităţi nepermise în universitate,
folosirea numelui, a resurselor umane, financiare sau materiale ale acesteia în
scopuri nelegale sau contrare acesteia;
m) distrugerea, alterarea sau falsificarea documentelor şi a bazelor de date
ale universităţii, ca şi utilizarea lor în scopuri ilicite;
n) pătrunderea neautorizată în spaţiile în care accesul este reglementat prin
măsuri speciale;
o) utilizarea neautorizată şi provocarea cu vinovăţie de prejudicii în dauna
patrimoniului universităţi6”.
Sancţionarea abaterilor se face, după caz, potrivit prevederilor legale şi ale
dispoziţiilor din regulamentele şi Cartele universitare.
Exemple
Obstrucţionarea activităţii didactice, de cercetare ştiinţifică, administrative
sau a oricărei funcţii a universităţii este considerată abatere de la sistemul de
valori etice.
6
Informaţiile sunt publice şi disponibile la adresa de internet: http://pe.forhe.ro/sites/
default/files/metodologie_etica_consultare.pdf, consultat la data de 06.04.2018.
21
exprimă în Carta universitară, aprobată de senatul
universitar, în concordanță strictă cu legislația în
vigoare.
Legea educației naționale nr.1/2011, publicată în
M.Of. nr. 18 din 10.01.2011, cu modificările și
completarile ulterioare impune ca:
„Autonomia universitară să se exercite numai cu
condiţia asumării răspunderii publice.
În instituţiile de învăţământ superior este
asigurată libertatea cercetării în ceea ce priveşte
01:50 stabilirea temelor de cercetare, alegerea
metodelor, procedeelor şi valorificarea
rezultatelor, conform legii”.
Ce presupune autonomia universitara?

................................................................................
..........................................
................................................................................
....................................................
................................................................................
....................................................
1.7. Autonomia universitară
................................................................................
....................................................
Autonomia universitară este garantată prin
................................................................................
Constituţie iar libertatea academică este
....................................................
garantată prin lege, potrivit art. 123 din Legea
................................................................................
educaţiei naţionale nr. 1/2011.
....................................................
................................................................................
Autonomia universitară dă dreptul comunității
....................................................
universitare să își stabilească misiunea proprie,
......................................................
strategia instituțională, structura, activitățile,
organizarea și funcționarea proprie, gestionarea
1.8. Organisme consultative la nivel național
resurselor materiale și umane, cu respectarea
strictă a legislației în vigoare. Aspectele
Potrivit Legii educației nationale nr.1/2011,
fundamentale ale autonomiei universitare se
organismele consultative cu rol în asigurarea nivel naţional și
respectării eticii universitare sunt constituite la
22
sunt alcătuite strict pe criterii de prestigiu profesional şi moral.
Aceste organisme sunt înfiinţate şi funcţionează în baza ordinului
ministrului educaţiei (..), din cadrul cărora pot face parte cadre didactice şi
cercetători (..) și sunt următoarele:
▪ Consiliul Naţional de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior
(CNSPIS);7
▪ Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor
Universitare (CNATDCU);8
▪ Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS);
▪ Colegiul consultativ pentru cercetare-dezvoltare şi inovare (CCCDI);
▪ Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS);
▪ Consiliul Naţional al Bibliotecilor Universitare (CNBU);
▪ Consiliul de etică şi management universitar (CEMU);
▪ Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării
Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI).9
CNATDCU are, printre alte atribuți și pe aceea: “analizează și decide asupra

sesizărilor nerespectării standardelor de etică profesională, inclusiv existența
plagiatului10”
7
Informație publică, disponibilă online la adresa de internet: http://www.cnspis.ro/,
cu ultima accesare la data de 20.08.2020
8
Informație publică, disponibilă online la adresa de internet:
http://www.cnatdcu.ro/, cu ultima accesare la data de 20.08.2020
9
Informație publică, disponibilă online la adresa de internet:
http://www.research.gov.ro/ro/articol/4614/sistemul-de-cercetare-organisme
consultative-consiliul-national-de-etica-a-cercetarii-stiintifice-dezvoltarii
tehnologice-si-inovarii-cnecsdti, cu ultima accesare la data de 20.08.2020.
10
Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr.4621/2020 pentru aprobarea Regulamentului de
organizare și funcționare a Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și
23
Să ne reamintim...
Autonomia universitară este garantată prin Constituţie iar libertatea academică
este garantată prin lege, potrivit art. 123 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.
Rezumat
În această unitate de învățare s-a prezentat: conceptul de etică universitară,

legislaţia națională privind etica universitară, valorile etice universitare, abaterile
de la sistemul de valori etice şi sancţionarea acestora. De asemenea, în același
context, s-a analizat și conceptul de autonomie universitară și s-au mentionat
organismele consultative constituite la nivel național care au legatură cu etica și
integritatea academica.
Etica universitară este prevăzută de Legea Educației Naționale nr.1/2011, în

Secțiunea 5 denumită: Etica universitară din Capitolul II – “Statutul personalului
didactic și de cercetare în învățământul superior”.
Test de autoevaluare a cunoştinţelor

Rezolvaţi următoarele teste-grilă11:
1.) Autoritatea publică care solutionează sesizările cu privire la nerespectarea

standardelor de calitate sau de etică profesională se numește:
a. CNA
b. DNA
c. CNATDCU
Certificatelor Universitare publicat în M.Of nr. 564 din 29 iunie 2020 a abrogat Ordinul MENCS
nr.3.482/2016 publicat în M.Of nr.248 din 4 aprilie 2016.
11
Grilele au un singur răspuns corect.
24
2.) Etica universitară este prevazută în următorul act normativ:
a. Legea nr. 30/ 1991
b. Legea nr.1/2011
c. Legea nr. 554/2004
3. Autonomia universitară se exercită numai cu condiţia

asumării: a.) răspunderii publice
b.) meritocratiei
c.) corectitudinii
Raspuns corect:
1.) C
2.) b.
3.) a.
Bibliografie.
1. Elena Emilia Ștefan, “Etică și Integritatea academică”, ediția a II-a, revăzută și
adăugită, Editura Pro Universitaria, București, 2021, cota bibliotecă [174/S81].
25
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2. ETICA ÎN LUCRĂRILE CU CARACTER
ȘTIINȚIFIC
Cuprins

2. 3. Calitatea de autor si de coautor al unei lucrări cu caracter științific
2.5. Etapele procesului de cercetare științifică
2. 6. Redactarea unei lucrări cu caracter științific
2.7. Rezumat
2.9.Bibliografie

fundamentale ale eticii în lucrările cu caracter științific precum: calitatea de autor
și de coautor al unei lucrări cu caracter științific, tipuri de lucrări cu caracter
științific.
De asemenea, studenții vor fi informați despre structura și redactarea unei lucrări
cu caracter ştiinţific dar si despre etapele procesului de cercetare științifică.

=> știți ce presupune calitatea de autor și de coautor al unei lucrări științifice
=> identificaţi de cate tipuri sunt lucrările cu caracter științific
=> cunoasteti care este structura unei lucrări cu caracter ştiinţific
=>va însușiti ce presupune redactarea unei lucrări cu caracter ştiinţific
=> știti care sunt etapele procesului de cercetare științifică.
26
00:05
Durata medie de parcurgere a acestei unităţi

de învăţare este de 120 minute. calitatea de coautori aceia care au ajutat doar la
clarificarea unor idei sau procurarea materialelor
bibliografice. În cazul acestora, există, din punct
de vedere al regulilor privind buna conduită în
2. 3. Calitatea de autor și de coautor al unei cercetarea științifică, recunoscute pe plan
lucrări cu caracter științific internațional, posibilitatea de a le mulțumi in
sectiunea intitulată:”multumiri”.
Orice lucrare cu caracter științific are un autor,
un creator. Acest lucru presupune că, acela care
Atenţie, paternitatea unei lucrări, în Codul de
are ideea de a scrie un text și îl și redactează în
etică şi deontologie profesională a personalului
conținut este “proprietarul„ acelui text, acelei
din cercetare-dezvoltare este definită ca fiind:
idei, evident cu respectarea prevederilor
„calitatea de autor al unui produs ştiinţific”12!
legislației în vigoare.
Prin urmare, dacă nu dumneavoastră sunteţi
autorul ideii din lucrare, recunoaşteţi şi nu vă
Coautor este acela care, pe lângă autor are o
atribuiţi munca altuia!
contribuție esențiala evidentă in lucrare, însă, din
diferite motive nu poate fi menționat prim-autor.
12
Informaţii publice, disponibile online la adresa
de internet:
Există și posibilitatea ca o lucrare să aiba un
http://www.incsmps.ro/documente/Codul%20de
autor denumit și „prim-autor” și, pe lângă acesta,
%20etica.pdf, cu ultima accesare la data de
unul, doi sau chiar trei coautori, după caz.
24.08.2018.
De asemenea, reținem faptul că, nu pot avea
27
00:25

Potrivit legislatiei în vigoare, lucrările cu caracter științific, la finalizarea studiilor
universitare, pot fi de mai multe tipuri:
- Lucrarea de licenţă;
- Lucrarea de disertatie (master);
- Lucrarea sau teză de doctorat.
Standardele ARACIS sau mai precis spus, standardele specifice oficiale 13 prevăd urmatoarele
elemente referitoare la definirea acestor tipuri de lucrări, din care prezentăm numai lucrarea
de licență și lucrarea de disertație:
“(I) Lucrarea de licență este o lucrare cu caracter științific, pe care absolventul o realizează
și o susține în fața comisiei, în vederea obținerii lucrării de licență. Aceasta trebuie să conțină
rezultatele propriilor cercetări și investigații în domeniul temei alese, care vor deține
ponderea principală în volumul lucrării. Lucrarea de licență trebuie să demonstreze
familiarizarea cu literatura relevantă pentru tema abordată, rigoare științifică și
metodologică, să aibă o structură logică și să fie redactată coerent, în stil științific, iar forma
grafică să respecte normele academice specifice domeniului.
Tema aleasă sau propusă este relevantă pentru domeniul/specializarea absolvită. În
metodologiile/procedurile interne ale instituției de învățământ proprii sunt prevăzute
condițiile de acceptare a lucrărilor de licență. Cadrul didactic coordonator este responsabil,
împreună cu candidatul în legătură cu asigurarea autenticității lucrării. Este recomandabil ca
lucrările de licență să fie verificate cu un soft antiplagiat. Universitățile stabilesc procentajul
de similitudine acceptat”.
(II) Lucrare de disertație- master

