ASCENDENTII ORDINARI Sediul materiei l reprezint art 982 NCC 1.

Noiunea de ascendeni ordinari i modul de operare al vocaiei succesorale a acestora "Sunt rudele n linie dreapt ascendent ale defunctului, cu excepia prinilor acestuia" - dup cum spune alin 1 al art. 982. Fcnd aplicarea art. 963 alin 2, vom putea spune c n aceast categorie de motenitori vor intra bunicii, strbunicii, str-strbunicii, la infinit. Fiind vorba de o rudenie n linie dreapt, chiar dac legea nu pune nici o oprelite referitor la gradul de rudenie limita, ca n cazul colateralilor, trebuie totui s remarcm c , obiectiv vorbind, lund n considerare vrstele celor implicai, ne vom opri totui foarte aproape de gradul 4 de rudenie. Diferena st n aceea c, dac sunt ntrunite condiiile pentru a moteni, gradul 4 de rudenie va putea fi depit, mergndu-se la gradele urmtoare, iar limitarea este de natur obiectiv, natural, iar nu de natur legal. Ca i n cazul celorlali motenitori legali, nu se face nici o deosebire dup cum este vorba de rude fireti sau de rudenia rezultat ca urmare a adopiei. n acest ultim caz, vocaia la motenire va aparine bunicilor sau strbunicilor rezultai n urma adopiei, deci celor crora adoptatul le-a devenit rud ca efect al adopiei, iar nu bunicilor sau strbunicilor fireti, cu care, n urma adopiei, a pierdut legatura de rudenie. Atunci cnd la motenirea unui defunct sunt chemai la motenire ascendenii ordinari, vom lua n calcul ambele linii ale motenirii , att cea matern ct

i cea patern. Prin urmare, motenitori vor fi att bunicii sau strbunicii din partea mamei defunctului, ct i bunicii sau strbunicii din partea tatlui defunctului. Deci, dac motenitori sunt bunicii, atunci vom vorbi despre patru persoane, iar dac motenitori sunt strbunicii, atunci vom vorbi despre opt persoane cu vocaie succesoral general . Ascendenii ordinari sunt chemai la motenire pe poziia a treia n ordinea claselor de motenitori legali. Astfel, ei vor veni la motenire dac descendenii, ascendenii privilegiai ori colateralii privilegiai nu exist, nu pot moteni sau nu doresc s moteneasc. Prin urmare, n cazul n care defunctul nu a avut descendeni, prinii i sunt decedai anterior, nu a avut frai sau surori, precum n cazul n care oricare dintre acetia sunt nedemni sau renuntori, astfel nct nici un motenitor aparinnd claselor I sau a II a nu ndeplinete condiiile necesare pentru a moteni, se va stabili vocaia concret la motenire a ascendenilor ordinari Este posibil ca ascendenii ordinari s vina n concurs cu motenitori aparinnd clasei I, a descendenilor , sau cu motenitori aparinnd clasei a II a, respectiv cu ascendenii privilegiai ai defunctului . Aceast situaie reprezint aplicarea practic a art. 964 alin 2, care face referire la situaia dezmotenirilor dispuse de defunct cu privire la descendeni sau ascendenii privilegiai, care sunt motenitori rezervatari. Regula conform cu care sunt chemai la motenire succesibili aparinnd claselor subsecvente, va funciona numai n cazul n care defunctul nu a dispus prin testament de cotitatea disponibil . n plus, n cazul ascendenilor ordinari, dac exheredarea se

refer la descendeni, este necesar ca nici succesibilii aparinnd clasei a II a s nu vrea sau s nu poat moteni, iar dac exheredarea se refer la ascendenii privilegiai este necesar ca nici colateralii privilegiai s nu vrea sau s nu poat moteni . Astfel, dac defunctul a exheredat descendenii, fr s dispuna cu privire la atribuirea bunurilor motenirii, se va cerceta mai nti dac exist sau nu ascendeni privilegiai ori colaterali privilegiai care s poat fi chemai la motenire. Numai dac acetia nu exist sau nu pot ori nu doresc s primeasc motenirea, abia atunci vor fi chemai la motenire ascendenii ordinari . n aceast situaie, ei vor veni la motenire n concurs cu descendenii - motenitori aparinnd clasei I - care vor primi rezerva lor succesoral, ascendenii ordinari avnd dreptul s culeag restul motenirii . n cazul n care defunctul a dispus exheredarea ascendenilor privilegiai, se va cerceta existena i vocaia succesoral a colateralilor privilegiai si numai dac acetia nu exist sau nu pot ori nu doresc s primeasc motenirea, abia atunci vor fi chemai la motenire ascendenii ordinari. n aceast situaie ei vor veni n concurs cu ascendenii privilegiai - motenitori aparinnd clasei a doua - care vor primi rezerva lor succesoral, ascendenii ordinari avnd dreptul s culeag restul motenirii. Ascendenii ordinati pot veni la motenire singuri sau n concurs cu soul supravieuitor al defunctului. n acest caz, cota cuvenit soului supravieuitor se va atribui cu precdere, cu ntietate, iar cota ascendenilor ordinari se va atribui abia dup aceea.

n cazul ascendenilor ordinari, funcioneaz regula proximitii gradului de rudenie, astfel nct ei vor fi chemai la motenire n ordinea gradelor de rudenie cu defunctul, astfel cum se stabilete n art 982 alin 3 NCC, motenitorii de grad mai apropiat nlturnd de la motenire pe cei de grad mai ndeprtat. Aadar, dac la motenirea unui defunct, n rndul ascendenilor ordinari exist att bunici ct strbunici, primii chemai vor fi bunicii, ca motenitori de gradul 2, iar abia apoi, dac acetia nu pot sau nu vor s moteneasc, vor fi chemai la motenire strbunicii, n ordinea celorlalte grade de rudenie. Chemarea la motenire se va opri la motenitorii din acel grad care ndeplinesc condiiile pentru a putea moteni, fr a mai avea relevan dac exist sau nu ali motenitori, din gradele urmtoare. n cadrul clasei a III a de motenitori legali, ntre cei care o compun, motenirea se va mpri n pri egale, ntre motenitorii de acelai grad. Astfel, dac defunctul a avut patru bunici care vin la motenire , acetia vor mpri motenirea n patru pri egale, iar dac a avut numai trei bunici care vin la motenire, acetia vor mpri motenirea n trei pri egale, fr a conta linia matern sau patern din care fac parte . 2. mprirea motenirii n cazul ascendenilor ordinari a. n cazul n care ascendenii ordinari vin la motenire singuri, ei vor culege ntreaga motenire. Se va aplica regula mpririi n cote egale ntre motenitorii care vin mpreun efectiv la motenire, astfel nct ntreaga masa succesoral va fi mprit n attea pri

cti motenitori sunt. Prin urmare, dac la motenire vin bunicii defunctului - rude de gradul 2 motenirea se va mpri n funcie de numrul lor. Dac la motenire vin strbunicii defunctului - rude de gradul 3 motenirea se va mpri de asemenea n funcie de numrul lor. Regula mpririi pe linii , matern patern, nu va avea nici o relevan i nu se va aplica n nici un caz n cazul ascendenilor ordinari . b. n cazul n care ascendenii ordinari vin la motenire n concurs cu soul supravieuitor, ei vor culege o cot de un sfert din motenire, conform art 982 alin 4 NCC. Cota soului supravieuitor, care este n acest caz de 3/4 din motenire, se va calcula cu precdere, iar cota ascendenilor ordinari, respectiv 1/4 din motenire, se va atribui abia dup aceea. c. n cazul n care ascendenii ordinari vin la motenire n concurs cu descendeni ai defunctului, ca urmare a exheredrii acestora , vom distinge dup cum exist sau nu concursul soului supravieuitor . - Dac la motenire vine soul supravieuitor, descendenii ca motenitori rezervatari exheredai i ascendenii ordinari, motenirea se va mpri astfel : soul supravieuitor va primi cota ce i se cuvine ca i cum ar veni n concurs cu clasa I de motenitori, respectiv 1/4; descendenii vor primi rezerva la care au dreptul, calculat din ntreaga mas succesoral, respectiv 1/2x3/4=3/8; ascendenii ordinari vor primi restul motenirii, adic 1/1(1/4+3/8)=1/1-5/8=3/8.

