Soţul supravieţuitor – S.S.

și concursul cu clasele de moștenitori legali

Codul civil recunoaște soţului supravieţuitor trei categorii de drepturi:

a) un drept de moştenire în concurs cu clasele de moştenitori legali sau în lipsa rudelor din cele
patru clase;
b) un drept de moştenire special cuprinzând „mobilierul şi obiectele de uz casnic”
c) un drept temporar de abitaţie asupra locuinţei.

1. Întinderea drepturilor succesorale ale soţului supravieţuitor în concurs cu oricare dintre

clasele de moştenitori legali

Soţul supravieţuitor vine în concurs cu oricare clasă de moştenitori, chemată la moştenire. El nu

este înlăturat de la moştenire, de niciuna din cele patru clase de moştenitori legali, dar nici nu înlătură
rudele defunctului, indiferent de clasa din care acestea fac parte.
Soţul supravieţuitor beneficiază de o cotă-parte din moştenire a cărei întindere variază în funcţie de
clasa de moştenitori legali cu care vine în concurs.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 972 alin. (1) C. civ., va avea dreptul la o cotă-parte de:

– 1/4 din moştenire în concurs cu descendenţii defunctului (clasa I de moştenitori legali),

indiferent de numărul lor şi indiferent dacă sunt din căsătorie sau din afara căsătoriei;

D
SS

C1 C2

Exemplu: dacă la deschiderea moștenirii lui D, vin S.S. și doi descendenți ai defunctului (nu are
importanță dacă cei doi descendenți sunt din căsătoria lui D cu S.S. sau din afara căsătoriei cu S.S.),
iar valoarea M.S. (masei succesorale) este de 100 mii. ron,
Masa succesorală se va împărți după cum urmează: în situația în care toți cei care sunt nominalizați
în speță, îndeplinesc condițiile cerute de lege pentru a putea moștenii (condițiile generale și cele
speciale), rezultă că S.S. în concurs cu clasa I, indiferent de numărul lor, va avea ¼ din 100,
însemnând 25 mii ron, iar restul de moștenire de ¾ (care rezultă din diferența dintre întreg – ¼) adică
75 mii ron,
se va împărți în mod egal între cei doi descendenți (potrivit principiului egalități între rudele din
aceeaşi clasă şi de acelaşi grad chemate la moştenire), fiecare dintre cei doi descendenți urmând a
moșteni câte 37,5 mii ron.

– 1/3 din moştenire în concurs atât cu ascendenţii privilegiaţi, indiferent de numărul lor, cât şi cu
colateralii privilegiaţi (clasa a II-a), de asemenea, indiferent de numărul lor;

Pentru acele situații în care va exista concurs între S.S. și întreaga clasă a II – a de moștenitori
legali, adică va trebui să avem cel puțin un ascendent privilegiat și cel puțin un colateral privilegiat,
atunci cota legală a soţului supravieţuitor va fi de 1/3 din masa succesorală şi i se va acorda cu
prioritate, iar restul de 2/3 se va împărţi între ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi potrivit
art. 978 C. civ.1.

Exemplu: la data deschiderii succesiunii lui D, îndeplinesc condițiile pentru a putea moștenii
următorii: S..S., cei doi părinți ai defunctului în calitate de ascendenți privilegiați și cei doi frați buni
ai defunctului, în calitate de colaterali privilegiați ai acestuia. Valoarea masei succesorale la data
deschiderii succesiunii este de 120 mii ron.

TM

D
F1 F2

Moștenirea lui D se va împărți după cum urmează:

- S.S. vine în concurs cu clasa a II –a de moștenitori legali, având în vedere că avem cel puțin câte
un reprezentant al fiecărei categorii care compune această clasă mixtă de moștenitori legali. În
consecință cota de moștenitor legal a lui S.S. va fi de 1/3 din întreg, urmând ca restul de
moștenire rămas după acordarea cotei de 1/3 a lui S.S. va fi de 2/3, cotă care va fi împărțită
între moștenitorii enunțați în speță ca și componenți ai clasei a II –a .
- Concret, S.S. va moșteni 1/3 din 120 mii ron, rezultând un cuantum de 40 mii ron.