Referitor la lucrarea de disertație, standardele ARACIS apreciază că “accentul
13
Informațiile sunt publice și disponibile online la adresa de internet:
http://www.aracis.ro/fileadmin/ARACIS/Proceduri/2018/29012018_Standarde_C3_
-__Stiinte_Juridice_-_Varianta_finala.pdf, accesată la data de 03.04.2018.
28
pe Metodologia cercetării este esențial.
Tema disertației se stabilește de către conducătorul de disertație împreună cu
masterandul și se corelează cu programul de pregătire universitară de masterat, cu
domeniul de competență al conducătorului de disertație.
Tema disertației se aprobă de conducerea facultății sau departamentului în care se
desfășoară studiile universitare de masterat.
Disertația trebuie:
- să demonstreze cunoașterea științifică avansată a temei abordate,
- să conțină elemente de originalitate în dezvoltarea sau soluționarea temei precum
și modalități de validare științifică a acestora.
Prin conținutul său tematic, obiective, metodologie și conținut aplicativ lucrarea
de disertație trebuie să reprezinte un progres semnificativ în raport cu cerințele
normale existente față de o lucrare de licență.
Suportul bibliografic al lucrării de disertație trebuie să facă dovada că autorul
acesteia a parcurs principalele lucrări de referință ale domeniului din ultimii ani,
atât din literatura de specialitate internațională cât și din cea autohtonă.
Universitățile au și utilizează un software antiplagiat și au regulamente și
proceduri clare pentru verificarea lucrărilor de disertație.
Lucrările de disertație sunt verificate cu un soft antiplagiat, iar universitățile
stabilesc care este procentul de similitudine acceptat. Conducătorii științifici ai
lucrării de disertație sunt responsabil, împreună cu masterandul în legătură cu
autenticitatea lucrării.
În cazul unei lucrări de disertație a unui absolvent de master de cercetare: a.)
obiectivele lucrării de disertație trebuie să aibă în vedere rezolvarea unei teme de
cercetare propriu-zisă;
b.) lucrarea de disertație trebuie să probeze capacitatea masterandului de a
desfășura independent o cercetare de birou și/sau o cercetare de teren;
c.) finalitatea aplicativă a lucrării de disertație vizează capacitatea masterandului
de implementare practică a soluțiilor proprii, rezultate din cercetarea întreprinsă;
d.) lucrarea de disertație trebuie să cuprindă două componente finale legate de
limitele cercetării și, respectiv direcții viitoare de cercetare” (…) potrivit
standardelor ARACIS.
00:50
29
masterandul și se corelează cu programul de
pregătire universitară de masterat, cu domeniul
de competență al conducătorului de disertație.
Structura unei lucrări cu caracter ştiinţific

Orice lucrare cu caracter științific, indiferent de
denumirea acesteia sau numărul de pagini este
compusă din următoarele părți:
-introducere
- cuprins
- încheiere.
Structura standard a unei lucrări de cercetare cu

caracter științific, potrivit literaturii de
specialitate, cuprinde următoarele:
“1.1. Tema de cercetare și titlul

1.2. Autorul și afilierea
01:05 1.3. Rezumatul, termenii cheie
În practica academică se mai întâlnesc și alte 1.4. Introducere și context
categorii de lucrări cu caracter științific precum: 1.5. Literatura consultată sau stadiul cunoașterii
- referat 1.6.Scopul, obiectivele de cercetare și ipotezele
- studiu de caz de cercetare
- eseu 1.9. Alegerea, prezentarea și argumentarea
- proiect de cercetare metodelor, tehnicilor și instrumentelor de
- studiu sau articol etc. colectare și analiză a datelor și descrierea

procesului de cercetare 1.10. Colectarea și
Să ne reamintim... analiza datelor și informațiilor(documentarea),
Tema disertației se stabilește de către sistematizarea și analiza rezultatului cercetării

conducătorul de disertație împreună cu
30
1.13. Concluziile cercetării
1.14. Bibliografia” (...)14. Redactați o lucrare cu caracter
știintific utilizând: Structura standard a unei .....................................
lucrări de cercetare cu caracter științific
................................................................................2.5. Etapele procesului de cercetare științifică

....................................................
................................................................................Orice temă de cercetare pornește de la o idee și
.................................................... ulterior, se întocmește un plan provizoriu atât de
................................................................................conținut al lucrării cât și de propunere a
.................................................... bibliografiei aferente. Cea mai mare parte a
................................................................................timpului se alocă documentării subiectului și
.................................................... cercetării surselor de documentare referitoare la
................................................................................acel subiect, de regulă acest lucru având loc la
.................................................... bibliotecă dar nu este obligatoriu acest lucru.
................................................................................De asemenea, tehnica modernă este de mare folos
.................................................... studenților, existând mai multe baze de date care
................................................................................pot fi accesate, astfel încât accesul la informație
.................................................... se realizează mult mai repede.
................................................................................
....................................................
................................................................................14 Armenia Androniceanu, Fundamente privind
.................................................... elaborarea unei lucrări științifice, Editura
................................................................................Universitară, București, 2017, p p. 38- 106.
.................................................... 00:25
31
propriu-zisă sau documentarea subiectului;
6.Analiza rezultatelor și formularea concluziilor
cercetării;
7. Redactarea lucrării;
8.Corectarea lucrării;
9. Stabilirea biliografiei finale;
10. Alcătuirea cuprinsului/tablei de materii;
11. Elaborarea anexelor, dacă este cazul;
12. Susținerea orală a lucrării și valorificarea
rezultatelor cercetării”15. Să ne reamintim...
Potrivit legislatiei în vigoare, lucrările cu caracter

științific pot fi de mai multe tipuri:
- Lucrarea de licenţă
- Lucrarea de disertație ( master)
- Lucrarea sau teza de doctorat etc.
2. 6. Redactarea unei lucrări cu caracter

științific
Atunci când avem de realizat o lucrare de

cercetare știintifica, indiferent de cum s ar
denumi aceasta: referat, studiu de caz, lucrare de
disertație etc., este important să nu facem
greșeala să considerăm că aceasta este doar o
00:45 copiere de texte, fie
În cele ce urmează, potrivit literaturii de

15
specialitate, prezentăm etapele procesului de Pentru detalii a se vedea: Armenia
cercetare care sunt: Androniceanu, Fundamente privind elaborarea
1. Stabilirea temei de cercetare și a problematicii; unei lucrări științifice, op.cit., pp 22-35; Mihaela
2. Stabilirea scopului și obiectivelor procesului Rădulescu, Metodologia cercetării
de cercetare; științifice.Elaborarea lucrărilor de licență,
3.Alcătuirea unui plan tematic de cercetare și masterat, doctorat, ediția a II-a, Editura
alegerea metodelor de cercetare; 5.Cercetarea Didactică și Pedagogică R.A., București, 2011,
p.67 și urm.
32
acestea din surse diferite sau nu.
Mare atenție la tendința multora de a apela la internet și la preluarea materialelor
deja lucrate de altcineva și afișate în acel mediul virtual.
O temă de cercetare științifică se construieste, urmându-se niște reguli bine

definite, se are grija de modalitatea în care se exprimă autorul în cuprinsul
textului.
Altfel spus, în primul rând este important sa stim să ne exprimăm corect, coerent
si sa stapanim foarte bine regulile de gramatică a limbii române.
Ulterior, rationamentele la care recurgem în text fac trecerea de la general la
particular, intrând în rol limbajul specific din domeniul în care dorim să redactam
respectiva lucrare.
Așadar, important este să știm să scriem și să ne exprimam corect în limba de
redactare a lucrării și apoi să apelăm la limbajul tehnic, specific temei noastre.
În funție de tipul lucrării cu caracter științific pe care o redactăm, există reguli

care trebuie respectate, precum:
- Lucrarea trebuie să aibă un număr de cuvinte.
- Lucrarea trebuie să aibă un număr de pagini.
- Lucrarea trebuie să aibă un format anume, prestabilit de organizatorul
instituției de învățământ/ conferinței etc.
Așa cum afirmă literatura de specialitate, “redactarea corectă a comunicărilor și
articolelor științifice contribuie și la formarea stilului științific, la dezvoltarea artei
de a vorbi, precum și la desăvârșirea trăsăturilor morale, etice ale oamenilor de
știință, cercetătorilor, specialiștilor“16.
Redactarea unei lucrări cu caracter științific mai presupune să se cunoască

modalitatea de scriere a citarilor.
O bună cunoaștere a regulilor de citare, reprezintă un ajutor de bază pentru orice
autor al unei lucrări, pentru a evita suspiciunea de plagiat asupra operei sale și
16
N. Gherghel, Cum să scriem un articol științific, Editura Științifică, București,
1996, p. 6, apud Ilie Rad, Cum se scrie un text științific. Disciplinele umaniste,
Editura Polirom, București, 2017, pp. 26-27.
33
evitarea sancționării sale în cazul dovedirii acestei fapte, cu multiple efecte
practice, chiar publice ale acestui eveniment, fiind afectată în primul rând
reputația acelei persoane.
Citarea presupune: “dreptul de a reproduce o idee, o operă, adusă la cunoștința

publicului, dar fără a avea consimțământul autorului17”.
De asemenea, altfel spus, trebuie sa fim atenți la împrumutul ideilor altuia, atunci
când realizam o documentare pentru conceperea unei lucrări, respectiv, să avem
grijă în permanență să trecem la nota de subsol autorul real al acelor idei,
indiferent de sursa accesată de noi, fie că este vorba de carte tiparită sau resurse
online.
Cum inserăm în mod practic citările în textul nostru:

Se folosește aplicația din WORD, prin următorii pași:
1. References
2. Insert Footnote/ Insert Endnote
Exemplu de citare la nota de subsol în care se mentionează: Autorul, Titlul cărții

(locul publicării: editura, anul), pagina/le:
- Potrivit literaturii de specialitate : „ text text text text...”18

La nota de subsol apare:
__________________________________________________________________
____
Nicolae Popa, Teoria generală a dreptului ( București, Editura C.H.Beck, 2014),
17
Daniela Negrilă, Protecția ideilor prin drept de autor. Aplicare în domeniul
Codului studiilor universitare de doctorat, în R.R.D.P.I nr. 1/2017, p.32.
18
Nicolae Popa, Teoria generală a dreptului, (București, Editura C.H.Beck,
2014), p. 15.
34
Etapele procesului de cercetare sunt:
1. Stabilirea temei de cercetare și a problematicii
2. Stabilirea scopului și obiectivelor procesului
de cercetare.
01:50 3.Alcătuirea unui plan tematic de cercetare și
alegerea metodelor de cercetare 5.Cercetarea
propriu-zisă sau documentarea subiectului
6.Analiza rezultatelor și formularea concluziilor
p. 15. cercetării
7. Redactarea lucrării
Cea mai simpla structură a unei lucrări cu 8.Corectarea lucrării

caracter știintific prevede că aceasta este 9. Stabilirea biliografiei finale
compusă din: 10. Alcătuirea cuprinsului/tablei de materii
............................................................................... 11. Elaborarea anexelor, dacă este cazul

........................................... 12. Susținerea orală a lucrării și valorificarea
...............................................................................
..................................................... rezultatelor cercetării. 2.7.Rezumat
...............................................................................
..................................................... În prezenta unitate de învățare s-au prezentat
............................................................................... studenților noțiuni de bază referitoare la etica
..................................................... lucrărilor cu caracter știintific, necesare acestora
............................................................................... în procesul de cercetare știintifică, indiferent de
..................................................... domeniu.
............................................................................... Studentii au fost informați despre ce presupune
..................................................... calitatea de autor și de coautor al unei lucrari cu
................................................ caracter științific, despre diferite tipuri de lucrări
cu caracter
Să ne reamintim...
35
științific. De asemenea, studenții au fost informați despre structura și redactarea
unei lucrări cu caracter ştiinţific dar și despre etapele procesului de cercetare
științifică.
S-a subliniat în același timp, importanța cunoașterii regulilor de citare în vederea
evitării intrării sub incidenta normelor de plagiat.
2.8. Test de autoevaluare a cunoştinţelor
1.) Standardele cu privire la definirea lucrărilor cu caracter științific sunt

stabilite de către:
a) CEMU
b) ARACIS
c) ASIROM
2.) Potrivit Standardelor ARACIS teza de doctorat este o:

a.) lucrare teoretică
b.) lucrare practică
c.) lucrare originală
3.Prin continutul sau, lucrarea de disertatie la master:

a.) trebuie să reprezinte un progres semnificativ în raport cu cerințele normale
existente față de o lucrare de licență.
b.) este identică în conținut cu lucrarea de licență
c.) este identică în conținut cu teza de doctorat
Raspuns corect
1.b), 2. C), 3.a.).
19
36
2.9. Bibliografie.
1. Elena Emilia Ștefan, “Etică și Integritatea academică”, ediția a II-a, revăzută
și adăugită, Editura Pro Universitaria, București, 2021, cota bibliotecă
[174/S81].
37
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3. CODURILE DE ETICĂ UNIVERSITARE
Cuprins
3.3. Carta universitară potrivit Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011
3.5. Etica în Carta universitară şi în Codurile de etică ale universităţilor
naţionale 3.6. Rezumat
3.9.Bibliografie

Prezenta unitate de învățare are drept scop să familiarizeze studenții cu noțiunile
de Cartă universitară, Codul de etică al universităţilor naţionale dar și cu ce
presupune Etica în Carta universitară şi în Codurile de etică ale universităţilor
naţionale.