- Dac la motenire vin descendeni ai defunctului ca motenitori rezervatari exheredai si ascendenii ordinari, motenirea se va mpri astfel: descendenii i vor primi rezerva succesoral, respectiv 1/2 din motenire, iar ascendenii ordinari vor primi restul, respectiv 1/2 din motenire d. n cazul n care ascendenii ordinari vin la motenire n concurs cu ascendenii privilegiai, vom distinge de asemenea dup cum exist sau nu concursul soului supravieuitor . - dac la motenire vine soul supravieuitor, ascendenii privilegiai ca motenitori rezervatari exheredai i ascendenii ordinari, motenirea se va mpri astfel : soul supravieuitor va primi cota ce i se cuvine ca i cum ar veni n concurs numai cu ascendenii privilegiai, respectiv 1/2 din motenire; ascendenii privilegiai i vor primi rezerva la care au dreptul, calculat din diferena rmas, adic din 1/2; deci, dac exist un singur printe, rezerva sa va fi de 1/8x1/2 deci 1/16, iar dac exist 2 prini, rezerva lor va fi de 1/4x1/2 deci 1/8; astfel, cotele deja atribuite vor fi urmtoarele : 1/2+1/16=9/16 dac exist un singur printe sau 1/2+1/8=5/8 dac exist doi prini ; prin urmare, partea cuvenit ascendenilor ordinari va fi de 7/16 atunci cnd la motenire a venit un singur printe rezervatar sau de 3/8 atunci cnd la motenire au venit ambii prini rezervatari . - dac la motenire vin ascendenii privilegiai ca motenitori rezervatari exheredai impreuna cu ascendenii ordinari, motenirea se va mpri astfel :

ascendenii i vor primi rezerva la care au dreptul n funcie de numrul lor, calculat din ntreaga mas succesoral, respectiv 1/8 dac exist un singur printe si 1/4 dac exist ambii prini ; ascendenii ordinari vor primi diferena, adic 7/8 dac au venit n concurs cu un printe al defunctului si respectiv 3/4 dac au venit n concurs cu ambii prini ai defunctului . 3. Caracterele dreptului la motenire al ascendenilor ordinari . a. sunt motenitori legali, drepturile lor fiind consfinite n virtutea rudeniei cu defunctul b. nu sunt motenitori rezervatari, astfel nct ei vor fi nlturai de la motenire dac defunctul a dispus de bunurile sale prin testament c. nu sunt motenitori sezinari, astfel nct pentru a intra n posesia motenirii vor fi obligai sa cear emiterea certificatului de motenitor d. vin la motenire numai n nume propriu, iar nu prin reprezentare, ceea ce determin fr discuie mprirea motenirii ntre ei numai n mod egal
Publicat de Daniela Negrila la 11:18 Niciun comentariu: Trimitei prin e-mailPostai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe Facebook

joi, 21 iunie 2012

ASCENDENTII PRIVILEGIATI SI COLATERALII PRIVILEGIATI - partea a doua Cotele in care se imparte mostenirea in cazul clasei a doua de mostenitori legali

Regulile dupa care culeg mostenirea ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati sunt stabilite de art 978981 NCC. Distingem mai multe situatii. a. daca ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati vin la mostenire singuri, ei vor culege intreaga masa succesorala impreuna, dupa regula atribuirii intai a cotei parintilor si apoi a cotei colateralilor privilegiati. Astfel : -daca la mostenire vine un singur parinte, el va primi 1/4 din mostenire iar colateralii, impreuna, indiferent de numarul lor, 3/4 din mostenire ( aceasta impartindu-se intre ei in mod egal , pe linii sau pe tulpini, dupa regulile analizate anterior) - daca la mostenire vin ambii parinti, ei vor primi impreuna 1/2 din mostenire iar colateralii, impreuna, indiferent de numarul lor, 1/2 din mostenire (aceasta impartindu-se intre ei in mod egal, pe linii sau pe tulpini, dupa regulile analizate anterior) b. daca ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati vin la mostenire in concurs cu sotul supravietuitor, acesta va primi o cota fixa de 1/3 din mostenire, calculata cu prioritate din intreaga masa succesorala, iar clasa a doua de mostenitori va imparti restul de 2/3 din mostenire, dupa aceleasi criterii pe care le-am enuntat mai sus. Astfel: - daca la mostenire vine un singur parinte, el va primi 1/4 din 2/3, respectiv 2/12 din mostenire, iar colateralii privilegiati vor primi impreuna 3/4 din 2/3, respectiv 6/12 mostenire

- daca la mostenire vin ambii parinti, ei vor primi impreuna 1/2 din 2/3, respectiv 2/6 din mostenire, iar colateralii privilegiati vor primi impreuna restul de 1/2 din 2/3, respectiv 2/6 din mostenire c. daca ascendentii privilegiati vin singuri la mostenire, ei vor culege intreaga masa succesorala, care fie se va atribui integral parintelui venit singur la mostenire fie se va imparti in mod egal intre cei doi parinti care vin impreuna la mostenire d. daca ascendentii privilegiati vin la mostenire in concurs cu sotul supravietuitor, acesta din urma va primi o cota fixa de 1/2 din mostenire, iar cealalta cota de 1/2 se va atribui parintilor defunctului. Daca mostenitor este un singur parinte, el va culege intreaga parte ramasa, respectiv 1/2. Daca mostenitori sunt ambii parinti, ei vor culege cate 1/2 din 1/2, respectiv 1/4 fiecare. e. daca numai colateralii privilegiati vin la mostenire, singuri, fara concursul altcuiva, ei vor imparti intreaga masa succesorala, dupa regulile pe care le-am analizat anterior. f. daca la mostenire vin colateralii privilegiati in concurs cu sotul supravietuitor, acesta din urma va primi o cota fixa de 1/2 din mostenire, iar cealalta cota de 1/2 se va imparti intre colateralii privilegiati, asa cum am spus, urmand regulile impartirii egale, pe linii sau pe tulpini, dupa caz. g. in situatia speciala a concursului dintre clasa I si clasa a doua de mostenitori, intervenita in mod exceptional in urma exheredarii descendentilor, vom putea intalni in practica urmatoarele situatii :