1
În cazul unui concurs în interiorul clasei a II-a de moştenitori, între ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi, moştenirea
se va împărţi astfel: când există un singur părinte, el va primi 1/4 din moştenire, restul de 3/4 revenind colateralilor privilegiaţi; când
trăiesc ambii părinţi, vor culege 1/2 din moştenire (câte 1/4 fiecare), cealaltă jumătate revenind colateralilor privilegiaţi. În situaţia în
care defunctul a fost adoptat cu efecte restrânse, iar la moştenirea sa vin trei sau patru părinţi, cota-parte a acestora va fi tot de 1/2
din moştenire, pe care o vor împărţi apoi în mod egal între ei, fiecăruia revenindu-i, după caz, câte 1/6, respectiv 1/8 din masa
succesorală.
- Restul de moștenire (2/3 din 120 mii ron) urmează a fi împărțit între cei care compun clasa a II –
a, respectiv cei doi părinți ai defunctului în calitate de ascendenți privilegiați și cei doi frați
buni ai defunctului, va fi de 80 mii ron.
- În acest moment avem în vedere împărțirea moștenirii în interiorul clasei a II – a de moștenitori.
Astfel, în această situație va trebui să aveți în vedere că prima operațiune pe care trebuie să o
efectuați în situația concursului dintre ascendenți privilegiați și colaterali privilegiați este să
acordați prioritate ascendenților privilegiați, cărora va trebui să le calculați cota în funcție de
situația concretă din speță și abia ulterior din ceea ce rămâne ca rest de moștenire, după
acordarea cotei ascendenților privilegiați să acordați celor care au rămas și au calitatea de
colaterali privilegiați, drepturile succesorale cuvenite.
- Practic în speța dată drept exemplu, avem doi ascendenți privilegiați, care împreună vor avea o
cotă de ½ din restul de 2/3 rămas după ce anterior am acordat cota lui S.S.. Astfel părinții lui D
vor avea ½ din 2/3, adică ½ din cel 80 mii ron (cu privire la care am stabilit mai devreme că
reprezintă restul rămas după acordarea cotei de 40 mii ron a lui S.S.), rezultând un cuantum de
½ din 80 mii ron = 40 mii ron, urmând ca cei 40 mii ron să fie împărțiți în mod egal între cei
doi părinți, fiecărui părinte revenindu-i câte 20 mii ron.
- Recapitulând, până în acest moment am acordat cota lui S.S. în valoare de 40 mii ron și cota
părinților lui D, în valoare de 40 mii ron împreună, rezultând astfel un rest de moștenire de 40
mii ron, pe care urmează să îi împărțim între colateralii privilegiați ai lui D.
- Colateralii privilegiați vor avea de împărțit 40 mii ron între ei, în mod egal de această dată având
în vedere că sunt frați buni ai defunctului, fiecare dintre cei doi frați având dreptul la câte 20
mii ron.
Concluzie: S.S. 40 mii ron, ascendenții privilegiați împreună = 40 mii ron, colateralii privilegiați
împreună = 40 mii ron

Exemplu: la data deschiderii succesiunii lui D, îndeplinesc condițiile pentru a putea moștenii
următorii: S..S., un părinte al defunctului (mama lui D) în calitate de ascendent privilegiat și cei doi
frați buni ai defunctului, în calitate de colaterali privilegiați ai acestuia. Valoarea masei succesorale la
data deschiderii succesiunii este de 120 mii ron.

T(predecedat) M

D
 F1 F2

Moștenirea lui D se va împărți după cum urmează:

- S.S. vine în concurs cu clasa a II –a de moștenitori legali, având în vedere că avem cel puțin câte
un reprezentant al fiecărei categorii care compune această clasă mixtă de moștenitori legali. În
consecință cota de moștenitor legal a lui S.S. va fi de 1/3 din întreg, urmând ca restul de
moștenire rămas după acordarea cotei de 1/3 a lui S.S. va fi de 2/3 care va fi împărțită între
moștenitorii enunțați în speță ca și componenți ai clasei a II –a. Concret, S.S. va moșteni 1/3
din 120 mii ron, rezultând un cuantum de 40 mii ron.
- Restul de moștenire (2/3 din 120 mii ron) care urmează a fi împărțit între cei care compun clasa a
II – a, respectiv părintele defunctului (mama lui D) în calitate de ascendent privilegiat și cei
doi frați buni ai defunctului, va fi de 80 mii ron.
- În acest moment avem în vedere împărțirea moștenirii în interiorul clasei a II – a de moștenitori.
Astfel, în această situație va trebui să aveți în vedere că prima operațiune pe care trebuie să o
efectuați în situația concursului dintre ascendenți privilegiați și colaterali privilegiați este să
acordați prioritate ascendenților privilegiați, cărora va trebui să le calculați cota în funcție de
situația concretă din speță și abia ulterior din ceea ce rămâne ca rest de moștenire, după
acordarea cotei ascendenților privilegiați, să acordați celor care au rămas și au calitatea de
colaterali privilegiați, drepturile succesorale cuvenite.
- Practic în speța dată drept exemplu, avem un părinte al defunctului (mama lui D) în calitate de
ascendent privilegiat (spre deosebire de speța anterioară unde am avut doi ascendenți
privilegiați) care va avea o cotă de1/42 din restul de 2/3 rămas după ce anterior am acordat cota
lui S.S.. Astfel mama lui D va avea 1/4 din 2/3, adică 1/4 din cel 80 mii ron (cu privire la care
am stabilit mai devreme că reprezintă restul rămas după acordarea cotei de 40 mii ron a lui
S.S.), rezultând un cuantum de 1/4 din 80 mii ron = 20 mii ron.
- Recapitulând până în acest moment am acordat cota lui S.S. în valoare de 40 mii ron și cota
mamei lui D, în valoare de 20 mii ron, rezultând astfel un rest de moștenire de 60 mii ron, pe
care urmează să îi împărțim între colateralii privilegiați ai lui D.
- Colateralii privilegiați vor avea de împărțit 60 mii ron între ei, în mod egal de această dată, având
în vedere că sunt frați buni ai defunctului, fiecare dintre cei doi frați având dreptul la câte 30
mii ron.
Concluzie:
S.S. 40 mii ron, ascendentul privilegiat = 20 mii ron, colateralii privilegiați împreună = 60 mii ron