=> identificaţi ce prevede Legea educatiei nationale nr.1/2011 cu privire la Carta
universitară;
=> știți ce este Codul de etică al universităţilor naţionale;
=> cunoașteți legislatia aplicabilă eticii universitare;
=> stiți ce cuprinde Carta universitară
=> știți cum se adoptă Carta universitară
=> știți ce cuprinde Codul de etică al universităţilor naţionale
38
de învăţare este de 120 minute.
00:05
funcție a persoanelor care ocupă funcții de
conducere sau care fac parte din structurile și
organismele de conducere ale universității,
3.3. Carta universitară potrivit Legii
educaţiei naţionale nr. 1/2011 conform legislației în vigoare;
b.) Codul de etică și deontologie profesională
Carta universitară prezintă opțiunile majore ale universitară;
comunității universitare și se aplică în tot c.) modul în care se realizează gestiunea și
spațiul universitar. protecția resurselor universității; d.) condițiile în
Carta universitară este un document public iar care se constituie fondurile proprii și stabilirea
universitățile îl pun la dispoziția oricui doreștea destinației acestora și a condițiilor în care sunt
să îi cunoască conținutul, pe pagina de internet utilizate
proprie acelei instituții de învățământ superior. e.) condițiile în care se pot încheia contracte cu
instituțiile publice și cu alți operatori economici
Carta universitară are un continut stabilit de lege
însă, potrivit principiului autonomiei în vederea unor programe de cercetare
universitare, universitățile au libertatea de a fundamentală și aplicativă sau a creșterii
dezvolta acel conținut în funcție de propriile nivelului de calificare a specialiștilor cu studii
valori academice specifice, de tradiție, etc. universitare;

f.) condițiile în care universitatea se poate asocia
cu alte instituții de învățământ superior sau cu
Carta universitară se referă, potrivit Legii
educaţiei naţionale nr. 1/2011, în mod alte organizații pentru îndeplinirea misiunii sale;
obligatoriu, cel puțin la: g.) modalitățile în care se pot construi, deține și
folosi elementele aferrente bazei
a.) „modalitățile de desemnare și revocare din
39
j.) orice alte aspecte considerate relevante de
către senatul universitar și care corespund
legislației în vigoare.
Carta universitară se elaborează și se adoptă
numai după dezbaterea cu comunitatea
universitară.
Carta universitară nu poate conține prevederi
contrare legislației în vigoare, afirmă Legea
educației naționale nr.1/2011.
Nerespectarea legilor în conținutul Cartei
universitare atrage nulitatea de drept a actului
00:45 respectiv20”.
Există pe plan european, Magna Charta

Universitatum semnată în data de 18 septembrie
1988 de către rectorii universităților europene la
Universitatea din Bologna, Italia.
1. Carta universitară este ?

..............................................................................
......................................................
..............................................................................
......................................................
..............................................................................
materiale a universității, necesare educației și
......................................................
cercetării științifice; h.) modalitățile în care se
..............................................................................
derulează acțiunile de cooperare internațională
......................................................
ale instituției de învățământ superior, încheierea
..............................................................................
de contracte și participarea la organizațiile
................................
europene și internaționale;
i.) modalitățile de colaborare dintre structurile de
2.Care este legea care face referiri la Carta
conducere ale universităților și sindicatele
universitară?
personalului didactic, de cercetare, tehnic și
administrativ și organizațiile studențești legal 20
Informațiile sunt publice și disponibile la
constituite;
adresa de internet: 06.04.2018, Metodologia de etică și integritate
http://pe.forhe.ro/sites/default/files/metodologie_în procesul de evaluare a universităților din
etica_consultare.pdf, consultat la data de România
40
01:00
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
.........................

Codul de etică și deontologie profesională universitară este un document obligatoriu adoptat
de către universități și este disponibil spre consultare publică, fiind afișat pe pagina de
internet a respectivei instituții de învățământ superior. Metodologia de etică și integritate în
procesul de evaluare a universităților din România21 stabileste următoarele:
“Legea educației naționale acordă atenție mai multă subiectului eticii și integrității (...).
Legea introduce conceptul de “răspundere publică” prin care instituțiile de învățământ
superior sunt obligate „să respecte politicile de echitate și etică universitară, cuprinse în
Codul de etică și deontologie profesională aprobat de Senatul universitar”.
„Se constituie Consiliul de etică și management chemat să vegheze, la nivel național, asupra
respectării aspectelor puse în responsabilitatea sa. Legea educației naționale dispune ca în
Carta universitară să existe referiri obligatorii la Codul de etică și deontologie profesională”.
Legea educației naționale nr.1/2011 dispune ca în Codul de etică și deontologie profesională

universitară să fie incluse în mod obligatoriu:
“a.) stabilirea situațiilor de conflicte de interese și incompatibilități; b.) prevederea ca
persoanele care se află în relație de soți, afini și rude până la
21
Informațiile sunt publice și disponibile la adresa de internet:
http://pe.forhe.ro/sites/default/files/metodologie_etica_consultare.pdf, consultat la data de
06.04.2018.
41
gradul al III-lea inclusiv nu pot ocupa concomitent funcții astfel încât unul sau una
să se afle față de celălalt sau cealaltă într-o poziție de conducere, de control,
autoritate sau evaluare instituțională la orice nivel în aceeași universitate și nu pot
fi numite în comisii de doctorat, comisii de evaluare sau comisii de concurs ale
căror decizii afectează soții, rudele sau afinii până la gradul al III-lea inclusiv.
c.) măsurile educaționale, administrative și tehnice care se iau pentru garantarea
originalității lucrărilor de licență, masterat, doctorat, articolelor științifice sau a
altor asemenea lucrări, precum și sancțiunile aferente”.
Legea educației naționale mai impune, de asemenea, obligația rectorului de a

prezenta anual, Raportul privind starea universității, document care va include, în
mod necesar, situația respectării eticii universitare și a eticii activității de
cercetare”.
Instituțiile de învățământ superior care au adoptat Codul de etică și deontologie

profesională îl definesc și îl descriu ca atare, informații publice și redate intr-o
selectie aleatorie, astfel:
(I) Academia Navală “ Mircea ce Bătrân” :
”Prezentul Cod reprezintă un autentic ghid de integritate academică, cultivă
mândria de a face parte dintr-o comunitate care încurajează deopotrivă competiția,
performanța, responsabilitatea, guvernează deciziile și acțiunea în toate domeniile
noastre de activitate, consituie expresia angajamentului ferm al conducerii (…),
facultăților, departamentelor și catedrelor față de valorile și normele eticii
profesionale (...)
Codul protejează membrii comunității față de comportamentele arbitrare și
abuzive, de la fiecare membru așteptându-se, dar nu imperativ , semnalarea și
informarea structurilor abilitate privind orice formă de încălcare a codului, la care
au fost martori, de care știu sau au suportat-o (...)”.22
22
Informații publice, disponibile online la adresa:
https://www.anmb.ro/ro/files/despre/etica/Codul%20de%20etica%20si%20deontol
ogie%20profesionala,%20universitara.pdf, accesat la data de 20.08.2020.
42
desfășurată de membrii comunității academice,
indiferent de poziția ocupată de aceștia în ierarhia
instituțională și urmărește responsabilizarea
morală a acestora în vederea creșterii calității
serviciilor educaționale și de cercetare23”.
Să ne reamintim...
Legea educației naționale nr.1/2011 dispune ca în

Carta universitară să existe referiri obligatorii la
Codul de etică și deontologie profesională.
Așadar Codul de etică din mediul academic este
intitulat, potrivit Legii educației naționale:
„Codul de etică și deontologie profesională”
3.5. Etica în Carta universitară şi în Codurile

de etică ale universităţilor naţionale
- Extras din CARTA UNIVERSITARĂ a

Universității “Nicolae Titulescu” și din Codul de
etică și deontologie profesională universitară24.
01:25
„ Universitatea „Nicolae Titulescu” funcţionează
pe principiul
(II) Universitatea din Oradea:
23
“Prezentul Cod reglementează conduita Informații publice, disponibile online la adresa:
membrilor comunității academice ai Universității https://www.uoradea.ro/display19038, accesat la
(…), prin care aceștia se angajează să respecte data de 20.08.2020.
principiile morale, care stau la baza unei conduite
24
Informaţiile sunt publice, disponibile online la
profesionale în accord cu valorile etice. Codul
adresa: http://www.univnt.ro/ro/calitate/
cuprinde ansamblul standardelor morale generale,
documente
responsabilităților și regulilor practicii
_privind_asigurarea_calitatii_in_universitatea_nic
universitare obligatorii, care privesc activitatea
olae_titulescu.html, cu ultima dată de accesare 27.08.2021.
43
autonomiei universitare, întemeiată pe Constituţia României, ale Legii Educaţiei
Naţionale nr. 1/2011, ale altor acte normative, precum şi ale reglementărilor
proprii.
Universitatea se organizează și funcționează independent de orice

ingerințe ideologice, politice sau religioase.
Activitatea Universităţii se bazează pe respectarea legii şi a următoarelor

principii: principiul autonomiei universitare; principiul libertăţii academice;
principiul răspunderii publice; principiul asigurării calităţii; principiul echităţii;
principiul eficienței manageriale și financiare; principiul transparenţei; principiul
respectării drepturilor şi libertăţilor studenţilor şi ale personalului academic;
principiului independenței de ideologii, religii și doctrine politice; principiul
libertății de mobilitate națională și internațională a studenților, a cadrelor
didactice și a cercetătorilor; principiul consultării partenerilor sociali în luarea
deciziilor; principiul centrării educaţiei pe student.
În cadrul Universității este asigurată libertatea cercetării în ceea ce

privește stabilirea temelor, alegerea metodelor, procedeelor și valorificarea
rezultatelor, conform legii. De asemenea, este interzisă pericilitarea sub orice
formă a dreptului la exprimarea liberă a opiniilor științifice și artistice.
Studenților le este asigurat dreptul la liberă alegere a cursurilor și

specializărilor/programelor de studii, în conformitate cu normele legale în
vigoare și cu planurile de învățământ.
a.) respecte legislaţia în vigoare, Carta proprie şi politicile naţionale şi
europene în domeniul învăţământului superior;
b.) aplice și să se supună reglementărilor în vigoare referitoare la
asigurarea și evaluarea calității în învățământul superior;
c.) respecte politicile de echitate şi etică universitară, cuprinse în Codul
de etică şi deontologie profesională aprobat de Senatul universitar; d) asigure
eficiența managerială și eficiența utilizării resurselor; e.) asigure transpareanța
deciziilor și activităților sale, conform legislației în vigoare;
f.) respecte libertatea academică a personalului didactic, didactic auxiliar
și de cercetare, precum și drepturile și libertățile studenților.
44
precum și ale personalului didactic și de
cercetare auxiliar sunt:
- a desfășura activitatea de cercetare științifică
în cadrul universității, cu respectarea
normelor deontologice în materie, fără
restricții ale libertății academice
- garantarea libertății academice, constând în
posibilitatea de a exprima liber opinii
academice, în spațiul universitar și în
libertatea de predare, cercetare și creație, în
conformitate cu criteriile de calitate
academică (...).”
“Îndatoririle principale ale personalului și de

cercetare precum și ale personalului didactic
și de cercetare auxiliar:
- de a respecta, în toate împrejurările,
standardele eticii și deontologiei profesionale
universitare (...)”.
Codul de etică și deontologie profesională

universitară face parte integrantă din Carta
universitară și include obligatoriu:
01:40 “ - stabilirea situațiilor de conflicte de interese

