CLASELE DE MOȘTENIRE ÎN REPUBLICA MOLDOVA CLASELE DE MOȘTENIRE ÎN DREPTUL ROMAN

(1) Fac parte din clasa întîi de moștenitori legali
descendenții defunctului.
(2) Descendentul care este în viață la momentul deschiderii
moștenirii îi exclude de la moștenire pe ceilalți descendenți
care se află în relații de rudenie cu defunctul prin
intermediul celui dintîi.
(3) Locul descendentului decedat la momentul deschiderii
moștenirii îl ocupă descendenții acestuia (reprezentarea
succesorală).
(4) Copiii defunctului moștenesc în cote succesorale egale.
(5) Copiii care înlocuiesc părintele decedat conform
dispozițiilor alin. (3) moștenesc în cote egale cota
succesorală la care ar fi avut dreptul părintele decedat.
Legea celor 12 Table a instituit trei clase de
moștenitori :
1)heredes sui (cei ce se moșteneau pe sine însăși )
(copiii,sau nepoții) moșteneau bunurile pe care ei și
le-au dobîndit în timpul vieții lui pater familias. Cei
care la moartea lui pater familias deveneau persoane
sui iuris.
2)agnatus proximus (cei mai apropiați agnați) (frații).
3)gentiles (membrii ginții) (cei cea se presupunea că
aveau strămoși comuni,aveau același nume de
familie).

(1) Fac parte din clasa a doua de moștenitori legali părinții
defunctului și descendenții acestora.
(2) Dacă la momentul deschiderii moștenirii părinții
defunctului sînt în viață, moștenesc numai ei, în cote
succesorale egale.
(3) Dacă la momentul deschiderii moștenirii nu este în viață
unul dintre părinții defunctului, în locul părintelui celui
decedat sînt chemați la moștenire descendenții lui în
conformitate cu regulile aplicabile pentru moștenitorii de
clasa întîi. În cazul în care părintele decedat nu are
descendenți, unic moștenitor devine părintele
supraviețuitor.
Prin reforma pretorilor s-a instituit următoarea clasă
de succesori:
1)descendenții (atît cei care se aflau sub puterea
defunctului,cît și cei emancipați sau dați în adopțiune
cu condiția cei adoptați ca să nu se mai afle în familia
adoptivă).
2)în lipsa descendenților veneau la succesiune
agnații numiți de către pretori legitimi.
3)în lipsa primelor două clase la succesiune veneau
rudele de sînge (cognații) ,intrau în această
categorie acei cognați care nu erau în același timp și
agnați . (de ex. copiii față de mama lor în cazul
căsătoriei fără manus) .

(1) Fac parte din clasa a treia de moștenitori legali bunicii și Potrivit dreptului imperial erau instituite următoarele
bunicile defunctului și descendenții acestora. clase de succesori :
(2) Dacă la momentul deschiderii moștenirii bunicul și bunica sînt
în viață, moștenesc numai ei, în cote succesorale egale. 1)descendenții(copiii).
(3) Dacă la momentul deschiderii moștenirii unul dintre bunici 2)ascendenții (părinții,frații și surorile bune și copiii
dintr-o pereche nu este în viață, locul bunicului (bunicii) lor).
decedat(e) este ocupat de descendenții acestuia. Dacă bunicul 3)frații și surorile consangvini sau uterini și copii lor .
(bunica) decedat(ă) nu are descendenți, cota succesorală a
acestuia trece la celălalt bunic din perechea respectivă, iar dacă
4)ceilalți colaterali(unchii,mătușele).
acesta nu este în viață, la descendenții acestuia din urmă.
(4) Dacă la momentul deschiderii moștenirii o pereche de bunici
nu este în viață și dacă aceștia nu au descendenți, atunci
moștenesc ceilalți bunici care sînt în viață, iar dacă aceștia nu sînt
în viață, descendenții acestora.
(5) În măsura în care descendenții ocupă locul părinților lor sau al
ascendenților mai îndepărtați, se aplică în mod corespunzător
dispozițiile legale cu privire la moștenitorii de clasa întîi.

(1) Fac parte din clasa a patra de moștenitori legali străbunicii

defunctului și descendenții acestora.
(2) Dacă la momentul deschiderii moștenirii străbunicul și/sau străbunica
sînt în viață, moștenesc numai ei. Dacă sînt mai mulți, ei moștenesc în cote
succesorale egale, indiferent de faptul dacă aparțin aceleiași linii sau
liniilor diferite.
(3) Dacă la momentul deschiderii moștenirii străbunicii și străbunicele nu
sînt în viață, moștenește acela dintre descendenți care se află într-un grad
de rudenie mai apropiat cu defunctul. În cazul în care mai multe persoane
se află în același grad de rudenie, aceștia moștenesc în cote succesorale
egale.
(1) Fac parte din clasa a cincea de moștenitori legali strămoșii mai
îndepărtați ai defunctului și descendenții acestora.