– 1/2 din moştenire dacă soţul supravieţuitor vine în concurs fie numai cu ascendenţii privilegiaţi,
fie numai cu colateralii privilegiaţi, în ambele cazuri indiferent de numărul lor;

Pentru acele situații în care va exista concurs între S.S. și una sau alta dintre cele două categorii
care compun clasă a II – a de moștenitori legali, adică va trebui să avem concurs al lui S.S., fie cu
categoria ascendenților privilegiați, fie cu categoria colateralilor privilegiați (adică numai cu una
 2
– când există un singur părinte, el va primi 1/4 din restul de 2/3 rămas după acordarea cotei către soţul supravieţuitor, adică 2/12 (1/6),
iar restul de 3/6 (1/2) după ce am scăzut şi cota ce revine ascendentului privilegiat, revenind colateralilor privilegiaţi; – când la moştenire vin
ambii părinţi, vor culege împreună 1/2 din restul de 2/3 rămas după acordarea cotei către soţul supravieţuitor, adică 1/3 (câte 1/6 fiecare),
restul de 1/3 revenind colateralilor privilegiaţi. În situaţia în care defunctul a fost adoptat cu efecte restrânse, iar la moştenirea sa vin trei sau
patru părinţi, cota-parte a acestora va fi tot de 1/2 din moştenire, pe care o vor împărţi apoi în mod egal între ei, fiecăruia revenindu-i după
caz şi având în vedere situaţia expusă mai sus, câte 1/9 (când este vorba despre trei părinţi) sau 1/12 (în situaţia în care la moştenire vin
patru părinţi).
dintre cele două categorii care compun clasa a II – a, indiferent de numărul lor) atunci cota legală a
soţului supravieţuitor va fi de 1/2 din masa succesorală şi i se va acorda cu prioritate, iar restul de 1/2
se va împărţi fie între ascendenţii privilegiaţi fie între colateralii privilegiaţi, în funcție de situația
CONCRETĂ din speță.

Practic vom deosebi două situații:

a) Situația concursului între S.S. și categoria ascendenților privilegiați (indiferent de numărul lor).
Astfel, în cazul unui concurs între soţul supravieţuitor al defunctului şi ascendenţii privilegiaţi ai
acestuia, soţului supravieţuitor i se cuvine o cotă-parte de 1/2 din masa succesorală, care i se va acorda
întotdeauna cu prioritate, iar restul de 1/2 din masa succesorală se cuvine ascendenţilor privilegiaţi
care vor împărţi această cotă-parte în mod egal, în funcţie de numărul lor, adică în atâtea părţi egale
câţi ascendenţi privilegiaţi vin efectiv la succesiune (conform principiului egalităţii).

Exemplu: la data deschiderii succesiunii lui D, îndeplinesc condițiile pentru a putea moștenii
următorii: S..S. precum și cei doi părinți ai defunctului în calitate de ascendenți privilegiați. Valoarea
masei succesorale a lui D la data deschiderii succesiunii este de 120 mii ron.
Moștenirea lui D se va împărți după cum urmează:
- S.S. vine în concurs cu clasa a II –a de moștenitori legali, doar una dintre cele două categorii,
adică categoria ascendenților privilegiați și astfel beneficiază de o cotă de ½ din 120 mii ron,
cotă care i se acordă cu prioritate, rezultând un cuantum de 60 mii ron.
- După calcularea cotei de moștenitor legal a lui S.S., ne rămâne un rest de moștenire de ½,
echivalentul a 60 mii ron care urmează a fi împărțit între cei doi ascendenți privilegiați. -
Ascendenții privilegiați vor moșteni împreună 60 mii ron, urmând a împărţi această cotă-parte în
mod egal, fiecărui ascendent privilegiat revenindu-i câte 30 mii ron.
Concluzie:
S.S. 60 mii ron, ascendenții privilegiați împreună = 60 mii ron