Cartă afirmă că: “întregul personal didactic și
și incompatibilități; - prevederea că
administrativ al Universității trebuie să se
persoanele care se află în relație de soți, afini
caracterizeze prin onestitate și integritate
și rude până la gradul al III-lea inclusiv, nu
academică”.
pot ocupa concomitent funcții astfel încât
unul sau una să se afle față de celălalt sau
“Drepturile personalului și de cercetare
cealaltă într-o poziție de conducere, control,
autoritate sau evaluare instituțională la orice tehnice care se iau pentru garantarea
nivel în aceeași universitate și nu pot fi originalității lucărilor de licență, master,
numiți în comisii de doctorat, comisii de doctorat, articolelor științifice sau a altor
evaluare sau comisii de concurs ale căror asemenea lucrări, precum și sancțiunile
decizii afectează soții, rudele sau afinii până aferente.
la gradul al III-lea inclusiv. Îndrumătorii lucrărilor de licență, de diplomă,
de disertație și de doctorat
- măsurile educaționale, administrative și
45
răspund, în condițiile legii, alături de autorii acestora de asigurarea originalității
conținutului acestora.
Este interzisă comercializarea de lucrări științifice (s.n.) în vederea facilității

falsificării de către cumpărător a calității de autor al unei lucrări de licență, de
diplomă, de disertație sau de doctorat.
Asigurarea calității învățământului superior și a cercetării științifice

universitare este o obligație a universității. ( s.n.).
Studenții au cel puțin un reprezentant în comisiile de etică (...)

Protecția drepturilor salariaților, precum și a drepturilor de proprietate
intelectuală asupra creației științifice, culturale sau artistice este garantată și se
asigură în conformitate cu prevederile Cartei universitare și cu legislația
specifică în vigoare”.
Exemplu
Asigurarea calității învățământului superior și a cercetării științifice

universitare este o obligație a universității.
Codul de etică și deontologie profesională universitară face parte integrantă

din Carta universitară și include obligatoriu:
..........................................................................................................................
...................................................................................................................................
.
...................................................................................................................................
.
...................................................................................................................................
.
...................................................................................................................................
. ..............
...................................................................................................................................
.
...................................................................................................................................
.
...................................................................................................................................
.
...................................................................................................................................
.
46
.... comisii de concurs ale căror decizii afectează
Să ne reamintim... soții, rudele sau afinii până la gradul al III-lea
inclusiv.
Codul de etică și deontologie profesională - măsurile educaționale, administrative și tehnice
universitară, potrivit Metodologiei (...) care se iau pentru garantarea originalității
cuprinde obligatoriu: lucărilor de licență, master, doctorat, articolelor
“ - stabilirea situațiilor de conflicte de interese și științifice sau a altor asemenea lucrări, precum
incompatibilități;
și sancțiunile aferente”.
- prevederea că persoanele care se află în relație
de soți, afini și rude până la gradul al III-lea
Rezumat
inclusiv, nu pot ocupa concomitent funcții astfel
În această unitate de învățare studenții au fost
încât unul sau una să se afle față de celălalt sau
familiarizați cu documentele obligatorii ale
cealaltă într-o poziție de conducere, control,
universităților care sunt: Carta universitară și
autoritate sau evaluare instituțională la orice
Codurile de etică și deontologie profesională
nivel în aceeași universitate și nu pot fi numiți
universitara. De asemenea, s-a prezentat
în comisii de doctorat, comisii de evaluare sau
Metodologia de etică și integritate în procesul
de evaluare a universităților din România din
punct de vedere al conținutului celor două
1. Codul de etică și deontologie profesională
documente: Carta universitară și Codul de etică. universitară este cuprins în:
25
01:50
Test de autoevaluare a cunoştinţelor
47
a. Actul de înființare al universității
b. Organigrama universității
c. Carta universitară
2. Îndrumătorii lucrărilor de licență, de diplomă, de disertație și de doctorat

răspund, în condițiile legii, alături de autorii acestora de:
a.) Asigurarea originalității conținutului acestora.
b.) Corectitudinea raționamentului logic al lucrării
c.) Claritatea stilului științific din lucrare
Raspuns corect: 1.c.), 2.a).
Teme de control
Tema de Control nr. 1 constă într-un referat, apreciat cu 10% din nota finală cu
tema:“Etica în Codurile de etică ale universităţilor naţionale” .
Depunerea referatului şi transmiterea rezultatelor către studenţi se va face potrivit
calendarului disciplinei și anume, în format electronic: eLis.
Referatele se trimit prin sistemul eLis (la rubrica „teme online”) până la data
ultimului tutorial.
48
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4. INTEGRITATEA ACADEMICĂ
Cuprins

4. 4. Încălcări ale principiului integrității în cercetarea știintifica și activitatea
universitară 4. 5. Standardele de integritate în sectorul educaţiei și în cercetare
4.6. Rezumat
4.8.Bibliografie

În aceasta unitate de invatare se clarifica conceptul de integritate
academică si se exemplifica incalcarile principiului integritatii in cercetarea
stiintifica si activitatea universitară. De asemenea, un loc aparte il are
prezentarea în această unitate de învațare a standardelor de integritate în sectorul
educaţiei și în cercetare.

=> definiți integritatea academică
=> enumerați cel putin un document cu privire la integritatea academică în
dreptul comparat
=> știti care sunt Standardele de integritate în sectorul educaţiei și în
cercetare => exemplificați încălcările principiului integrității în cercetarea
științifică și activitatea universitară.
49
„ a.) principiul echității;

b.) principiul calității;
c.) principiul relevanței;
d.) principiul eficienței;
e.) principiul descentralizării;
f.) principiul răspunderii publice;
00:05 0 g.) principiul garantării identității culturale a

Durata medie de parcurgere a acestei unităţi de tuturor cetățenilor români și dialogului
învăţare este de 120 minute.
intercultural;
h.) principiul asumării, promovării și păstrării
identității naționale și a valorilor culturale ale
poporului român;
Principiile care guvernează învățământul i.) principiul autonomiei universitare;
preuniversitar și superior, precum și învățarea j) principiul libertății academice;

pe tot parcursul vieții, principii au legătură cu k) principiul transparenței (...)”.
etica și integritatea academică, definite de
Legea educației naționale nr.1/2011 sunt: Conceptul de integritate academică nu este
definit ca atare în Legea educatiei naționale
nr.1/2011 așa cum ne-am fi așteptat. Acesta deontologie profesională universitară a fiecărei
însă se deduce, pe cale de interpretare, din universități în parte și din acest punct de
coroborarea mai multor acte normative. Însă, vedere, există transparență în afișare acestor
cel mai bine acest concept este conturat în documente pe paginile de internet proprii ale
Carta universitară și în Codul de etică și acestora.
50
Dați cel putin 3 exemple de cercetarea știintifică și
principii care guvernează
activitatea universitară
învățământul
preuniversitar și superior, precum și
Din practică, s-a observat faptul că,
învățarea pe tot parcursul vieții, principii au
universitățile au exemplificat în Codurile de
legătură cu etica și integritatea academică,
etica și deontologie profesionala universitară ce
definite de Legea educației naționale nr.1/2011
înseamnă în opinia acestora, încălcări ale
.............................................................................
principiului integrității în cercetarea științifică
....................................................
și activitatea universitară.
.............................................................................
Astfel, în cele ce urmează, prezentăm în extras
....................................................
mai multe prevederi din Codurile de etică
.............................................................................
universitare, documente publice și afisate
....................................................
online pe paginile de internet ale universităților
.............................................................................
naționale.
....................................................
.............................................................................
Codul de etică și deontologie profesională al
....................................................
Universității “Nicolae Titulescu” , din
.............................................................................
București26.
....................................................
............................................................................. Acest document adoptat de către universitate,
.................................................... conține următoarele prevederi, referitoare la
........................................................... integritatea academică:

“Integritatea academică a membrilor
comunității universitare este esențială

4. 4. Încălcari ale principiului integrității în
00:50 0
26
Informaţiile sunt publice şi disponibile online la adresa de internet:
https://www.univnt.ro/index.php/asigurarea-calitatii/, cu ultima dată de accesare 01.09.2021.
51
pentru desfășurarea în condiții optime a activității didactice și de cercetare.
Fiecare membru al comunității universitare este dator a se preocupa de evitarea
oricăror situații susceptibile să creeze îndoieli cu privire la integritatea sa, în
primul rând a conflictelor de interese.
Integritatea academică a studenților presupune oricăror acțiuni sau inacțiuni care
ar prejudicia evaluarea corectă și riguroasă a cunoștințelor sau ar împiedica buna
desfășurare a procesului de învățământ, prin deteriorarea, distrugerea deliberată,
înlocuirea aparaturii, materialelor didactice, a cărților și revistelor de specialitate
sau a informațiilor din sistemul electronic.”
Codul de etică al Universității de Vest din Timișoara27 prevede, referitor la

integritatea academică:
Art. 2.9. al Codului de etică intitulat “Principiul integrității”:
- Integritatea membrilor comunității academice este esențială pentru
desfășurarea în condiții de excelență a activității didactice și de cercetare.
- Membrii comunității academice trebuie să evite situațiile de incompatibilități și
de conflicte de interese. Ei nu pot săvârși acte sau fapte de corupție sau de altă
natură susceptibile să le afecteze integritatea, să vicieze climatul universitar și să
aducă prejudicii grave imaginii instituției. (...)
Constituie încălcări ale principiul integrității în cercetarea științifică și creația
universitară:
a.) plagierea rezultatelor sau publicațiilor altor autori, precum și însușirea de
către un autor a rezultatelor muncii altui autor, indiferent dacă este vorba de
reproducerea exactă a unui text sau de reformularea unei idei cu adevărat
originale, fără ca acest din urmă autor să fie menționat ca sursă a textului sau
ideii respective;
b.) confecționarea de rezultate sau înlocuire cu date fictive;
c.) inventarea de rezultate prin metodele care nu sunt folosite în cercetare;
d.) introducerea de informații false în solicitările de granturi sau de finanțare;
27
Informațiile sunt publice, disponibile online la adresa:
https://www.uvt.ro/files/fb62f2f2634ec836f1dc23caa18b983df7c098a0/, accesat la
data de 31.03.2018.
52
e.) înlocuirea datelor obținute cu date fictive;
f.) interpretarea deliberat distorsionată a rezultatelor și deformarea concluziilor;
g.) neatribuirea, ascunderea sau nerecunoașterea corectă a paternității unei
lucrări;
h.) utilizarea fondurilor de cercetare în alte scopuri decât cele pentru care ele au
fost alocate;
i.) omisiunea recunoașterii, fie prin menționare ca autor al unei opere, fie prin
indicarea sursei, a contribuției unor terți la elaborarea unei opere;
j.) obligarea autorilor unei opere de a menționa ca autori și persoane care nu au
participat la elaborarea acesteia;
k.) orientarea activității de cercetare a studenților, masteranzilor, doctoranzilor în
scopul obținerii unui avantaj personal de către îndrumător;
l.) fapta profesorului coordonator/îndrumător și a conducătorului de doctorat de
a-și pune avizul pe o lucrare de licență/dizertație sau pe o tezăde doctorat despre
care a aflat/ constatat că nu respectă condițiile de citare a unui text și regulile de
întocmire a unei astfel de lucrări. (...)”.
Codul de etică al Universității Politehnica din București28 prevede, referitor la
integritatea academică:
“Universitatea POLITEHNICA din București respectă demnitatea fiecăruia
dintre membrii săi și promovează integritatea academică. Membrii săi se
angajează să contribuie la dezoltarea democratică și la prosperitatea societății.
Valorile și principiile care se promovează în mod deosebit și a căror realizare
efectivă se încearcă a se asigura sunt: libertatea academică, autonomia personală,
dreptatea și echitatea, meritul, profesionalismul, onestitatea și corectitudinea
intelectuală, respectul și toleranța, responsabilitatea, bunăvoința și grij[”.
Cu privire la Onestitatea, corectitudinea intelectuală și etica în cercetarea