- exista concursul sotului supravietuitor, al descendentilor rezervatari, al unui parinte si al colateralilor privilegiati: cota sotului supravietuitor va fi de 1/4 = 8/32; rezerva descendentilor va fi de 1/2x3/4=3/8=12/32; cota parintelui va fi de 1/4x3/8=3/32; cota colateralilor privilegiati va fi de 3/4x3/8=9/32 -exista concursul sotului supravietuitor, al descendentilor rezervatari, a doi parinti si al colateralilor : cota sotului supravietuitor va fi de 8/32 (1/4); rezerva descendentilor va fi de 1/2x3/4=3/8=12/32; cota parintilor va fi de 1/2x3/8=3/16=6/32; cota colateralilor privilegiati va fi de 1/2x3/8=3/16=6/32. - exista concursul sotului supravietuitor, al descendentilor rezervatari si numai al ascendentilor privilegiati ori numai al colateralilor privilegiati : cota sotului supravietuitor va fi de 8/32( 1/4); rezerva descendentilor va fi de 1/2x3/4=3/8=12/32; cota parintilor sau a colateralilor privilegiati va fi de 12/32 -exista concursul descendentilor rezervatari, al unui parinte si al colateralilor privilegiati : rezerva descendentilor va fi de 1/2x3/4=3/8=12/32; cota parintelui va fi de 1/4x5/8=5/32; cota colateralilor privilegiati va fi de 3/4x5/8=15/32 - exista concursul descendentilor rezervatari, a doi parinti si al colateralilor : rezerva descendentilor va fi de 1/2; cota ambilor parinti va fi de 1/2x1/2=1/4; cota colateralilor privilegiati va fi de 1/4 - exista concursul descendentilor rezervatari si , separat, fie al ascendentilor privilegiati, fie al colateralilor privilegiati : rezerva descendentilor va fi de 1/2; cota

atribuita ascendentilor privilegiati sau colateralilor privilegiati va fi de 1/2. Temeiul juridic al drepturilor succesorala ale ascendentilor si colateralilor privilegiati: Ascendenti privilegiati si colaterali privilegiati : Daca vin singuri la mostenire : art. 976 si art. 978 Daca vin la mostenire in concurs cu sotul supravietuitor : art. 976, art. 977 alin 1 si art. 978 Ascendenti privilegiati : Daca vin singuri la mostenire : art. 976 , art. 979 alin 1 si art. 980 Daca vin la mostenire in concurs cu sotul supravietuitor; art 976, art. 977 alin 2, art. 979 alin 1 si art 980 Colateralii privilegiati : Daca vin singuri la mostenire : art. 976, art. 979 alin 2, art. 981 Daca vin la mostenire in concurs cu sotul supravietuitor : art. 976, art. 977 alin 2, art. 979 alin 2 si art 981 Caracterele juridice ale clasei ascendentilor privilegiati si colateralilor privilegiati Ascendentii privilegiati a. sunt mostenitori legali : Drepturile lor sunt stabilite prin efectul legii, ca si in cazul celorlalti mostenitori legali. Temeiul instituirii ascendentilor privilegiati ca si mostenitori legali il constituie rudenia, fie cea izvorata din filiatie, indiferent ca este vorba de cea din casatorie, din afara casatoriei sau in

urma reproducerii umane asistate medical cu tert donator, fie cea rezultata in urma adoptiei. b. sunt mostenitori sezinari Sezina este un alt beneficiu pe care legea il acorda ascendentilor privilegiati. In temeiul sau, acestia au posibilitatea de a primi stapanirea de fapt a patrimoniului succesoral anterior emiterii certificatului de mostenitor. In acelasi timp, ei vor putea administra acest patrimoniu si vor putea exercita depturile si actiunile defunctului. c. sunt mostenitori rezervatari Conform art. 1088 NCC, coroborat cu art 978 NCC, rezerva ascendentilor privilegiati va fi de: - 1/2 din 1/4, respectiv de 1/8, daca la mostenire vine un singur parinte - 1/2 din 1/2, respectiv 1/4, daca la mostenire vin ambii parinti . Cum se va calcula aceasta rezerva ? Raspunsul se va da functie de situatia concreta in care ne aflam . Astfel : - In cazul in care ascendentii vin la mostenire fara a suporta concursul sotului supravietuitor, rezerva lor se va calcula din intreaga mostenire, intocmai cum se calculeaza in aceasta situatie si cota care le revine ascendentilor privilegiati . Prin urmare, situatia se va rezolva simplu, atribuindu-se rezerva ascendentilor ( de 1/8 sau 1/4 ) si diferenta atribuindu-se conform vointei defunctului exprimata prin testament - In cazul in care ascendentii vin la mostenire in concurs cu sotul supravietuitor, indiferent daca acesta beneficiaza de cota sa ca si mostenitor legal sau numai de rezerva ce i se cuvine, din intreaga mostenire se va

atribui cota sotului cu intaietate, iar rezerva ascendentilor privilegiati se va calcula numai din diferenta. Concluzia aceasta se impune, practic, avandu-se in vedere reglementarea art. 977 NCC care stabileste cota cuvenita clasei a doua de mostenitori in cazul concursului cu sotul supravietuitor. Analizand textul, observam ca partea pe care legea o da clasei a doua este de doua treimi din mostenire daca vocatia succesorala concreta apartine atat ascendentilor cat si colateralilor privilegiati sau de o jumatate din mostenire daca sunt chemati la culegerea acesteia numai ascendentii privilegiati sau numai colateralii privilegiati. Facand raportul cu reglementarea legala a rezervei ( care spune ca aceasta este jumatate din cota cuvenita ca si mostenitor legal ) consideram ca, atata vrema cat cota este stabilita dintr-o parte de 1/2 sau de 2/3 din mostenire , si rezerva trebuie calculata in acelasi mod. Astfel, putem avansa mai multe ipoteze de lucru: -daca defunctul care era casatorit, avand unul sau doi parinti in viata, a lasat un testament altor persoane instituindu-le legatari universali, acesta se va reduce, la cererea rezervatarilor mentionati, in limita cotitatii disponibile. Nu va avea importanta daca vocatie succesorala generala au si colateralii privilegiati intrucat acestia, nefiind rezervatari, sunt exlusi de la mostenire, fiind lipsiti de vocatie succesorala concreta prin vointa autorului. Daca respectivii colaterali privilegiati sau unii dintre ei sunt tocmai beneficiarii testementului, ei vor avea vocatie succesorala testamentara, de cea legala fiind lipsiti prin vointa defunctului. Acest lucru nu este de natura, insa , sa-i prejudicieze pentru ca, beneficiind de

testament, cota pe care o primesc in concret este mai mare decat cea care li s-ar fi cuvenit ca si mostenitori legali. Prin urmare, se va calcula rezerva sotului supravietuitor in functie de cota ce i s-ar fi cuvenit acestuia in concurs numai cu ascendentii privilegiati, adica 1/2x1/2=1/4 din masa succesorala . Rezerva ascendentilor privilegiati se va calcula numai din diferenta de 3/4 intrucat si cota sa legala, in concurs cu sotul supravietuitor, se stabileste numai din ceea ce ramane dupa scaderea cotei cuvenite sotului. Asadar, daca este un singur parinte rezerva sa va fi de din , respectiv 1/8, dar raportat la diferenta de , ceea ce inseamna ca rezerva de care beneficiaza el este de 1/8 din 3/4, respectiv 3/32. Daca sunt doi parinti, rezerva lor va fi de din respectiv 1/4, bineinteles raportat tot la diferenta de , ceea ce inseamna ca rezerva de care vor beneficia ei va fi de din , respectiv 3/16. Cumuland rezervele sotului supravietuitor si ale ascendentilor ajungem la urmatorul rezultat : 1/4+3/32=11/32, daca este un singur parinte; 1/4+3/16=7/16=14/32, daca sunt doi parinti. Prin urmare, cotitatea disponibila de care poate dispune defunctul este de 21/32 daca la mostenire vine sotul supravietuitor si un parinte, ca si mostenitori rezervatari, si respectiv 18/32 daca la mostenire vine sotul supravietuitor si doi parinti ca si mostenitori rezervatari. Un alt mod de calcul, respectiv acela in care rezerva ascendentilor se scade tot din intreaga masa succesorala este pe de o parte neconform cu prevederea legala si pe de alta parte de natura sa incalce vointa dispunatorului intrucat diminueaza cotitatea disponibila. In