b) Situația concursului între S.S. și categoria colateralilor privilegiați (indiferent de numărul lor).
Atunci când la moştenire vine soţul supravieţuitor în concurs numai cu colateralii privilegiaţi,
cota-parte cuvenită acestuia va fi de 1/2, iar restul de 1/2 va reveni rudelor colaterale ale defunctului.
Reamintim faptul că deosebim trei categorii de colaterali privilegiaţi, după cum urmează: – fraţi
buni/surori bune ale defunctului, care provin din aceeaşi căsătorie a părinţilor; – fraţi (surori)
consangvini şi fraţi (surori) uterini care provin căsătorii diferite ale părinţilor. Sunt consangvini, acei
fraţi care au un tată comun cu defunctul şi mame diferite şi sunt uterini, acei fraţi care au aceeaşi
mamă ca şi defunctul, dar taţi diferiţi.
Totodată reiterăm că în cazul în care la moştenire sunt chemaţi doi sau mai mulţi colaterali
privilegiaţi: fraţi ori surori proveniţi din părinţi diferiţi (adică fraţi buni, fraţi consangvini sau fraţi
uterini cu defunctul) sau descendenţii fraţilor ori surorilor de categorii diferite (indiferent dacă vin la
moştenire în nume propriu sau prin reprezentare) o moștenire se va împărți pe linie maternă şi/sau
linie paternă,.
Astfel, linia paternă va lua jumătate din cota-parte care se cuvine colateralilor privilegiaţi, iar linia
maternă va culege cealaltă jumătate. Jumătatea care revine liniei paterne se va împărţi în mod egal
între
fraţii consangvini care vor moșteni pe această linie, iar jumătatea care revine liniei materne va fi
împărţită în mod egal între fraţii uterini care moștenesc pe linie maternă. Fraţii buni (cei care sunt frate
cu defunctul atât după tată, cât şi după mamă) beneficiază de o cotă-parte pe ambele linii și trebuie
menționați primii pe fiecare dintre cele două linii (maternă și paternă) și va trebui ca la final să adunați
cât îi revine fiecărui frate bun de pe ambele linii.

Exemplu: întreaga moștenire în valoare de 360 mii lei a fost stăpânită de S.S. fără a recunoaște
drepturi și altor persoane, pe motiv că este mama copilului predecedat, AB, al defunctului. Frații
defunctului, FB (frate bun), FU (frate uterin) FC și FD (frați consangvini) au cerut instanței drepturile
ce li se cuvin. Ce hotărăște instanța ?

Tpredecedat Mp

FU
D
FC FD FB SS AB predecedat

Rezolvare:
- Moștenirea se va împărți între S.S. și frații defunctului din părinți diferiți. - Având în vedere că
S.S. vine în concurs cu clasa a II – a de moștenitori legali, doar una dintre cele două categorii,
respectiv categoria colateralilor privilegiați, va beneficia de o cotă de ½. Cota de ½ i se va acorda
cu prioritate lui S.S. din valoarea de 360 mii lei, rezultând un cuantum de 180 mii lei.
- Restul de moștenire rămas după acordarea cotei S.S., în cuantum de 180 mii lei, urmează a fi
împărțit între colateralii privilegiați ai defunctului, pe linii.
- Împărțirea pe linii presupune ca valoarea ce urmează a fi împărțită între colateralii privilegiați ce
 aparțin unor categorii diferite, să se dividă la 2, însemnând că jumătate din valoare se va atribui
liniei paterne iar cealaltă jumătate va fi atribuită liniei materne. Ulterior acestui moment,
va trebui ca pe fiecare dintre cele două linii, să fie trecuți cei care moștenesc pe respectiva linie.
Astfel, pe linia paternă vor fi trecuți frații/fratele bun și frații/fratele consangvin iar pe linia
maternă se vor trece frații/fratele bun și frații sau fratele uterin. În acest moment pe fiecare
dintre cele două linii ar trebui să vă rezulte un număr de comoștenitori, între care va trebui să
împărțiți suma alocată acelei linii, în mod egal.
- Practic în speța enunțată mai sus, avem concurs între trei categorii diferite de frați, care împreună
formează categoria colateralilor privilegiați și care urmează a împărți între ei, pe linii, restul de
180 mii lei, rămas după acordarea cotei S.S.
- Vom proceda la împărțirea pe linii, astfel că din cei 180 mii lei, vom acorda jumătate liniei
paterne (LP = 90 MII LEI) și cealaltă jumătate se va duce către linia maternă (LM = 90 MII
lei). Din enunțul speței, rezultă că avem un frate bun (FB), un frate uterin (FU) și doi frați
consangvini (FC și FD).
- LP = 90 MII LEI = FB, FC, FD = 90 /3 = 30 mii lei îi revin fiecărui component al LP - LM = 90
MII LEI = FB, FU = 90/2 = 45 mii lei îi revin fiecărui component al LM - Ultima operațiune pe
care o mai aveți de făcut, ca regulă, pentru astfel de situații, este să adunați
cotele ce îi revin fratelui bun FB, de pe ambele linii, rezultând un cuantum de FB = 30 mii lei
(LP) + 45 mii lei (LM) = 75 MII LEI