științifică, Codul stabilește:
28
Informații publice, disponibile online la adresa: http://www.obis.ro/wp
content/uploads/2011/10/codul-etic-universitar.pdf, accesat la data de 31.03.2018.
53
- “Universitatea POLITEHNICA din București
apără dreptul de proprietate intelectuală.
Recompensele vor fi acordate celor care se află
la originea proprietății intelectuale.Toți cei
care au participat la diferite stadii ale cercetării
ale cărei rezultate devin publice trebuie
menționați, în spiritul onestității profesionale
și al recunoașterii contribuției.
- Este interzisă orice formă de fraudă
intelectuală: plagiat total sau parțial, copiatul
în cadrul examenelor sau concursurilor,
falsificarea rezultateloe cercetărilor,
substituirea lucrărilor sau a identității
persoanelor examinate, preluarea lucrărilor de
01:05 0 la colegi sau profesori, ca și tentativele de
corupere spre fraudă. a.) să asigure siguranța, demnitate și
- Este interzisă frauda în știință: confecționarea exercitarea liberă a drepturilor celorlalți
sau înstrăinarea ilicită a rezultatelor cercetării membri ai cumunității;
științifice, omiterea unor date sau rezultate de b.) să evite în mod eficient și transparent orice
natură a deforma rezultatele cercetării (...)”. conflict de interese, actual sau potențial,
concret ori aparent;
Codul de etică universitară al Universității c.) să își asume răspunderea pentru conduita și
Naționale de Artă din București UNARTE. activitatea lor; d.) să recunoască contribuția
Acest document prevede, referitor la efectivă a tuturor participanților la un proiect
integritatea academică următoarele: didactic sau de cercetare;
“Universitatea pretinde de la toți membrii e.) să evite favoritismul în evaluare, angajare
comunității academice, precum și de la cei sau promovare; f.) să nu creeze o aparență de
care nu sunt membri, dar care activeză în favoritism față de un student în rândurile
incinta universității sau care folosesc fonduri celorlați studenți;
sau bunuri ale universității, în activitatea lor, să g.) să se abțină de la orice intervenție în
se raporteze la cele mai înalte standarde de favoarea sau în detrimentul unei persoane;
integritate și astfel:
54
(…) etc. “ .............................................................................
....................................................
Dati cel putin 5 exemple de .............................................................................
încălcări ale principiul integrității ....................................................
în cercetarea științifică și creația universitară: ...........................................................................
.............................................................................
.................................................... 4. 5. Standardele de integritate în sectorul
............................................................................. educaţiei și în cercetare
....................................................
În România este adoptată Strategia anticorupție
.............................................................................
în educație prin Ordinul Ministrului Educației
....................................................
Naționale nr. 5144/201329.
.............................................................................
.................................................... Prezenta unitate de învățare nu dezvoltă aspecte
............................................................................. penale alte corupției ci prezintă termenul ca

.................................................... atare, în vederea înțelegerii subiectului tratat,
acela de standarde de integritate în educație. „prevenirea și reducerea fenomenului corupției
Termenul de corupție este definit de dicționarul la nivelul sectorului educațional și valorizarea
explicativ al limbii române 30 în mai multe rolului important al procesului educațional în
accepțiuni dintre care menționăm: „abatere de demersurile de prevenire a corupției, pe
la moralitate, de la cinste, de la datorie”. 01:25
Scopul Strategiei anticorupție în educație este

0
29
Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 5144/2013 privind adoptarea
Strategiei anticorupție în educație, publicat în M.Of. nr.714 din 20.11.2013.
30
Informații publice și disponible online la adresa de internet:
https://dexonline.ro/definitie/corup%C8%9Bie, cu ultima accesare la data de
10.08.2020.
55
termen mediu și lung la nivelul societății românești”.
Valorile fundamentale promovate prin Strategia anticorupție în educație sunt:

- „educația: promovarea rolului fundamental al educației în societate;
- integritatea: promovarea responsabilității morale, civice, sociale și
profesionale a personalului implicat în sistemul educațional;
- transparența: asigurarea vizibilității și accesibilității deciziilor, cuinformarea
și coparticiparea societății civile;
- obiectivitatea: asigurarea imparțialității și nediscriminării în întreaga
activitate desfășurată la nivelul sistemului educațional;
- prioritatea interesului public: datoria responsabililor din cadrul sistemului
educațional de a considera interesul public mai presu de orice alt interes”.
Un al doilea document pe care îl prezentăm este Ghidul de integritate în

cercetarea științifică31 document public, afișat pe pagina de internet a
CNECSDTI – Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării
Tehnologice și Inovare.
Ghidul “a fost elaborat prioritar ca un Ghid al integrității academice, valorilor
și principiilor care să ghideze bunele practici în procesul de cercetare
științifică”.
Potrivit Ghidului, integritatea academică se sprijină pe un număr de patru

valori.
“Valori ale integrității în cercetarea științifică

Integritatea în cercetarea științifică se asigură prin respectarea unor valori pe
31
Informații publice și disponible online la adresa de internet:
https://www.research.gov.ro/uploads/sistemul-de-cercetare/organisme
consultative/cnecsdti/2020/ghid-integritate-in-cercetarea-stiintifica-cne-2020.pdf, accesat la
data de 18.08.2021.
56
care trebuie să le satisfacă atât cercetătorii cât și instituțiile de cercetare prin
principii, practici și produse de cunoaștere.
Ghidul se sprijină pe patru valori (s.n. care construiesc integritatea academică):
1.onestitate,
2.responsabilizare,
3. verificabilitate și
4. validare a cunoașterii.
Toate cele patru valori fundamentale ale integrității academice au o relativă
autonomie și lor le corespund principii de acțiune și tipuri de bune practici
specifice. Între ele există relații de interdependență”.
Prima conferință mondială asupra integrității științifice a avut loc la

Lisabona în 2017 la inițiativa Fundației de Știință Europene și al Oficiului de
Integritate a Cercetării - O.R.I. din Statele Unite ale Americii.
În anul 2011 s-a adoptat Codul european de conduită pentru integritatea
cercetării32.
Se afirmă în Codul european de conduită pentru integritatea cercetării:
“este deosebit de important ca cercetătorii să cunoască metodologiile și
practicile etice din domeniul lor”.
Alt document relevant pentru integritatea academică în dreptul comparat
se numește: “Concluziile Consiliului Uniunii Europene asupra integrităţii
cercetării33”din data de 01.12.2015, document care:
„Consideră integritatea cercetării ca fiind baza unei cercetări de înaltă
calitate şi o condiţie prealabilă esențială pentru atingerea excelenţei în cercetare
şi inovare, în Europa şi în afara ei”.
32
Informaţiile sunt publice şi disponibile online la adresa de internet: http://www.allea.org/wp
content/uploads/2018/01/FR_ALLEA_Code_de_conduite_europeen_pour_lintegrite_en_rec
h erche.pdf, cu ultima dată de acces 28.08.2021.
33
Informaţiile sunt publice, disponibile online la adresa de internet:
http://data.consilium.europa.eu/doc/ document/ST-14853-2015-INIT/en/pdf, accesat la data de
31.03.2018.
57
Să ne reamintim...
Integritatea academică presupune, în baza Ghidului de integritate în cercetarea

științifică, următoarele 4 valori:
1. onestitate,
2. responsabilizare,
3. verificabilitate,
4. validare a cunoașterii.
Valorile fundamentale promovate prin Strategia anticorupție în educație sunt:

................................................................................................................................
.
................................................................................................................................
.
................................................................................................................................
.
................................................................................................................................
.
................................................................................................................................
.
................................................................................................................................
. ....................................................
Exemple
Integritate: semnifică caracter integru, sentiment al demnității, dreptății și
conștinciozității, care servește drept călăuză în conduita omului; onestitate,
incoruptibilitate.
Să ne reamintim...
Prima conferință mondială asupra integrității științifice a avut loc la
Lisabona în 2017 la inițiativa Fundației de Știință Europene și al Oficiului de
Integritate a Cercetării - O.R.I. din Stalele Unite ale Americii.
Rezumat
În această unitate de învățare s-au analizat: Strategia anticorupție în
58
educație, conceptul de integritate academică și

s-au exemplificat încalcările principiului
integrității în cercetarea științifică și activitatea
universitară.
01:50
Raspuns: Lisabona în 2017.
Bibliografie.
Test de autoevaluare a cunoştinţelor 1. Elena Emilia Ștefan, “Etică și Integritatea
Rezolvaţi următorul test-grilă: academică”, ediția a II-a, revăzută și adăugită,
Editura Pro Universitaria, București, 2021,
cota bibliotecă [174/S81].
1. Prima conferință mondială asupra integrității
științifice a avut loc în anul... la ....?
59
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5. BUNA CONDUITĂ ÎN CERCETAREA
ŞTIINŢIFICĂ
Cuprins

5.4. Conceptul de bună conduită în cercetarea științifică
5.5. Legislație privind buna conduită în cercetarea științifică
5. 5. Abateri de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară prevăzute în
Codurile de etică universitare
5.7 Sancţiuni pentru încălcarea normelor de bună conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea
universitară
5.8. Comisia de etică universitară
5.9 Rezumat
5.12.Bibliografie
Prezenta unitate de învăţare are drept scop să familiarizeze studenţii cu noţiuni

precum: buna conduita în cercetarea științifică, cu legislația aferentă, cu
prezentarea tipurilor de abateri de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi
activitatea universitară prevăzute în Codurile de etică universitare dar și cu
sanctiunile pentru încălcarea normelor de bună conduită în cercetarea ştiinţifică
şi activitatea universitară.
Nu in ultimul rănd se prezintă rolul, componența și activitatea Comisiei de etică
universitară, potrivit prevederilor Legii educației naționale nr.1/2011.
60
normelor de bună conduită în cercetarea
ştiinţifică şi activitatea universitară.