aceasta varianta, rezerva sotului supravietuitor va fi de 1/2x1/2=1/4, rezerva unui parinte, raportata la intrega masa succesorala, va fi de 1/8, iar rezerva a doi parinti, raportata tot la intreaga masa succesorala va fi de 1/4. Rezulta ca cele doua rezerve cumulate vor fi de 1/4+1/8=3/8, daca exista un singur parinte si respectiv 1/4+1/4=2/4=4/8 daca sunt ambii parinti. Prin urmare, cotitatea disponibila va fi de 5/8=20/32 daca la mostenire vine sotul si un singur parinte ca si mostenitori rezervatari, si respectiv de 4/8=16/32 daca la mostenire vine sotul supravietuitor si ambii parinti. Se observa, comparand, ca se diminueaza cotitatea disponibila cu 1/32 respectiv cu 2/32 fata de modul de calcul anterior. -daca defunctul, casatorit fiind si avand unul sau doi parinti in viata, lasa testement sotului supravietuitor, instituindu-l legatar universal, acesta se va reduce in limita rezervei cuvenite ascendentilor. Deasemeni nu va avea importanta daca exista sau nu colaterali privilegiati intrucat acestia sunt inlaturati de la mostenire prin existenta unui testament care nu le beneficiaza. In aceasta situatie, din intreaga masa succesorala se va scadea cota cuvenita sotului in concurs cu ascendentii privilegiati, respectiv 1/2 din mostenire, ramanand partea care legal s-ar atribui clasei a doua, respectiv 1/2 din masa succesorala. Din aceasta se calculeaza rezerva ascendentilor privilegiati, in functie de numarul lor, respectiv 1/8x1/2=1/16 daca este un singur parinte si 1/4x1/2=1/8=2/16 daca sunt doi parinti. Cotele deja atribuite astfel vor insuma 1/2+1/16=8/16+1/16=9/16 daca exista un singur parinte in concurs cu sotul supravietuitor si respectiv 1/2+2/16=8/16+2/16=10/16 daca exista doi parinti in

concurs cu sotul supravietuitor. Prin urmare, cotitatea disponibila de care va beneficia sotul supravietuitor in calitatea sa de legatar al defunctului este de 7/16 daca vine in concurs cu un singur parinte si respectiv de 6/16 daca vine in concurs cu ambii parinti. Impartirea finala va avea urmatorul aspect: un singur parinte primeste rezerva sa de 1/16 iar sotul supravietuitor 1/2+7/16=15/16; ambii parinti primesc rezerva lor de 2/16 iar sotul supravietuitor primeste 1/2+6/16=14/16. Celalalt mod de calcul, in care rezerva parintilor se scade din intreaga masa succesorala ar oferi urmatoarele rezultate. Partea cuvenita sotului supravietuitor este de 1/2 din mostenire, deductibila din intreaga masa succesorala. Rezerva ascendentilor, daca o deducem tot din intreaga masa succesorala este de 1/8 pentru un parinte si 1/4 pentru ambii parinti. Inseamna ca cele doua cote deja atribuite ar cumula 1/2+1/8=5/8 daca este un singur parinte si respectiv 1/2+1/4=3/4 daca sunt doi parinti. Cotitatea disponibila ar fi deci de 3/8 daca este un singur parinte si de 1/4 daca sunt doi parinti. Aceasta, evident, redusa, se va atribui sotului supravietuitor in calitatea sa de mostenitor testamentar. Impartirea finala a masei succesorale va fi urmatoarea: un parinte primeste 1/8 din mostenire, iar sotul care este si legatar al defunctului primeste 1/2+3/8=7/8; doi parinti primesc 1/4 din mostenire iar sotul supravietuitor care este si legatar primeste 1/2+1/4=3/4. Repeta, aceasta a doua varianta de calcul nu ni se pare cea mai potrivita intrucat nu se afla in deplin acord cu prevederile legale si este de natura sa incalce vointa defunctului lasand o cotitate disponibila mai mica.

Ipoteza analizata mai sus este aplicabila si atunci cand prin testament defunctul si-a exheredat numai ascendentii privilegiati, numind un legatar care este o alta persoana decat sotul supravietuitor. d. vin la mostenire in nume propriu Faptul ca ascendentii privilegiati vin la mostenire numai in nume propriu este o chestiune fireasca. Reprezentarea , in cazul lor, ar fi insemnat chemarea la mostenire a colateralilor privilegiati in alta calitate decat aceea pe care, practic, o au in virtutea legii . e. Reprezinta unul dintre subiectii prezumtiei instituita de art 1091 alin 4 NCC,conform careia, "instrainarea cu titlu oneros catre un descendent ori un ascendent provilegiat sau catre sotul supravietuitor este prezumata a fi donatie daca instrainarea s-a facut cu rezerva uzufructului, uzului ori abitatiei sau in schimbul intretinerii pe viata ori a unei rente viagere". Este vorba de o prezumtie relativa, care functioneaza "pana la dovada contrara" si care este deasemenea ineficienta in cazul in care beneficiarii sai au consimtit la instrainare. In temeiul acestei prezumtii, categoriile de acte precizate de lege vor fi analizate ca si donatii, aplicandu-li-se regimul acestora in tot ceea ce priveste procedura notariala a desbaterii mostenirii. Colateralii privilegiati a. sunt mostenitori legali Sunt, evident, dupa descendenti si parinti, socotiti a reprezenta categoria de rude cea mai apropriata de defunct. Prin urmare, chemarea lor la mostenire este

stabilita prin lege, ca efect al rudeniei cu cel care a lasat mostenirea. b. nu sunt mostenitori sezinari In conformitate cu prevederile art 1127 NCC, colateralii privilegiati, in calitatea lor de mostenitori legali nesezinari, vor dobandi stapanirea de fapt asupra patrimoniului succesoral precum si dreptul de a administra acest patrimoniu numai in urma eliberarii certificatului de mostenitor, dar cu efect retroactiv din ziua deschiderii mostenirii . c. nu sunt mostenitori rezervatari Aceasta va insemna ca, in cazul existentei unor testamente facute de defunct in favoarea altor persoane, colateralii privilegiati pierd drepturile pe care le au, in virtutea legii, de a culege mostenirea, neavand beneficiul rezervei pe care mostenitorii legali analizati anterior il au. d. vin la mostenire un nume propriu si prin reprezentare Pentru a acoperi nevoia de echitate intre colateralii privilegiati ai unui defunct, in cazurile in care unul dintre acestia este impiedicat a mosteni in nume propriu din cauza predecesului sau a nedemnitatii, legea acorda beneficiul reprezentarii. Prin urmare, colateralii privilegiati vor putea culege mostenirea defunctului atat venind in nume propriu, caz in care mostenirea se va imparti egal intre ei, cat si prin reprezentare, caz in care mostenirea se va imparti pe tulpini . Este de retinut deasemenea faptul ca, in cazul reprezentarii, aceasta nu va opera decat pana la gradul 4 inclusiv .

Publicat de Daniela Negrila la 08:39 Niciun comentariu: Trimitei prin e-mailPostai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe Facebook

vineri, 15 iunie 2012

ASCENDENTII PRIVILEGIATI si COLATERALII PRIVILEGIATI partea intai NCC Sediul materiei il reprezinta art 976 - 981

Este o clasa de mostenitori mixta, cuprinzand rude de grad diferit : pe de o parte, se afla ascendentii privilegiati - parintii defunctului, care sunt rude de gradul 1 cu acesta - si pe de alta parte se afla colateralii privilegiati - fratii, surorile, nepotii sau stranepotii de frate/sora ai defunctului, care sunt rude de gradul 2, 3 sau 4 cu acesta. Ea este reglementata avand in vedere legatura dintre defunct si rudele sale, considerandu-se ca, dupa descendenti, cele mai apropiate rude sunt parintii, iar alaturi de ei, cu anumite diferentieri legale, se afla fratii si surorile celui decedat.