– 3/4 din moştenire în concurs cu ascendenţii ordinari (clasa a III-a) sau cu colateralii ordinari
(clasa a IV-a), indiferent de numărul lor.
Reguli
1. Stabilirea cotei de moştenire ce i se cuvine soţului supravieţuitor se va face întotdeauna prin
determinarea clasei de moştenitori legali cu vocaţie concretă şi efectivă la moştenire,
(determinare care se face prin punerea în aplicare a celor trei principii ale devoluțiunii legale3)
şi se va atribui acestuia întotdeauna cu prioritate, faţă de ceilalţi moştenitori.
2. În ipoteza în care nu există moştenitori legali sau dintre cei existenţi, fie sunt nedemni, fie
renunţători, soţul supravieţuitor va culege întreaga moştenire.
3. Regimul matrimonial are importanţă şi implicaţii pentru determinarea masei succesorale, adică
a drepturilor şi obligaţiilor care o compun și prin urmare, la moartea unuia dintre soţi
comunitatea de bunuri încetează şi astfel trebuie să se determine partea cuvenită soţului defunct
din această comunitate, care, împreună cu celelalte bunuri, vor forma masa succesorală. Așadar
trebuie să aveți în vedere ca pentru situațiile în care, din enunțul speței rezultă că ar fi vorba
despre bunuri comune ale celor doi soți, regula ar fi ca acele bunuri să fie împărțite în mod egal
între soțul decedat și soțul supraviețuitor, dar exclusiv pentru situațiile în care este vorba despre
comunitate legală de bunuri.

Exemplu: dacă situația avută în vedere într-o speță, ar viza următorul enunț “soția
supraviețuitoare a stăpânit în fapt, casa realizată împreună cu defunctul în valoare de 200 mii
lei” ar trebui să aplicăm regulile comunității legale, să împărțim valoarea imobilului comun la
 ½, astfel încât 100 mii lei (echivalentul a jumătate din imobil) să meargă în patrimoniul
exclusiv al lui S.S. iar cealaltă jumătate de ½ să fie atribuită soțului decedat și inclusă astfel în
masa sa succesorală, masa succesorală la care va avea dreptul și S.S. în funcție de situația
concretă din speță.

2. Situații speciale
Articolul 972 alin. (2) şi (3) C. civ are în vedere două situaţii speciale în legătură cu drepturile
soţului supravieţuitor în concurs cu diferite clase de moştenitori legali.
a) Astfel, alin. (2), pe de-o parte are în vedere ipoteza în care soţul supravieţuitor concurează cu
moştenitori legali aparţinând la două clase diferite de moştenitori. Această problemă se pune
numai în caz de exheredare a unor moştenitori legali rezervatari.
De exemplu, care este cota succesorală legală în cazul în care soţul supravieţuitor vine în concurs
cu descendenţii, care au fost exheredaţi, dar şi cu componenţi ai clasei a II-a de moştenitori legali?
Dacă descendenţii defunctului (clasa I de moştenitori) au fost exheredaţi, ei culeg totuşi rezerva în
calitate de moştenitori legali rezervatari. Rezultă că, în această situaţie, dacă există şi moştenitori din
clasa a II-a, cota de moştenire a soţului supravieţuitor va fi de 1/4 din moştenire (deşi descendenţii au

3
Ordinea de chemare la moştenire este guvernată de trei principii, în baza cărora sunt determinate persoanele cu vocaţie succesorală concretă: –
principiul chemării la moştenire a rudelor în ordinea claselor de moştenitori legali;
– principiul proximităţii gradului de rudenie în cadrul aceleiaşi clase de moştenitori;
– principiul egalităţii între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad chemate la moştenire.
fost exheredaţi şi, conform regulilor generale, ar fi trebuit să i se stabilească cota prin raportare la
clasa a II-a şi să primească 1/3, totuși cota lui S.S se va face prin raportare la clasa I de moștenitori,
deoarece chiar dacă aceștia au fost dezmoșteniți, ei totuși beneficiază de rezerva succesorală).
b) Pe de altă parte, alin. (3) reglementează ipoteza bigamiei sau a poligamiei, adică existenţa a două
sau mai multor persoane care pretind drepturi succesorale în calitate de soţi supravieţuitori.
Aceste dispoziţii prevăd în mod expres soluţia consacrată pe cale doctrinară în sensul că
existenţa a două sau mai multor persoane care pretind drepturi succesorale în calitate de soţ
supravieţuitor, nu influenţează în niciun fel cota-parte din dreptul de moştenire al soţului
supravieţuitor. Astfel, în urma căsătoriei putative, moştenirea lăsată sau cota-parte de moştenire
prevăzută în favoarea soţului supravieţuitor, în concurs cu diferite clase de moştenitori legali, se
va împărţi în mod egal între soţul din căsătoria valabilă şi soţul de bună-credinţă din căsătoria
nulă.

Exemplu: defunctul a lăsat o avere de 300 mii lei. La moartea sa, se aflau în viață o soție
supraviețuitoare (din căsătoria legală) și o soție supraviețuitoare (din căsătoria putativă,
bigamie). Cine moștenește și în ce cote ?
Răspuns: Avem în vedere dispozițiile art. 972 alin. (3) C. civ., conform cărora, dacă în urma unei
căsătorii putative, două sau mai multe persoane au situaţia unui soţ supravieţuitor, acestea vor veni
împreună la succesiunea defunctului şi vor împărţi, în mod egal, cota de moştenire stabilită de lege
pentru soţul supravieţuitor în concurs cu clasa de moştenitori legali.
Astfel, moștenirea se împarte în mod egal între cele două soții, fiecăreia revenindu-i câte 150 mii lei.