Mediul universitar si viata academică în general

presupune un anume tip de comportament care
să fie în acord cu legea dar și cu actele
administrative interne ale universității.
De aceea, toate universitatile au adoptate
documente precum Carta universitară si Codul
de etică si deontologie profesională
universitară, documente care sunt publice și
prezentate în conținut mediului academic dar și
publicului larg. Rigoarea comportamentului în
00:05 0
mediul academic dar și rigoarea redactării
După studiul acestei unităţi de învăţare veţi fi
capabili să: lucrărilor cu caracter științific presupune în
=> identificaţi ce sut normele de bună conduită primul rand un comportament onest, corect față
în cercetarea ştiinţifică şi activitatea de societate si față de mediul în care se
universitară; desfățoara activitatea, toate subsumate
=> cunoașteți Legea nr. 206/2004 privind buna respectării prescripțiilor legii.
conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea Precepte precum: să nu minti, să nu furi, să fii
–tehnologică și inovare; corect, să fii cinstit atunci cand utilizezi o
=> exemplificați ce fapte sunt considerate de informație care nu îți apartine și să recunoști că
Legea educației naționale nr.1/2011 drept nu este a ta, să nu îți falsifici diploma de
abateri grave de la buna conduită în Bacalaureat pentru a te înscrie la facultate, să
cercetarea științifică și activitatea universitară nu îți falsifici CV-ul în nicio ocazie, etc. fac
=> enumerați sancţiunile pentru încălcarea parte din comportamentul subsumat bunei
61
conduite în mediul academic. cererilor de finanțare depuse în cadrul
competițiilor de proiecte organizate din fonduri
5.4. Conceptul de bună conduită în publice.
cercetarea științifică
c.) norme de bună conduită în activitatea de
Despre buna conduită în cercetarea științifică se
evaluare și monitorizare instituțională a
afirmă în legea specifică și anume: Legea nr.
cercetării-dezvoltării (...);
206/2004 privind buna conduită în cercetarea
d.) norme de bună conduită în funcțiile de
științifică, dezvoltarea –tehnologică și inovare.
conducere în activitatea de cercetare dezvoltare;
Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în
e.) norme de bună conduită privind respectarea
cercetarea științifică, dezvoltarea – tehnologică
ființei și demnității umane, evitarea suferinței
și inovare34, afirmă că: “buna conduită în
animalelor și ocrotirea și refacerea mediului
activitățile de cercetare științifică, dezvoltare
natural și a echilibrului ecologic”.
tehnologică, se bazează pe un ansamblu de
norme de bună conduită și de proceduri
destinate respectării acestora”.
5.5. Legislație privind buna conduită în
cercetarea științifică
Normele de bună-conduită în activitatea de
cercetare –dezvoltare includ, potrivit 34
prevederilor art. 2 din Legea nr. 206/2004
cercetarea științifică, dezvoltarea –tehnologică
privind buna conduită în cercetarea științifică,
și inovare, publicată în M. Of.nr.505din
dezvoltarea –tehnologică și inovare:
04.06.2004, cu ultima modificare prin O.G
„a.) norme de bună conduită în activitatea
nr.2/2016. publicată în M.Of.nr.51 din
științifică;
21.01.2016, aprobată prin Legea nr. 178/2016.
b.) norme de bună conduită în activitatea de
00:15 0
comunicare, publicare, diseminare și
popularizare științifică, inclusiv în cadrul
62
Normele de conduită în cercetarea științifică sunt prevăzute în:
- Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea
– tehnologică și inovare și completate și
- detaliate în Codul de etică și deontologie profesională a personalului de
cercetare-dezvoltare prevăzut de Legea nr.319/2003 privind Statutul personalului
de cercetare dezvoltare,
- precum și în Codurile de etică pe domenii.
Să ne reamintim...
Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea –
tehnologică și inovare35, afirmă că: “buna conduită în activitățile de cercetare
științifică, dezvoltare tehnologică, se bazează pe un ansamblu de norme de bună
conduită și de proceduri destinate respectării acestora”.
5.6. Abateri de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea

universitară prevăzute în Codurile de etică universitare
Potrivit Legii Educației Naționale nr.1/2011, „ constituie abateri grave de la

buna conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară urmatoarele: a.)
plagierea rezultatelor sau publicațiilor altor autori;
b.) confecționarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive;
c.) introducerea de informații false în solicitările de granturi sau de finanțare”.
Abaterile de la normele de bună conduită prevăzute de Legea nr. 206/2004

privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea –tehnologică și
35
Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea
–tehnologică și inovare, publicată în M.Of.nr.505 din 04.06.2004, cu ultima
modificare prin O.G nr.2/2016. publicată în M.Of.nr.51 din 21.01.2016, aprobată
prin Legea nr. 178/2016.
63
inovare în art. 2 litera a)36, în măsura în care nu calcule analitice ori raționamente deductive;
constituie infracțiuni potrivit legii penale, c.) îngreunarea deliberată, împiedicarea sau
includ: sabotarea activității de cercetare dezvoltare a
„a.) confecționarea de rezultate sau date și altor persoane, inclusiv prin blocarea
prezentarea lor ca date experimentale, ca date nejustificată a accesului la spațiile de
obținute prin calcule sau simulări numerice pe cercetare-dezvoltare prin avarierea, distrugerea
calculator ori ca date sau rezultate obținute prin ori manipularea aparaturii experimentale, a
calcule analitice ori raționamente deductive; echipamentului, a documentelor, a programelor
b.) falsificarea de date experimentale, de date de calculator, a datelor în format electronic, a
obținute prin calcule sau simulări numerice pe substanțelor organice sau anorganice ori a
calculator ori de date sau rezultate obținute prin materiei vii necesare altor persoane pentru
derularea, realizarea sau finalizarea activităților semnificativ la publicație;
de cercetare-dezvoltare” . d.) includerea în lista de autori a unei publicații
științifice a unei persoane fără acordul acesteia
Abaterile de la normele de bună conduită e.) publicarea sau diseminarea neautorizată de
prevăzute de Legea nr. 206/2004 privind buna către autori a unor rezultate,
conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea –
36
tehnologică și inovare în art. 2 litera b)37, în S.n. norme de bună conduită în activitatea
științifică.
măsura în care nu constituie infracțiuni potrivit
legii penale, includ: 37
b.) norme de bună conduită în activitatea de
„ a.) plagiatul comunicare, publicare, diseminare și
b.) autoplagiatul popularizare științifică, inclusiv în cadrul
c.) includerea în lista de autori a unei publicații cererilor de finanțare depuse în cadrul
științifice a unuia sau mai multor coautori care competițiilor de proiecte organizate din fonduri
nu au contribuit semnificativ la publicație ori publice.
excluderea unor coautori care au contribuit 00:35 0
64
ipoteze, teorii ori metode științifice nepublicate;
f.) introducerea de informații false în solicitările de granturi sau de finanțare, în
dosarele de candidatură pentru abilitate, pentru postrui didactice universitare ori
pentru posturi de cercetare-dezvoltare” .
Abaterile de la normele de bună conduită prevăzute de Legea nr.

206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea –
tehnologică și inovare în art. 2 litera c)38, în măsura în care nu constituie
infracțiuni potrivit legii penale, includ:
„ a.) nedezvăluirea situațiilor de conflicte de interese în realizarea sau
participarea la evaluări;
b.) nerespectarea confidențialității în evaluare;
c.) discriminarea, în cadrul evaluărilor, pe criterii de vîrstă, etnie, sex, origine
socială, orientare politică sau religioasă, orientare sexuală ori alte tipuri de
discriminare, cu excepția măsurilor afirmative prevăzute de lege” .

inovare în art. 2 litera d)39, în măsura în care nu constituie infracțiuni potrivit
legii penale, includ:
„ a.) abuzul de autoritate pentru a obține calitatea de autor sau coautor al
publicațiilor persoanelor din subordine;
b.) abuzul de autoritate pentru a obține salarizare, remunerare sau alte beneficii
materiale din proiectele de cercetare-dezvoltare conduse ori coordonate de
persoane din subordine;
c.) abuzul de autoritate pentru a obține calitatea de autor sau coutor al
publicațiilor persoanelor din subordine ori pentru a obține salarizare, remunerare
38
c.) norme de bună conduită în activitatea de evaluare și monitorizare
instituțională a cercetării-dezvoltării (...);
39
d.) norme de bună conduită în funcțiile de conducere în activitatea de
cercetare-dezvoltare;
65
sau alte beneficii materiale pentru soți, afini ori rude până la gradul al III-lea
inclusiv;
d.) abuzul de autoritate pentru a impune nejustificat propriile teorii, concepte sau
rezultate asupra persoanelor din subordine;
e.) obstrucționarea activității unei comisii de etică, a unei comisii de analiză sau
a consiliului Național de Etică, în cursul unei analize a unor abateri de la buna
conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare din subordine.
f.) nerespectarea prevederilor și procedurilor legale destinate respectării
normelor de bună conduită în activitatea de cercetare –dezvoltare prevăzute în
prezenta lege, în Codul de etică, în codurile de etică pe domenii, în
regulamentele de organizare și funcționare a instituțiilor de cercetare-dezvoltare,
respectiv în cartele universitare, după caz, inclusiv nepunerea în aplicare a
sancțiunilor stabilite de către comisiile de etică sau de către Consiliul Național de
Etică” .
Să ne reamintim...
Potrivit Legii Educației Naționale nr.1/2011, „constituie abateri grave de la

buna conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară:
a.) plagierea rezultatelor sau publicațiilor altor autori;
b.) confecționarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive;
c.) introducerea de informații false în solicitările de granturi sau de
finanțare”. Exemple

inovare în art. 2 litera a)40, în măsura în care nu constituie infracțiuni potrivit
legii penale, includ:
„a.) confecționarea de rezultate sau date și prezentarea lor ca date experimentale,
ca date obținute prin calcule sau simulări numerice pe calculator ori ca date sau
40
S.n. norme de bună conduită în activitatea științifică
66
echipamentului, a documentelor, a programelor
de calculator, a datelor în format electronic, a
substanțelor organice sau anorganice ori a
materiei vii necesare altor persoane pentru
derularea, realizarea sau finalizarea activităților
de cercetare-dezvoltare”.
Includerea în lista de autori a unei publicații

științifice a unei persoane fără acordul acesteia
este considerată de legislație:
..............................................................................
...................................................
..............................................................................
...................................................
..............................................................................
...................................................
..............................
5.7 Sancţiuni pentru încălcarea normelor de

bună conduită în cercetarea ştiinţifică şi
activitatea universitară
00:50 0
cercetarea științifică, dezvoltarea – tehnologică
rezultate obținute prin calcule analitice ori
și inovare stabilește sancțiuni pentru abaterile
raționamente deductive; b.) falsificarea de date
constatate de la buna conduită în activitatea de
experimentale, de date obținute prin calcule sau
cercetare-dezvoltare. Sancțiunile se aplică de
simulări numerice pe calculator ori de date sau
către
rezultate obținute prin calcule analitice ori
conducerea unității sau instituției personalului
raționamente deductive;
de cercetare –dezvoltare. Sancțiunile aplicate
c.) îngreunarea deliberată, împiedicarea sau
pentru incalcarea normelor de buna consuita
sabotarea activității de cercetare dezvoltare a
academica pot fi una sau mai multe, astfel:
altor persoane, inclusiv prin blocarea
a.) avertisment scris;
nejustificată a accesului la spațiile de
b.) retragerea și/sau corectarea tuturor lucrărilor
cercetare-dezvoltare prin avarierea, distrugerea
publicate pri încălcarea normelor de bună
ori manipularea aparaturii experimentale, a
conduită; îndrumare și control;
c.) diminuarea salariului de bază, cumulat, când d.) suspendarea, pe o perioadă determinată de
este cazul, cu indemnizația de conducere, de timp între 1 an și 10 ani a dreptului
67
de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei ......................................................
..............................................................................
funcții superioare ori a unei funcții de
......................................................
conducere, de îndrumare și de control ca ..............................................................................
membru în comisii de concurs; e.) destituirea din ......................................................
..............................................................................
funcția de conducere a instituției de ......................................................
cerceter-dezvoltare. f.) desfacerea disciplinară a ..............................................................................
......................................................
contractului de muncă. .......................................................
De asemenea, menționăm că, potrivit art.146 din 5.8. Comisia de etică universitară
Legea educației naționale nr.1/2011: “rectorul
poate anula, cu aprobarea senatului universitar, Legea Educației Naționale nr.1/2011 stabilește
un certificat sau o diplomă de studii atunci când că, la nivelul fiecărei universități din România,
se dovedește că s-a obținut prin mijloace funcționează Comisia de etică universitară.
frauduloase sau prin încălcarea prevederilor