Notiunea de ascendenti privilegiati si colaterali privilegiati Definirea notiunii este data de art 976 NCC, alin. 1 vorbind despre ascendentii privilegiati iar alin 2 referindu-se la colateralii privilegiati, dupa cum urmeaza : 1. Ascendentii privilegiati, conform alin 1, sunt "tatal si mama defunctului". Ceea ce trebuie aratat cu aceasta ocazie este faptul ca notiunea ii cuprinde pe parintii defunctului, indiferent ca este vorba de rudenia fireasca sau de adoptie. Prin urmare, in categoria "parintilor" vor fi inclusi parintii firesti ai defunctului, daca este vorba de rudenia fireasca, sau parintii adoptivi ai defunctului, daca este vorba de rudenia civila stabilita prin adoptie. Existenta uneia dintre cele doua categorii de parinti - firesti sau adoptatori - o exclude pe cealalta, reglementarea actuala nemaicunoscand decat asa-numita "adoptie cu efecte depline", in urma careia adoptatul pierde orice legatura de rudenie cu parintii firesti. Asa stand lucrurile, in cazul in care defunctul a fost adoptat, la mostenirea sa nu vor fi chemati decat parintii adoptivi, iar nu si parintii firesti . Deasemenea , nu are nici o importanta in privinta dreptului la mostenire daca filiatia este din casatorie sau din afara casatoriei, parintii avand aceleasi depturi asupra succesiunii copilului lor indiferent daca acesta a rezultat dintr-o convietuire neoficializata sau in cadrul unei casatorii. Aceasta concluzie rezulta din interpretarea art. 448 NCC care stabileste egalitatea in drepturi a copiilor si care inseamna ca, daca descendentii au drepturi egale fata de parintii lor si fata de rudele acestora, atunci este logic sa acordam aceleasi drepturi egale si parintilor

fata de copii. Avand in vedere reciprocitatea vocatiei succesorale legale, orice alta concluzie ar fi ilogica. La acelasi rezultat indeamna si prevederile art. 500 NCC care afirma, fara a face distinctia intre parintii din casatorie si cei din afara casatoriei, ca acestia nu au niciun drept asupra bunurilor copilului(...) in afara de dreptul la mostenire si la intretinere. Lungi au fost discutiile in doctrina asupra dreptului la mostenire al tatalui din afara casatoriei. Actualmente nu mai exista niciun dubiu cu privire la dreptul tatalui din afara casatoriei de a-si mosteni copilul mort fara posteritate(Mihail Eliescu), dar ramane de avut in vedere situatia in care stabilirea filiatiei se face prin recunoastere insa scopul acesteia nu este cel legal si nici nu are in vedere interesul suprem al copilului ci este data strict in vederea realizarii unei vocatii succesorale legale. Intr-o asemenea ipoteza, bineinteles ca recunoasterea este lovita de nulitate absoluta, fiind contrara bunelor moravuri si ordinii de drept intrucat dreptul la mostenire trebuie sa fie un efect al stabilirii raporturilor de rudenie iar nu cauza ei (Deak 101). Oricum, dreptul la mostenire al tatalui din afara casatoriei intr-un astfel de caz este infirmat nu datorita statutului sau de parinte necasatorit cu mama defunctului ci datorita faptului ca actul prin care a fost stabilita filiatia a fost anulat, legatura de rudenia fiind astfel desfiintata. In aceeasi categorie de discutii face parte si stabilirea dreptului la mostenire al parintilor dintr-o casatorie nula sau anulata. Conform art. 305 NCC, nulitatea casatoriei nu are niciun efect in privinta copiilor care pastreaza situatia unor copii din casatorie, ceea ce

inseamna ca acestia vor avea dreptul sa-si mosteneasca parintii. Ori, in virtutea aceluiasi principiu al reciprocitatii vocatiei succesorale, este firesc sa recunoastem si dreptul parintilor de a-si mosteni copiii rezultati dintr-o casatorie nula sau anulata. Se impune sa facem o precizare cu privire la reproducerea umana asistata medical cu tert donator, pe care anterior legislatia noastra nu o cunostea. Astfel, conform art. 441 si urm NCC utilizarea procedeului medical mentionat nu determina nici o legatura de rudenie intre copil si donator. In privinta mamei, situatia nu cunoaste nici o deosebire fata de regula cunoscuta si fireasca: este cea care a dat nastere copilului. In privinta tatalui, acesta este acela care si-a dat consimtamantul la reproducerea umana asistata medical, fie ca este sotul mamei (sau era la momentul conceptiunii medicale) fie ca este un alt barbat. Acesta din urma are obligatia ca, dupa nastere , sa-l recunoasca pe copilul nascut prin acest procedeu sub sanctiunea atragerii raspunderii fata de mama si fata de copil precum si cu posibilitatea stabilirii paternitatii pe cale judecatoreasca. Ceea ce pe noi ne intereseaza in materia pe care o studiem este faptul ca dreptul la mostenire va apartine mamei si acelui barbat care a consimtit la utilizarea procedeului medical de reproducere, fara a avea importanta persoana tertului donator. In privinta gradului de rudenie al ascendentilor privilegiati, acesta este unic si nesusceptibil de modificare sau extindere, mostenirea acordata ascendentilor privilegiati fiind strict limitata la gradul 1 care le apartine de drept.

2.Colateralii privilegiati , conform alin 2, sunt "fratii si surorile defunctului, precum si descendentii acestora, pana la al patrulea grad inclusiv". Prevederea legala nu face nici o diferenta dupa cum este vorba de frati buni, frati consangvini sau frati uterini, ceea ce inseamna ca la mostenirea unui defunct vor fi chemati toti acesti colaterali, fara a deosebi intre fratii nascuti din aceeasi casatorie a parintilor lor, din casatorii diferite sau dinafara casatoriei. Felul in care se va face impartirea intre ei, va face obiectul unei analize ulterioare. Deasemenea, precizam ca in cazul adoptatului, colaterali ai acestuia vor fi considerati numai cei rezultati in urma adoptiei, iar nu si cei care au existat in baza rudeniei firesti . Filiatia stabilita in urma reproducerii umane asistata medicalva determina de buna seama relatii de rudenie intre toti copiii nascuti din aceiasi parinti. Prin urmare, acestia vor fi considerati frati intre ei, cu drepturi egale, indiferent daca o parte a lor sunt rezultatul unor nasteri normale iar altii sunt produsul unor practici medicale. Diferentiarea se va face asemeni rudeniei firesti sau civile, intre fratii buni, consangvini sau uterini, dupa cum fratii au aceiasi parinti comuni, aceeasi mama sau acelasi tata, cu deosebirea ca tatal firesc va fi considerat ca fiind acel barbat care a consimtit la utilizarea procedeului medical ( fiind sotul mamei sau, in cazul femeii singure, cel care a recunoscut ulterior copilul ). Vocatia succesorala a colateralilor privilegiati se opreste la gradul 4 inclusiv, deci pana la stranepotii de sora/frate.