3. Caracterele juridice ale drepturilor la moștenire ale S.S, descendenților și componenților

clasei a II - a
a) Soţul supravieţuitor:
– vine la moştenire numai în nume propriu, nu şi prin reprezentare;
– este moştenitor rezervatar, adică are dreptul la o cotă-parte din moştenire, chiar împotriva voinţei
defunctului;
– este obligat, atunci când vine în concurs cu clasa I de moştenitori, să raporteze la masa
succesorală donaţiile primite de la soţul decedat, dacă donaţia nu este scutită de raport;
– este moştenitor sezinar, în consecinţă va exercita posesia de fapt a patrimoniului succesoral.

b) Descendenţii

– potrivit art. 965 C. civ., descendenţii pot veni la moştenire în nume propriu sau prin reprezentare;
– potrivit art. 1087 C. civ., descendenţii sunt moştenitori rezervatari. Aceştia beneficiază, potrivit
dispoziţiilor legale, de o parte din moştenire, ce poartă denumirea de rezervă, chiar împotriva voinţei
defunctului. Dacă defunctul a dispus prin liberalităţi inter vivos sau mortis causa de patrimoniul
succesoral, acestea vor fi supuse reducţiunii, până la reîntregirea rezervei descendenţilor;
– potrivit art. 1126 C. civ., descendenţii sunt moştenitori sezinari. Astfel, ei au, pe de-o parte
„stăpânirea de fapt asupra patrimoniului succesoral”, chiar înainte de eliberarea certificatului de
moştenitor şi fără îndeplinirea unei alte formalităţi, iar pe de altă parte şi dreptul de a administra
patrimoniul succesoral şi de a exercita drepturile şi acţiunile defunctului;
– potrivit art. 1146 C. civ., descendenţii sunt obligaţi să raporteze donaţiile, adică sunt obligaţi să
readucă la masa succesorală bunurile pe care le-au primit cu titlu de donaţie de la cel care lasă
moştenirea.

c) Ascendenţii privilegiaţi:

– pot veni la moştenire numai în nume propriu, nu şi prin reprezentare;

– sunt moştenitori rezervatari;
– sunt moştenitori sezinari;
– nu sunt obligaţi la raportul donaţiilor.

d) Colateralii privilegiaţi:
 – pot veni la moştenire numai în nume propriu, pe când descendenţii lor pot veni la moştenire şi
prin reprezentare;
– nu sunt moştenitori rezervatari;
– nu sunt moştenitori sezinari;
– nu sunt obligaţi la raportul donaţiilor

4. Drepturile succesorale speciale ale soţului supravieţuitor

Potrivit art. 974 C. civ., când nu vine în concurs cu descendenţii defunctului, soţul supravieţuitor
moşteneşte, pe lângă cota sa de moștenitor legal (în funcție de clasa de moștenitori legali cu care va
veni în concurs, oricare altă clasă din cele 4, mai puțin clasa I), mobilierul şi obiectele de uz casnic
care au fost afectate folosinţei comune a soţilor.
Astfel, soţul supravieţuitor beneficiază de acest drept special, pe lângă cota sa legală, numai dacă
vine în concurs cu componenţi ai clasei a II-a, a III-a sau a IV-a, şi nu cu descendenţii defunctului.
Aşadar, rezultă că, atunci când soţul supravieţuitor vine la moştenire în concurs cu descendenţii
defunctului (clasa I de moştenitori), mobilierul şi obiectele de uz casnic care au fost afectate folosinţei
comune vor intra în masa succesorală şi se vor împărţi în mod corespunzător între aceştia. În acest
caz, soţul supravieţuitor ar putea primi aceste bunuri, în temeiul cotei succesorale de 1/4 la care are
dreptul, şi nu suplimentar peste această cotă legală.

Condiţii

Dreptul special al soţului supravieţuitor există numai dacă sunt îndeplinite două condiţii speciale:
a) soţul supravieţuitor să nu vină la moştenire în concurs cu descendenţii defunctului (clasa I de
moştenitori legali), deci trebuie să vină la moştenire numai în concurs moştenitori legali din clasele
a II-a, a III-a şi a IV-a;
b) de cuius să nu fi dispus de partea sa din aceste bunuri prin liberalităţi inter vivos (donaţii) sau
mortis causa (legate făcute prin testament);
astfel, este posibil ca defunctul să fi dispus de partea sa din aceste bunuri prin acte liberale
făcute în favoarea unor terţe persoane ori în favoarea tuturor moştenitorilor săi; în aceste
situaţii, bunurile în cauză nu mai pot fi dobândite în exclusivitate de soţul supravieţuitor în
virtutea dreptului său special.
Soţul supravieţuitor nu este rezervatar în privinţa acestor bunuri, astfel încât actele liberale
ale defunctului sunt valabile.