Codului de etică și deontologie universitară”. Cum se constituie Comisia de etică
universitară?
Pentru alte detalii, jurisprudență recentă, a se
- structura și componența acesteia este propusă
vedea Hotărârea CEDO din 3 martie 2020 în
de consiliul de administrație, avizată de senatul
cauza Convertito și alții împotriva României,
universitar și aprobată de rector.
publicată în Monitorul Oficial nr. 743 din data
Referitor la componența comisiei de etică,
de 17 august 202041. membrii acesteia sunt persoane cu
Buna conduita în cercetarea

41
științifică este definita în Legea Cauza analizează “anularea diplomelor de
……?
licență obținte de reclamanți pentru nereguli
..............................................................................
administrative care au vizat procedura de
......................................................
.............................................................................. înscriere în anul I de studii”.
...................................................... 01:05 0
..............................................................................
68
prestigiu profesional și autoritate morală.
Care sunt incompatibilitatie membrilor Comisiei de etică universitară?

- nu pot fi membri ai Comisiei de etică persoanele care ocupă vreuna din funcțiile:
rector, prorector, decan, director administrativ, director de departament sau de
unitate de cercetare-dezvoltare, proiectare, microproducție.
Care sunt atributiile Comisiei de etică universitară?

Legea Educației Naționale nr.1/2011 stabilește atribuțiile Comisiei de etică
universitară precum:
„-analizează și soluționează abaterile de la etica universitară pe baza sesizărilor
sau prin autosesizare;
- realizează un raport anual referitor la situația respectării eticii universitare și a
eticii activităților de cercetare, care se prezintă rectorului, senatului universitar și
constituie un document public;
- contribuie la elaborarea Codului de etică și deontologie universitară etc.”.
Cum se sesizează Comisia de etică universitară?

„Orice persoană, din universitate sau din afara universității, poate sesiza Comisia
de etică universitară abateri săvârșite de membri ai comunității universitare.
Comisia de etică universitară păstrează identitatea autorului sesizării”.
Cum lucrează Comisia de etică universitară?

„În urma unei sesizări, comisia Comisia de etică universitară demarează
procedurile stabilite de Codul de etică și deontologie universitară, respectiv de
tehnologică și inovare 42„.
Comisia răspunde autorului sesizării în termen de 30 de zile de la primirea
sesizării și îi comunică acestuia rezultatul procedurilor, după încheierea acestora.
42
tehnologică și inovare (...).
69
Care sunt sanctiunile pe care le poate aplica
Comisia de etică universitară? Comisia de etică
universitară, conform Legii educației naționale
nr.1/2011, poate aplica sancțiuni personalului
didactic și de cercetare și personalului didactic și
de cercetare auxiliar pentru încălcarea eticii
universitare sau pentru abateri de la buna
conduită în cercetarea științifică:
“a.) avertisment scris;
b.) diminuarea salariului de bază, cumulat, când
este cazul cu indemnizația ade conducere, de
îndrumare și de control;
c.) suspendarea, pe o perioadă determinată de
timp, a dreptului de înscriere la un concurs
pentru ocuparea unei funcții didactice superioare
01:45 0 ori a unei funcții de conducere, de îndrumare și
de control, ca membru în comisii de doctorat, de
master sau de licență;
d.) destituirea din funcția de conducere din
învățământ;
e.) desfacerea disciplinară a contractului de
muncă”.
De asemenea, conform prevederilor art. 319 din

Legea educației naționale nr.1/2011, Comisia de
etică poate aplica sancțiuni studenților și
studenților doctoranzi pentu încălcarea eticii
universitare, următoarele:
Potrivit art. 7 din Legea Educației Naționale
„a.) avertisment scris;
nr.1/2011,”hotărârile comisiei de etică
b.) exmatricularea
universitară sunt avizate de consilierul juridic al
c.) alte sancțiuni prevăzute de codul de etică și
universității iar răspunderea juridică pentru deontologie universitară.”
hotărârile și activitatea comisiei de etică
universitară revine universității”. Exemple
funcționează Comisia de etică universitară.
Legea Educației Naționale nr.1/2011 stabilește
ca, la nivelul fiecărei universități din România
70
Enumerati sancţiunile pentru încălcarea normelor de bună conduită în
cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară
................................................................................................................................
.
................................................................................................................................
.
................................................................................................................................
.
................................................................................................................................
.
................................................................................................................................
.
................................................................................................................................
.
................................................................................................................................
.
................................................................................................................................
. ........................................................................................
Să ne reamintim...
Potrivit Legii educației naționale nr.1/2011, orice persoană, din universitate sau
din afara universității, poate sesiza Comisia de etică universitară abateri săvârșite
de membri ai comunității universitare.
Comisia de etică universitară păstrează identitatea autorului sesizării.
Rezumat
În prezenta unitate de învățare s-au precizat acele informații care au avut drept
obiectiv familiarizarea studenţilor cu noţiuni precum: buna conduită în
cercetarea știintifică, cu legislația aferentă applicabilă, cu prezentarea tipurilor
de abateri de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară
prevăzute în Codurile de etică universitare. Au fost prezentate și sanctiunile
pentru încălcarea normelor de bună conduită în cercetarea ştiinţifică şi
activitatea universitară. Nu în ultiumul rând, s-a analizat rolul, componența și
activitatea Comisiei de etică universitară potrivit prevederilor Legii educației
naționale nr.1/2011.
71
01:50
b.) Exmatricularea
c.) Avertisment scris
2. Plagiatul este considerat:

a.) abatere grava de la buna conduită în
cercetarea științifică și activitatea universitară
b.) abatere simpla de la buna conduită în
cercetarea științifică și activitatea universitară
c.) o forma de evitare a asumării răspunderii
3. La nivelul fiecărei universități din România

funcționează Comisia de etică universitară,
potrivit Legii:
a.) educatiei nationale
b.) privind buna conduită în cercetarea științifică
c.) privind cercetarea stiintifica
Răspuns corect: 1.c.), 2.a), 3.a).
Teme de control
Tema de Control nr. 2 constă într-un referat,
Test de autoevaluare a cunoştinţelor apreciat cu 10% din nota finală cu tema: „Buna
conduită în cercetarea ştiinţifică” .
Depunerea referatului şi transmiterea rezultatelor
43
către studenţi se va face Grilele au un singur
1. Care este cea mai ușoară sancțiune pe care o
poate aplica Comisia de etică universitară
răspuns corect.
studenților și studenților-doctoranzi pentru
încălcarea eticii universitare:
a.) Amenda
72
potrivit calendarului disciplinei și anume, în format electronic: eLis. Referatele
se trimit prin sistemul eLis (la rubrica „teme online”) pana la data ultimului
tutorial
Bibliografie.
1. Elena Emilia Ștefan, “Etică și Integritatea academică”, ediția a II-a,

revăzută și adăugită, Editura Pro Universitaria, București, 2021, cota
bibliotecă [174/S81].
73
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 6. PLAGIATUL
Cuprins

6.4. Legislaţia care reglementează plagiatul şi autoplagiatul
6.7. Programele recunoscute de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi
Certificatelor Universitare şi utilizate la nivelul instituţiilor de învăţământ superior
organizatoare de studii universitare de doctorat, în vederea stabilirii gradului de similitudine
pentru lucrările ştiinţifice
6.8. Rezumat
6.10.Bibliografie

precum plagiat si autoplagiat, legislatia aplicabila plagiatului, tipuri de plagiat.
De asemenea, se vor prezenta sancţiunile pentru plagiat şi autoplagiat si
programele recunoscute de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor,
Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi utilizate la nivelul instituţiilor de
învăţământ superior organizatoare de studii universitare de doctorat, în vederea
stabilirii gradului de similitudine pentru lucrările ştiinţifice.
74
ştiinţifice (softurile antiplagiat).

În sens comun plagiatul se referă la furtul

ideilor, textelor etc. care aparțin altei persoane
și preluate în alte lucrări științifice, fară să se
recunoască paternitatea acelor idei si fara
00:30 redarea surselor ideilor.

Autoplagiatul se refera la preluarea acelorași
idei de acelasi autor, în opere diferite, fara să se
=> cunoașteti ce este plagiatul și autoplagiatul; recunoasca paternitatea acelor idei și fară
=> identificaţi legislatia care reglementează redarea surselor ideilor.
plagiatul şi autoplagiatul; => distingeți diferite
tipuri de plagiat în mediul academic; În practica academică, cu usurință studenții au
=> știti care sunt sancţiunile pentru plagiat şi tendința să utilizeze diverse surse de
autoplagiat;
documentare și să uite să precizeze care este
=> enumerati programele recunoscute de
autorul real al acelor informații pe care le
Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor,
utilizează în lucrarile respective, adica plagiază,
Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi
voluntar sau involuntar.
utilizate la nivelul instituţiilor de învăţământ
superior organizatoare de studii universitare de
Trebuie spus că se pot plagia atât cărți/ articole
doctorat în vederea stabilirii gradului de
etc. în format letric, tipărit cât și informații
similitudine pentru lucrările ştiinţifice.
disponibile în mediul virtual, internet, resurse
=> să numiți actul normativ care precizează
electronice.
programele utilizate în vederea stabilirii
gradului de similitudine pentru lucrările
75
autoplagiatul
Noțiunea de plagiat nu este definită de Legea

educației naționale nr.1/2011 dar plagiatul este
considerat abatere gravă de la buna conduită
în cercetarea științifică și activitatea universitară.
Mai multe detalii despre plagiat regasim în
cercetarea științifică, dezvoltarea –
tehnologică și inovare.
Plagiatul este definit în Legea nr. 206/2004

privind buna conduită în cercetarea științifică,
dezvoltarea –tehnologică și inovare (...) ca fiind:
“Expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare

01:00 0
Exemple de plagiat. orală, inclusiv în format electronic a unor texte,
∙ Într-o lucrare de licență, un student preia unui expresii, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii,
text din “Amintiri din copilarie” de Ion Creanga, rezultate, ori metode științifice, extrase din opere
fara să menționeze datele complete ale textului ( scrise, inclusiv în format electronic, ale altor
autor, titlul lucrării, editura, locul, anul pagina) și autori, fără a menționa acest lucru și fără a se
lasă să se creeze impresia ca acesta este autorul face trimitere la sursele originale”.
textului si nu Ion Creangă.
Autoplagiatul este definit în Legea nr. 206/2004
∙ Într-o lucrare de seminar un student afirmă ca privind buna conduită în cercetarea științifică,
acesta este autorul poeziei Luceafărul. În acest dezvoltarea –tehnologică și inovare (...):
caz, este de notorietate faptul că autorul real al ”Expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare
acestei poezii este poetul Mihai Eminescu și că orală, inclusiv în format electronic a unor texte,
studentul nostru are un comportament gresit din expresii, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii,
punct de vedere al eticii universitare etc.
6.4. Legislaţia care reglementează plagiatul şi