Modul in care opereaza atribuirea mostenirii catre ascendentii si colateralii privilegiati ASPECTE GENERALE 1.Ascendentii si colateralii privilegiati reprezinta o clasa mixta de mostenitori, formata din rude de gradul 1, respectiv parintii defunctului , si rude de gradul 2, 3 sau 4, respectiv fratii, surorile, nepotii sau stranepotii de frate/sora. 2.Prin componenta si prin felul in care este reglementata vocatia sa la mostenire, clasa a II-a de mostenitori reprezinta o exceptie de la pricipiul proximitatii gradului de rudenie, inlauntrul sau putand coexista si culege mostenirea rude de grad mai apropriat ( parintii defunctului - rude de gradul 1 ) impreuna cu rude de grad mai indepartat cu defunctul ( fratii si suroriledefunctului - rude de gradul 2 -, precum si nepotii sau stranepotii de frate/sora - rude de gradul 3 si 4). 3.Clasa a II -a de mostenitori este chemata la mostenire , conform alin 3 al art. 976 NCC, daca descendentii " nu indeplinesc conditiile necesare pentru a mosteni". Aceasta inseamna ca, daca nu exista descendenti sau acestia nu pot ( intrucat sunt nedemni de a mosteni ) sau nu vor sa mosteneasca (sunt renuntatori la mostenire), in temeiul legii este chemata la mostenire urmatoarea clasa, in ordinea stabilita de art 964 NCC, respectiv cea a ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati. O alta situatie in care clasa a II a de mostenitori legali poate fi chemata la mostenire este cea a

exheredarii clasei descendentilor, prin testament lasat de defunct. In acest caz, clasa a II de mostenitori va veni la mostenire in concurs cu clasa I de mostenitori, care va culege numai rezerva la care este indreptatita prin lege, clasei a II a revenindu-i restul mostenirii 4.Clasa a II de mostenitori legali poate culege mostenirea singura sau in concurs cu sotul supravietuitor. Cota acestuia din urma se stabileste, in conformitate cu prevederile art 972 NCC functie de existenta ambelor elemente componente ale clasei (atat ascendenti privilegiati cat si colaterali privilegiati) sau numai a unui sungur element al clasei ( numai ascendenti privilegiati sau numai colaterali privilegiati). Daca la mostenire vin atat ascendentii privilegiati cat si colateralii privilegiati, cota ce se va atribui prioritar sotului supravietuitor va fi de 1/3 din mostenire., iar partea ce se va cuveni si se va imparti intre mostenitorii clasei a doua va fi de 2/3 din mostenire. Daca la mostenire vin numai ascendentii privilegiati sau numai colateralii privilegiari, cota ce se va atribui prioritar sotului supravietuitor va fi de 1/2 din mostenire, iar partea ce se va cuveni ascendentilor privilegiati ( sau colateralilor privilegiati, dupa caz ) va fi de 1/2 din mostenire . Ca in toate situatiile,cota sotului supravietuitor se va imputa asupra intregii mosteniri, iar mostenitorii clasei a II a vor culege impreuna restul mostenirii.Reglementarea legala a partii de mostenire pe care o culege clasa a doua de mostenitori legali in concurs cu sotul supravietuitor este data de art. 977 NCC. In cazul in care nu exista concursul sotului supravietuitor, clasa a doua de

mostenitori legali va culege intreaga mostenire, dupa regulile stabilite de art 978-981 NCC ASCENDENTII PRIVILEGIATI Ascendentii privilegiati vin la mostenire indiferent de numarul lor : ambii parinti sau numai unul dintre ei. Analizam in cele ce urmeaza situatiile pe care le putem intalni in practica : a. Ei pot culege mostenirea ( sau partea de mostenire ) singuri, fara concursul colateralilor privilegiati, in cazul in care acestia nu indeplinesc conditiile legale pentru a mosteni , conform art 979 alin 1 NCC. In aceasta situatie, aplicabile vor fi dispozitiile art 980 NCC, care dispun ca mostenirea cuvenita ascendentilor privilegiati se imparte intre acestia in mod egal . Prin urmare, daca este un singur parinte el va culege intreaga mostenire, iar daca sunt doi parinti acestia vor prelua o cota de 1/2 fiecare. Se va avea in vedere vocatia concreta a ascendentilor privilegiati, analizandu-se daca amandoi sau numai unul dintre ei erau in viata la momentul deschiderii mostenirii, demnitatea fata de defunct, felul in care si-au manifestat dreptul de optiune succesorala precum si existenta unei exheredari dispusa de autorul mostenirii care, daca exista, va fi de natura sa diminueze partea culeasa de ascendentii privilegiati. b. In cazul in care la mostenire ascendentii privilegiati suporta concursul colateralilor privilegiati, mostenirea (sau partea de mostenire) se va imparti in functie de numarul ascendentilor privilegiati care vin efectiv la mostenire. Deci, nu va

avea importanta daca in viata sunt ambii parinti ai defunctului, ci numai daca ambii au vocatie concreta la mostenire (ambii au acceptat mostenirea, nu sunt nedemni, nu au fost dezmosteniti). In aceasta situatie, aplicabile vor fi dispozitiile art 978 NCC, care dispun ca , daca la mostenire vine un singur parinte cota lui va fi de 1/4, iar daca la mostenire vin ambii parinti, cota lor va fi de 1/2. Asadar, intelegem ca si cota cuvenita ascendentilor privilegiati se deduce cu prioritate din mostenire sau din partea de mostenire cuvenita clasei a doua de mostenitori, colateralii privilegiati avand posibilitatea de a primi si imparti intre ei numai diferenta. Practic,din masa succesorala se va scadea cota cuvenita ascendentilor si abia apoi se va atribui cota cuvenita colateralilor privilegiati. Deducem deci, o prioritate legala ( un drept prioritar ) in privinta modului in care culeg mostenirea ascendentii privilegiati fata de colateralii privilegiati . Analizand acest sistem de prioritati legale, constatam ca ascendentii privilegiati nu cunosc decat prioritatea acordata sotului supravietuitor, daca vin in concurs cu acesta. In celelalte situatii, prioritatea o au ei, ascendentii privilegiati . c. Daca intreaga clasa a doua de mostenitori vine in concurs cu sotul supravietuitor, din intreaga mostenire se va scadea cota cuvenita acestuia( adica 1/3), cu prioritate. Din restul ( respectiv din 2/3) se va scadea cota cuvenita ascendentilor privilegiati, in functie de numarul lor, ca si a doua prioritate, iar abia apoi se va atribui diferenta colateralilor privilegiati. Astfel, daca la mostenire vine un singur parinte, acesta va primi o cota de 1/4 din 2/3 adica 2/12, iar daca la mostenire vin ambii

parinti acestia vor primi fiecare cate 2/12, deci 4/12 impreuna. Schema atribuirii mostenirii va fi, in acest caz, urmatoarea: sotul supravietuitor primeste 1/3=2/6; un parinte primeste 2/12=1/6, urmand ca restul de 3/6 ( adica jumatate) sa se imparta intre colateralii privilegiati; doi parinti primesc 4/12=2/6, urmand ca restul de 2/6 sa se imparta intre colateralii privilegiati. d. Daca numai ascendentii privilegiati vin in concurs numai cu sotul supravietuitor, atunci cota acestuia, ce se va scadea cu prioritate, este de , urmand ca cealalata jumatate sa se atribuie ascendentilor privilegiati, in functie de numarul lor. Astfel, un singur parinte venit la mostenire va fi beneficiarul intregii cote ramase, primind deci 1/2, iar doi parinti vor imparti cota ramasa, primind fiecare care 1/4. e. daca o mostenire cunoaste concursul sotului supravietuitor - ca si mostenitor legal - al descendentilor - ca si mostenitori legali rezervatari exheredati de defunct - al ascendentilor privilegiati si colateralilor privilegiati - ca si clasa subsecventa chemata la mostenire ca urmare a exheredarii, vom avea urmatoarea tehnica de calcul: in primul rand, din intreaga masa succesorala se va scadea cota sotului supravietuitor ( care va fi de 1/4, calculata in temeiul art 972 alin 2 ); in al doilea rand, se va calcula rezerva descendentilor ( care va fi de 1/2x3/4=3/8); in al treilea rand se va scadea din total ceea ce s-a atribuit sotului si descendentilor, pentru a se vedea care este cota ce se va distribui clasei a doua [ 1/1 (1/4+3/8)]= 1/1-5/8= 3/8.] ; in al patrulea rand, se va stabili care este cota cuvenita ascendentilor privilegiati, in