SPEȚĂ

Întreaga avere a defunctului se compune din bunuri mobile și imobile, dobândite în timpul
căsătoriei, în valoare de 320 de milioane.
Părinții defunctului, fratele tatălui defunctului și fiica acestuia, o soră bună și cei doi
descendenți ai unui alt frate bun al defunctului, predecedat, sora uterină și cei doi descendenți ai unui
alt frate uterin, care a renunțat la moștenire precum și fratele consangvin nedemn, alături de cei doi
descendenți ai săi au acceptat moștenirea defunctului.
Soția supraviețuitoare a defunctului împreună cu fiica dezmoștenită a acestora, pretind
drepturile ce li se cuvin.
Cum se împarte moștenirea defunctului ?

B1 B2

UTM
SU FUr

D
VP FC(nedemn) SB SS FB (predecedat) NC1 NC2 C NFB1 NFB2 NFU1 NFU2

REZOLVARE:

Având în vedere faptul că din enunțul speței, reiese că masa succesorală se compune din bunuri
mobile și imobile, dobândite în timpul căsătoriei de către cei doi soți, în valoare de 320 de milioane,
este necesar a se face partajul bunurilor și în consecință împărțirea valorii întregii mase succesorale la
2, rezultând o valoare a masei succesorale (MS) pe care defunctul o va avea de împărțit între cei care
îndeplinesc condițiile pentru a putea veni la moștenire, de 160 milioane, restul de 160 milioane din
valoarea totală, revenindu-i în exclusivitate lui SS.
Categoriile de moștenitori care întrunesc condițiile pentru a putea moșteni
sunt: ∙ SS
∙ Fiica dezmoștenită a celor doi soți, care va culege rezerva succesorală
∙ Părinții defunctului, T și M
∙ Sora bună –Sb
∙ Nepoții din partea fratelui bun (predecedat) al defunctului (Nfb1 și Nfb2) care vor veni la
moștenire, utilizând beneficiul reprezentării succesorale și vor culege partea de moștenire care
i s-ar fi cuvenit fratelui defunctului și o vor împărți între ei în mod egal sau pe capete. ∙ Sora
uterină a defunctului (Su)
∙ Nepoții din partea fratelui consangvin (nedemn) al defunctului (Nc1 și Nc2) care vor veni la
moștenire, utilizând beneficiul reprezentării succesorale și vor culege partea de moștenire
care i s-ar fi cuvenit fratelui consangvin al defunctului și o vor împărți între ei în mod egal
sau pe capete.
 Nu vin la moștenire:
∙ fratele tatălui defunctului și fiica acestuia, în calitate de colaterali ordinari (clasa a IV –a de
moștenitori legali), fiind înlăturați de la moștenire de componenți ai unor clase mai
apropiate de defunct, potrivit principiului chemării la moștenire în ordinea claselor de
moștenitori.
∙ cei doi descendenți ai unui alt frate uterin, care a renunțat la moștenire

Așadar vom începe calcularea drepturilor succesorale, cuvenite celor care îndeplinesc
condițiile pentru a putea veni la moștenire de la o valoare a masei succesorale de 160 milioane. MS =
160 MILIOANE

SS – având în vedere că vine în concurs cu un component al clasei I de moștenitori (fiica

dezmoștenită rezultată din căsătoria lui D cu SS), cota de moștenitor legal a lui SS este de ¼ din 160 =
40 milioane.
Rezultă în acest moment un rest de moștenire Rm = 160 – 40 = 120

Având în vedere că fiica rezultată din căsătoria lui D cu SS, a fost dezmoștenită, va trebui să îi
calculăm acesteia Rezerva succesorală (RS) care reprezintă jumătate din cât i s-ar fi cuvenit acesteia în
calitate de moștenitor legal, dacă nu ar fi fost dezmoștenită de către defunct.

Cota de moștenitor legal a fiicei, dacă aceasta nu ar fi fost dezmoștenită, ar fi fost 120
milioane. Dar având în vedere că a fost dezmoștenită, îi vom acorda ½ din 120, adică 60 milioane cu
titlu de rezervă succesorală.