76
rezultate, ori metode științifice, extrase din deontologie profesională universitară a
opere scrise, inclusiv în format electronic, ale Universității “Nicolae Titulescu”, București
cu privire la conduita universitară.
aceluiași sau acelorași autori, fără a
menționa acest lucru și fără a se face “Principiul general al conduitei universitare
trimitere la sursele originale”.
În activitatea didactică și de cercetare, precum și
De asemenea, plagiatul este catalogat drept în aceea a întocmirii oricăror lucrări (de licență,
infractiune în legea privind drepturile de autor dizertație, doctorat, articole de specialitate,

si drepturile conexe nr.8/1996, anume în art. referate, studii, cursuri, tratate, monografii și
197 alineat (1): „constituie infracțiune și se altele) de către cadrele didactice și de cercetare
pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani ale Universității, de către studenți, masteranzi și
sau cu amendă fapta persoanei care își doctoranzi, respectarea regulilor de bună
însușește, fără drept, în întregime sau în parte, conduită în realizarea lor, a drepturilor de
opera altui autor și o prezintă ca o creație proprietate intelectuală, precum și a drepturilor
intelectuală proprie44”. de prioritate asupra rezultatelor activității de
cercetare ale predecesorilor, a regulilor de
citare, trebuie să fie o regulă de conduită,
Să ne reamintim... implicită, independent de orice obligație impusă
În sens comun plagiatul se refera la furtul de lege sau de alte

ideilor, textelor etc. care aparțin altuia și
preluate în alte lucrări știintifice, fără să se 04:0002:00
recunoască paternitatea acelor idei și fără
redarea surselor ideilor.
Mai întâi de toate este necesar ca studenții să

cunoască ce prevede Codul de etică și
44
Elena Emilia Ștefan, Metodologia elaborării lucrărilor cu caracter științific, Curs universitar,
Editura Pro Universitaria, București, 2019, p.224.
77
acte normative și care, atunci când este încălcată, este urmată în mod necesar de
aplicarea sancțiunilor morale și/sau legale, firești pentru orice comunitate
universitară (…).
Pentru ca o abatere de la regulile de deontologie în activitatea didactică și
de cercetare și/sau în legătură cu respectarea drepturilor de proprietate
intelectuală, să fie sancționată, este necesar, însă, ca aceasta să provină dintr-o
încălcare intenționată a acestor reguli și a drepturilor de proprietate intelectuală
ale terților.
(…)
Plagiatul
(…) Existența plagiatului nu este condiționată de cunoașterea autorului
operei anterioare care poate fi publicată și sub pseudonim sau anonim și nici de
faptul că opera se află în interiorul sau în afara duratei de protecție determinate
potrivit legii, ori de eventuala abandonare a operei de către autor, de faptul că
opera nu a fost publicată, obligația de indicare completă și corespunzătoare a
sursei existând și în aceste situații”.
Apoi, este de notorietate faptul că, în practica se intalnesc mai multe tipuri de
plagiat însa cel mai cunoscut este plagiatul copy paste.
Plagiatul copy paste presupune ca autorul copiază textul pe care îl consideră

necesar și îl preia fidel/identic în lucrarea sa, fără să schimbe nimic din acesta.
Parafrazarea este un alt tip de plagiat utilizat si aceasta presupune redarea cu

propriile cuvinte a ceea ce a vrut autorul sa exprime. Este foarte usor să se
greșeasca la parafrazare deoarece se tinde să se comenteze ce înțelege cineva
atunci cand citește o frază a altcuiva dar realitatea poate fi cu totul alta. Ideea este
că parafrazarea trebuie facută cu grija, să se pastreze sensul a ceea ce a vrut
autorul initial să exprime.
Plagiatul fragmentat sau tip mozaic este la fel de des utilizat și presupune ca
autorul să preia un text si să rearanjeze cuvintele în text ori să înlocuiască unele
cuvinte în text cu sinomime, astfel încât să se creeze impresia ca aceasta este
autorul textului și nu autorul original, real.
78
Drepturilor Omului cu privire la plagiat, a se
consulta, spre exemplu:
- Hotărârea CEDO din 19 ianuarie 2016 în
Cauza Aurelian Oprea împotriva României,
publicată în Monitorul Oficial nr.821 din data de
18 octombrie 2016; - Hotărârea CEDO din 17
februarie 2007 în Cauza Boldea împotriva
României, publicată în Monitorul Oficial nr.615
din 21 augut 2008.
Conform Legii Educației Naționale nr.1/2011,

art. 310, constituie abateri grave de la buna
conduită în cercetarea științifică și activitatea
03:00 universitară: a.) plagierea rezultatelor sau
Des întâlnit în activitatea studențească, cea mai
publicațiilor altor autori;
rudimentară forma de plagiat este copiatul la
b.) confecționarea de rezultate sau înlocuirea
examene sau copiatul la referate ori la diferite
rezultatelor cu date fictive; c.) introducerea de
lucrări de seminar etc.
informații false în solicitările de granturi sau de
finanțare.
Pentru jurisprudența Curții Europene a
este cazul, cu indemnizația de conducere, de
Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în îndrumare și control;
cercetarea științifică, dezvoltarea – tehnologică și d.) suspendarea, pe o perioadă determinată de
inovare stabilește sancțiuni pentru abaterile timp între 1 an și 10 ani a dreptului de înscriere
constatate de la buna conduită în activitatea la un concurs pentru ocuparea unei funcții
de cercetare-dezvoltare: superioare ori a unei funcții de conducere, de
a.) avertisment scris; îndrumare și de control ca membru în comisii de
b.) retragerea și/sau corectarea tuturor lucrărilor concurs;
publicate pri încălcarea normelor de bună e.) destituirea din funcția de conducere a
instituției de cercetare-dezvoltare.
conduită;
c.) diminuarea salariului de bază, cumulat, când
79
f.) desfacerea disciplinară a contractului de muncă.
Legea educației naționale nr.1/2011 a fost modificată prin Legea nr. 139/2019
publicată în Monitorul Oficial nr.592 din 18 iulie 2019, cu referire la sancțiuni,
sub aspectul informațiilor despre doctorat și anume, referitoare la titlul de doctor
și diploma de doctor, introducându-se un nou articol, astfel:
Art. 146^1 alineat 1: “Titlul de doctor încetează să mai producă efecte juridice
din momentul comunicării dispoziției de retragere a acestuia.”
Art. 146^2 alineat 1: “Diploma de doctor este revocată sau anulată prin hotărârea
definitivă a unei instanțe judecătorești.”
Art. 146^2 alineat 2: “Prin derogare de la dispozițiile alin.(6) al art. 1 din Legea
contenciosului administrative nr.554/2004 cu modificările și completările
ulterioare, instituția emitentă introduce acțiune în anularea diplomei, în termen de
1 an de la data dispoziției de retragere a titlului de doctor.”
Referitor la tezele de doctorat, potrivit Ordinului Ministrului Educației și

Cercetării nr. 5229/2020 se prevăd următoarele sancțiuni:
„În cazul în care Consiliului general al C.N.A.T.D.C.U. decide că nu au
fost respectare standardele de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu
privire la existenţa plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat, CNATDCU
propune MEC, în baza unor rapoarte externe de evaluare, luarea următoarelor
măsuri, alternativ sau simultan:
a) retragerea calității de conducător de doctorat/ atestatului de abilitare;
b) retragerea titlului de doctor;
c) retragerea acreditării școlii doctorale, ceea ce implică retragerea
dreptului școlii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de
noi studenți doctoranzi45”.
45
Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 5229/2020 pentru aprobarea metodologiilor
referitoare la acordarea atestatului de abilitare, acordarea titlului de doctor, precum și la
soluționarea sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică
profesională, inclusiv cu privire la existența plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat, publicat
în M.Of nr. 783 din 27 august 2020.
80

Suport Curs ID - Etica Si Integritate Academica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs ID - Etica Si Integritate Academica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Elena Emilia Ștefan

EDITURA UNIVERSITĂŢII „NICOLAE TITULESCU”

Conţinutul cursului este proprietatea intelectuală a autorului/autorilor; designul, machetarea şi

Elena Emilia Ștefan

Etică și integritate academică

Calea Văcăreşti, nr. 185, sector 4,

Suportul de curs reprezintă o sinteză a conţinutului disciplinei Etică și integritate

Obiectivele cursului (modulului)

Suportul de curs prezentat în rândurile ce urmează se adresează studenţilor din

Lucrarea este concepută pentru a trata aspectele fundamentale ale dreptului

Cursul de faţă îşi propune:

Resurse şi mijloace de lucru

Parcurgerea unităților de învățare nu necesită existența unor mijloace sau

Suportul de curs este structurat într-o singură parte și se numește: Etică și

I. Temele de control pentru disciplina Etică și integritate academică se

Etică și integritate academică poate fi considerată ca o continuare a studiului

Aprecierea nivelului de pregătire a studenţilor se realizează astfel:

2. Evaluarea finală, prin verificare la sfârşitul fiecărui semestru.

Modalitatea practică de evaluare finală: examenul /verificarea constă în

La stabilirea notei finale se iau în considerare:

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1. ETICA UNIVERSITARĂ

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2. ETICA ÎN LUCRĂRILE CU CARACTER

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3. CODURILE DE ETICĂ UNIVERSITARE

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4. INTEGRITATEA ACADEMICĂ

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5. BUNA CONDUITĂ ÎN CERCETAREA

1.1. Obiectivele unităţii de învăţare

1.1. Obiectivele unităţii de învăţare

1.2.Competentele unităţii de învăţare

După studiul acestei unităţi de învăţare veţi fi capabili să:

Termenul de „deontologie” semnifică, potrivit

Dictionarului explicativ al limbii române: Etică şi integritate academică, Editura Pro

Etica universitară este prevăzută de Legea

Legislația activității de cercetare este compusă din:

- Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind

Potrivit prevederilor art. 1 al Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în

De asemenea, separat de legislația specifică menționată, există și legislație

1.5.Valorile etice universitare

Valorile etice universitare, potrivit Metodologiei de etică și integritate în

a.) „Libertatea academică, proclamă faptul că universitatea este un spaţiu

Enumerati valorile etice universitare

Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor

1.6.Abaterile de la sistemul de valori etice şi sancţionarea acestora

Sunt considerate abateri de la sistemul de valori etice, conform

Ce presupune autonomia universitara?

CNATDCU are, printre alte atribuți și pe aceea: “analizează și decide asupra

În această unitate de învățare s-a prezentat: conceptul de etică universitară,

Etica universitară este prevăzută de Legea Educației Naționale nr.1/2011, în

Test de autoevaluare a cunoştinţelor

1.) Autoritatea publică care solutionează sesizările cu privire la nerespectarea

3. Autonomia universitară se exercită numai cu condiţia

2.1. Obiectivele unităţii de învăţare

2.1. Obiectivele unităţii de învăţare

2.2. Competenţele unităţii de învăţare

După studiul acestei unităţi de învăţare veţi fi capabili să:

Durata medie de parcurgere a acestei unităţi

De asemenea, reținem faptul că, nu pot avea

2. 4. Tipuri de lucrări cu caracter științific

(II) Lucrare de disertație- master

Structura unei lucrări cu caracter ştiinţific

Structura standard a unei lucrări de cercetare cu

“1.1. Tema de cercetare și titlul

- eseu 1.9. Alegerea, prezentarea și argumentarea

- proiect de cercetare metodelor, tehnicilor și instrumentelor de