functie de numarul lor (1/4 x3/8=3/32 daca este un singur parinte, si 1/2x3/8=3/16 daca sunt ambii parinti); abia in ultimul rand se va stabili partea cuvenita colateralilor privilegiati si care va fi, practic, ceea ce a ramas dupa atribuirea cotelor celorlalti mostenitori legali ( 3/4x3/8=9/32 daca au fost in concurs cu un singur parinte, sau 1/2x3/8=3/16 daca au fost in concurs cu ambii parinti) Daca dezmostenirea sa extins atat in privinta descendentilor cat si a sotului supravietuitor, atunci acestuia din urma nu-i va reveni decat rezerva sa de 1/8. La ea se va adauga rezerva descendentilor, respectiv 3/8, astfel incat partea cuvenita intregii clase a doua de mostenitori, adica restul, va fi de jumatate din masa succesorala . Din aceasta parintii vor primi 1/4x1/2=1/8 daca este unul singur sau 1/2x1/2=1/4 daca sunt ambii parinti. Diferenta de 3/8 sau de se va imparti intre colateralii privilegiati. f. este posibil ca ascendentii privilegiati sa vina in concurs si cu clase de mostenitori subsecvente, cu sau fara concursul sotului supravietuitor . Astfel, in cazul in care defunctul (care nu are descendenti ) a lasat un testament prin care a dispus dezmostenirea ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati ( deci a intregii clase a doua de mostenitori legali ), ascendentii privilegiati, ca si rezervatari, vor avea dreptul la rezerva pe care le-o da legea. In aceasta situatie, ascendentilor privilegiati li se va atribui cota lor de rezerva, functie de numarul lor, colateralii privilegiati vor fi inlaturati de la mostenire ca urmare a exheredarii, urmand sa chemam la mostenire

una dintre clasele urmatoare , a ascendentilor ordinari sau a colateralilor ordinari Daca exista si sot supravietuitor, atunci cota lui se va calcula cu precadere, ca si cum ar veni in concurs numai cu ascendentii privilegiati ( adica 1/2 din masa succesorala) dupa care, din diferenta, se va calcula rezerva ascendentilor ( care va fi de 1/8 din 1/2 = 1/16 daca este un singur parinte, si 1/4 din 1/2 = 1/8 daca sunt doi parinti ), urmand ca abia in ultima instanta sa se atribuie cota clasei a III a sau a IV a de mostenitori, aceasta cota reprezentand practic ceea ce ramane dupa atribuirile facute conform regulilor anterioare. (respectiv 7/16 daca a existat un singur ascendent privilegiat sau 3/8 daca au existat doi ascendenti privilegiati ). Daca nu exista un sot supravietuitor, atunci se va calcula rezerva cuvenita ascendentilor , in functie de numarul lor ( adica 1/8 daca este un singur parinte sau 1/4 daca sunt doi parinti ) iar apoi se va atribui diferenta urmatoarei clase chemate la mostenire. g.Ascendentii privilegiati vor culege mostenirea numai in nume propriu, reprezentarea nefunctionand in cazul lor. Prin urmare, regula generala este ca ei vor imparti mostenirea in parti egale, ca rude de grad egal, facandu-se aplicarea principiului stabilit de art 964 alin 4 NCC COLATERALII PRIVILEGIATI Prin aplicarea art. 963 alin 2, colateralii privilegiati vin la mostenire numai pana la gradul 4 inclusiv, in nume propriu sau prin reprezentare, ceea ce inseamna la vocatia la mostenire a acestora este limitata pana la categoria stranepotilor de frate/sora. Orice alta

posibilitate, in afara de a ne limita la gradul 4 inclusiv, in temeiul mostenirii legale, este exclusa. Rudele de grad mai indepartat vor putea veni la mostenire numai ca efect al vointei defunctului, exprimata prin testament, deci in calitate de mostenitori testamentari, iar nu in calitate de mostenitori legali . Analizam sumar situatiile ce se pot intalni in practica : a. Ei pot culege mostenirea ( sau partea de mostenire ) singuri, fara concursul ascendentilor privilegiati, in cazul in care acestia nu indeplinesc conditiile legale pentru a mosteni, in conformitate cu prevederile art 979 alin 2 NCC . Daca singurii mostenitori din clasa a doua sunt colateralii privilegiati, acestia vor imparti intreaga mostenire ( sau parte de mostenire ) cuvenita clasei a doua, dupa regulile pe care le vom analiza mai jos. b. In cazul in care la mostenire, colateralii privilegiati suporta concursul ascendentilor privilegiati, partea ce le va fi atribuita se va calcula dupa scaderea cotei cuvenita ascendentilor privilegiati, in functie de numarul acestora. Prin urmare, colateralii privilegiati vor face fata prioritatii legale a ascendentilor privilegiati, partea cuvenita lor neputand reprezenta decat restul mostenirii, ramas dupa atribuirea cotei parintilor. Astfel, daca la mostenire, impreuna cu colateralii privilegiati vine un singur parinte, partea colateralilor va fi de 3/4, iar daca la mostenire vin doi parinti, partea colateralilor va fi de 1/2. Putem spune asadar ca drepturile colateralilor privilegiati sunt subsidiare fata de ale ascendentilot privilegiati, iar aceasta ordine de prioritate stabilita de lege este de fapt un

rezultat al exceptiei de la principiul conform caruia in cadrul aceleiasi clase rudele de grad mai apropiat inlatura rudele de grad mai indepartat. Ori, in cadrul clasei a doua, rudele de grad mai apropiat ( parintii defunctului) nu inlatura de la mostenire pe cele de grad mai indepartat ( fratii, nepotii si stranepotii de frate ), dar primesc partea ce li se cuvine cu prioritate. c. In cazul in care intreaga clasa a doua de mostenitori vine in concurs cu sotul supravietuitor, colateralii privilegiati vor avea de suportat culegerea cu prioritate a partii cuvenite sotului supravietuitor, apoi culegerea tot cu prioritate a cotei cuvenite ascendentilor, si abia in ultimul rand li se va calcula si atribui cota lor din mostenire. Cota culeasa de intreaga clasa a doua de mostenitori in aceasta situatie este de 2/3, din care se va scadea partea cuvenita unui parinte (1/4 din 2/3 =2/12= 1/6) sau partea cuvenita ambilor parinti (1/2 din 2/3 = 2/6), rezultand ca fratii/surorile defunctului si descendentii acestora vor putea primi si imparti intre ei 1/2 din masa succesorala atunci cand , in afara sotului supravietuitor, la mostenire vine un singur parinte, sau 1/3 atunci cand la mostenire vin ambii parinti ai defunctului. d.In situatia in care la mostenire sunt chemati numai colateralii privilegiati in concurs cu sotul supravietuitor, atunci cota cuvenita acestuia din urma va fi de 1/2 din masa succesorala, urmand ca restul de 1/2 sa se imparta intre colateralii privilegiati, in functie de numarul acestora si de celelalte reguli care le sunt aplicabile