Rezultă în acest moment un rest de moștenire Rm = 120 – 60 = 60 milioane

Ținând cont de faptul că avem un rest de moștenire de 60 milioane de împărțit, îl vom împărți
între cei care întrunesc condițiile și pot moșteni, adică componenții următoarei clase de moștenitori
legali, în speța noastră clasa a II –a de moștenitori legali :
∙ Părinții defunctului, T și M, în calitate de ascendenți privilegiați – clasa a II – a de
moștenitori
∙ Sora bună –Sb, colateral privilegiat – clasa a II – a de moștenitori.
∙ Nepoții din partea fratelui bun (predecedat) al defunctului (Nfb1 și Nfb2) care vor veni la
moștenire, utilizând beneficiul reprezentării succesorale și vor culege partea de moștenire
care i s-ar fi cuvenit fratelui defunctului și o vor împărți între ei în mod egal sau pe capete
- colaterali privilegiați – clasa a II – a de moștenitori.
∙ Sora uterină a defunctului (Su) - colateral privilegiat– clasa a II – a de moștenitori. ∙ Nepoții
din partea fratelui consangvin Fc (nedemn) al defunctului (Nc1 și Nc2) care vor veni la
moștenire, utilizând beneficiul reprezentării succesorale și vor culege partea de moștenire care
i s-ar fi cuvenit fratelui consangvin al defunctului și o vor împărți între ei în mod egal sau pe
capete. - colaterali privilegiați – clasa a II – a de moștenitori.

Împărțirea restului de moștenire între componenții clasei a II –a de moștenitori, anterior

menționați, se va face după cum urmează:
∙ Prima categorie căreia îi vom calcula drepturile succesorale sunt părinții defunctului, T și M,
în calitate de ascendenți privilegiați. Având în vedere că sunt doi ascendenți privilegiați,
împreună au dreptul la ½ din restul de moștenire de 60 milioane. Astfel, T + M = ½ din 60
= 30 milioane, urmând ca fiecare ascendent privilegiat să aibă dreptul la 15 milioane.
 Rezultă în acest moment un rest de moștenire Rm = 60 – 30 = 30 milioane

Restul de moștenire rămas, urmează a fi împărțit între colateralii privilegiați rămași ca și a

doua categorie care compune clasa a II – a de moștenitori legali.
Având în vedere că avem de-a face cu categorii diferite de colaterali privilegiați, adică frați
buni, uterini și consangvini, urmează a împărți restul de moștenire de 30 milioane, rămas după acordarea
drepturilor ascendenților privilegiați, pe linii, linie maternă (LM) și linie paternă (LP).
După cum deja știți și din alte spețe a căror rezolvare a fost discutată în cadrul cursului, în
situația unui concurs între categorii diferite de colaterali privilegiați, împărțirea pe linii presupune ca
valoarea alocată colateralilor privilegiați dacă aceștia provin din categorii diferite (frați buni, uterini și
consangvini) să se împartă în jumătate, astfel încât o jumătate să revină unei linii, iar cealaltă jumătate
celeilalte linii.
În consecință, restul de moștenire de 30 milioane, rămas după acordarea drepturilor
ascendenților privilegiați, se va împărți pe cele două linii: linie maternă (LM) și linie paternă (LP). LM =
15 milioane
LP = 15 milioane

În acest moment, va trebui să trecem pe fiecare dintre cele două linii, componența aferentă
fiecărei linii.
LM = 15 milioane = Sb (sora bună) + Fb (Nfb1 și Nfb2 care vin prin reprezentarea lui
Fb, care este predecedat) + Su = 15 : 3 = 5 milioane fiecare component al LM iar în ceea ce îi
privește pe Nfb1 și Nfb2 care vin prin reprezentarea lui Fb (fratele bun al defunctului), aceștia vor
împărți cele 5 milioane care i s-ar fi cuvenit lui Fb, dacă ar fi fost în viață, în mod egal sau pe cap de
moștenitor, fiecăruia revenindu-i câte 2,5 milioane.
LP = 15 milioane = Sb (sora bună) + Fb (Nfb1 și Nfb2 care vin prin reprezentarea lui Fb,
care este predecedat) + Fc (Nc1 și Nc2 care vor veni la moștenire, utilizând beneficiul reprezentării
succesorale și vor culege partea de moștenire care i s-ar fi cuvenit fratelui consangvin al defunctului și o
vor împărți între ei în mod egal sau pe capete). = 15 : 3 = 5 milioane fiecare component al LP iar în
ceea ce îi privește pe Nc1 și Nc2 care vin prin reprezentarea lui Fc (fratele consangvin al defunctului),
aceștia vor împărți cele 5 milioane care i s-ar fi cuvenit lui Fc, dacă ar fi fost demn față de defunct, în
mod egal sau pe cap de moștenitor, fiecăruia revenindu-i câte 2,5 milioane.
În concluzie, în ceea ce privește împărțirea restului de moștenire între colateralii
privilegiați din categorii diferite, cotele sunt următoarele:
∙ Sb (sora bună) care moștenește pe ambele linii = 5 milioane (LM) + 5 milioane (LP) = 10
milioane
∙ Nfb1 și Nfb2 care vin prin reprezentarea lui Fb, fratele bun al defunctului, predecedat și
moștenesc de pe ambele linii = 5 milioane (LM) + 5 milioane (LP) = 10 milioane
(împreună), fiecare câte 5 milioane.
∙ Su (sora uterină a defunctului, care a moștenit doar pe linie LM) = 5 milioane ∙ Nc1 și
Nc2 care vin prin reprezentarea lui Fc (fratele consangvin nedemn al defunctului) și
moștenesc doar pe linie paternă LP = 5 milioane.