e. Ipoteza speciala in care la mostenire sunt chemati sotul supravietuitor, descendentii - ca si mostenitori legali rezervatari exheredati de defunct - si clasa a doua de mostenitori - ca si mostenitori chemati sa culeaga mostenirea in urma dezmostenirii - va determina acelasi mod de lucru pe care l-am analizat mai sus. Astfel, in aceasta situatie, colateralii privilegiati vor suporta calculul prioritar al cotei sotului supravietuitor, apoi calculul deasemenea prioritar al rezervei descendentilor, urmat de calculul cotei atribuite ascendentilor privilegiati, urmand ca partea lor sa fie calculata si atribuita abia in ultima instanta. Asadar, intai se va scadea cota cuvenita sotului supravietuitor, respectiv 1/4, calculata conform art. 972 alin 2 NCC. La aceasta se va adauga rezerva descendentilor, adica 3/8 din masa succesorala. Rezula ca cea de-a doua clasa de mostenitori va avea dreptul sa primeasca, impreuna, 3/8 din masa succesorala. Din aceasta se va scadea cota ascendentilor privilegiati, in functie de numarul lor, respectiv 1/4x3/8=3/32 daca este un dingur parinte si 1/2x3/8=3/16 daca sunt ambii parinti. Prin urmare, cota cuvenita colateralilor privilegiati va fi de 3/4x3/8=9/32 daca suporta concursul unui singur parinte si de 1/2x3/8=3/16 daca sunt ambii parinti. Daca dezmostenirea sa extins atat in privinta descendentilor cat si a sotului supravietuitor, atunci acestuia din urma nu-i va reveni decat rezerva sa de 1/8. La ea se va adauga rezerva descendentilor, respectiv 3/8, astfel incat partea cuvenita intregii clase a doua de mostenitori va fi de jumatate din masa succesorala . Din aceasta parintii vor primi 1/4x1/2=1/8 daca este unul

singur sau 1/2x1/2=1/4 daca sunt ambii parinti. Rezulta ca fratii/surorile defunctului vor putea primi 3/8 daca vin in concurs cu un singur parinte sau 1/4 daca vin in concurs cu ambii parinti. f.Partea cuvenita colateralilor privilegiati este diferita in functie de faptul ca vin la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare, precum si in functie de faptul ca sunt frati buni cu defunctul sau sant frati numai de mama ori numai de tata. Discutia care urmeaza se refera la impartirea mostenirii, fie in mod egal, fie pe linii sau pe tulpini, dupa caz. Prin urmare, vom avea de discutat urmatoarele situatii : -In cazul in care colateralii privilegiati vin la mostenire in nume propriu si sunt frati buni, conform prevederilor art 981 alin 1 NCC , mostenirea se va imparti intre acestia in mod egal, dupa principiul cunoscut al impartirii egale intre mostenitori de grad egal . -In cazul in care colateralii privilegiati vin la mostenire in nume propriu si sunt frati buni ( si de mama si de tata) sau sant frati consangvini ( numai dupa tata ) ori uterini ( numai dupa mama), mostenirea se va imparti intre ei pe linii, in conformitate cu prevederile art 981 alin 3 si 4 NCC. Astfel, mostenirea defunctului se va imparti pe doua linii : cea materna si cea paterna. Fratii dupa mama vor culege mostenirea numai pe linia materna, fratii dupa tata vor culege mostenirea numai pe linia paterna , iar fratii buni vor culege mostenirea pe ambele linii. Rezultatul final va exprima o exceptie de la principiul impartirii egale a

mostenirii intre rudele de grad egal , intrucat fratii buni vor avea o cota mai mare decat fratii consangvini ori uterini, desi sunt rude de grad egal. Aceasta exceptie se manifesta numai in privinta rezultatului final al calculului, impartirea in cadrul fiecarei linii facandu-se totusi in mod egal . Precizam ca renuntarea unuia dintre fratii consangvini sau uterini va profita celor cu care ar fi venit la mostenire pe linia sa, materna sau paterna, iar renuntarea unuia dintre fratii buni va profita tuturor colateralilor, pe ambele linii. Sa analizam urmatorul exemplu, pentru o mai buna intelegere : defunctul A lasa ca mostenitori un frate bun ( B ), doi frati uterini ( C si D )si trei frati consangvini ( E,F si G ). Mostenirea se va imparti pe doua linii, egale intre ele : linia materna si linia paterna. Pe linia materna vor veni la mostenire fratele bun, B, precum si fratii uterini C si D , intre care jumatatea materna se va imparti in mod egal , cate 1/3 din 1/2 = 1/6 pentru fiecare. Pe linia paterna vor veni la mostenbire fratele bun, B, prtecum si fratii consangvini, E,F si G, intre care linia paterna se va imparti in mod egal, cate 1/4 din 1/2 =1/8 pentru fiecare. Constatam ca fratele bun a cules mostenirea atat pe linia materna, luand 1/6, cat si pe linia paterna, luand 1/8, deci in total 7/24. Fratii uterini au primit cate 4/24 fiecare iar fratii consangvini au primit cate 3/24 fiecare. Daca, in aceeasi ipoteza, fratele uterin C si fratele consangvin E renunta la mostenire, inseamna ca linia materna se va imparti numai in doua parti, corespunzatoare fratelui bun si fratelui uterin,iar linia paterna se va imparti numai in trei parti, corespunzatoare fratelui bun si celor doi consangvini.

Daca, pentru aceeasi speta, fratele bun renunta la mostenire, el nu va mai participa la impartirea dupa nici o linie, astfel incat fiecare se va distribui numai in functie de numarul de frati pe care ii cuprinde. -In cazul in care colateralii privilegiati vin la mostenire prin reprezentare, mostenirea sau partea de mostenire ce li se cuvine se va se va imparti intre ei pe tulpina, conform prevederilor art 981 alin 2 NCC, dupa regulile de stabilire ale tulpinii consacrate de art 968 alin 2 NCC. Astfel, tulpina va fi data in functie de colateralul de gradul 2 care culege mostenirea sau este reprezentat la mostenire. Vor fi aplicabile principiile statuate de alin 1, 3 si 4 ale art 981. Astfel, daca este vorba numai de frati buni, tulpinile vor fi egale intre ele. Daca, insa, este vorba de frati uterini/consangvini, tulpinile se vor calcula ele insele pe linii. Astfel , in primul rand se va face impartirea pe linii, apoi se va calcula partea ce se cuvine fiecarui colateral privilegiat de gradul doi care va constitui partea cuvenita fiecarei tulpini - iar abia apoi se va proceda la impartirea efectiva a mostenirii. In cadrul fiecarei tulpini, mostenirea se va imparti in mod egal intre reprezentanti, daca acestia sunt rude de grad egal, sau deasemenea pe tulpina daca mai exista indeplinite conditiile inca ale unei reprezentari . Pentru o mai buna intelegere a impartirii pe linii si tulpini, vom continua analiza pornind de la exemplul anterior. Astfe, daca fratele bun ( B) este predecedat, el va fi reprezentat la mostenire de descendentii sai, iar cota pe care o vor imparti acestia va fi de 7/24, cat s-a calculat conform impartirii pe linii. Abia aceasta cota se va imparti intre reprezentanti. Ceilalti frati/surori uterini si

consangvini, care constituie lelelalte tulpini, vor primi partile ce li se cuvin in urma impartirii pe linii . Un alt exemplu, pentru a intelege mai bine afirmatia ultima pe care am facut-o, este urmatorul . Defunctul A a lasat ca mostenitori trei frati buni , B, C si D. Fratele B a murit inaintea lui A lasand doi copii, E si F. Nepotul de frate predecedat F a decedat si el inaintea lui A, lasand doi copii F1 si F2. Mostenirea se va imparti astfel : Vom calcula numarul tulpinilor functie de mostenitorii de gradul doi ( fratii ), si vom determina o impartire in trei parti egale. Astfel, fratii in viata, C si D, vor culege cate 1/3 din mostenire. Partea cuvenita fratelui predecedat , respectiv 1/3 , se va imparti in mod egal intre copiii acestuia,E si F, care vor reprezenta la randul lor doua tulpini, astfel incat fiecare ar beneficia de 1/2x1/3=1/6. O cota de 1/6 va fi atribuita nepotului de frate aflat in viata, E. Cealalta cota de 1/6 va fi la randul ei impartita intre copiii nepotului de frate predecedat, F1 si F2, astfel incat acestia vor primi fiecare cate o cota de 1/2x1/6=1/12.