Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

Facultatea de Medicină

Considerații etice în cercetare: Discutarea

considerațiilor etice implicate în cercetarea
academică, inclusiv aspecte legate de subiecții
umani, confidențialitate şi conflicte de interese.

Bishay Sandy Attia Gurgis

Grupa I
Anul II

Cuprins:
Introducere........................................................2
1. Subiecți Umani:..............................................3
2. Confidențialitate:...........................................4
3. Conflicte de interese:.....................................5
Bibliografie........................................................6

Introducere
Preocupările cu privire la provocările etice și juridice legate de
desfășurarea cercetării clinice care implică subiecți umani au fost
exprimate de multă vreme de legislatori, avocați, oameni de știință și
medici.
Cercetarea clinică urmărește să îmbunătățească practica clinică și să
ajute pacienții în viitor prin colectarea și analiza metodică a datelor din
care se pot face concluzii generalizabile. Pentru a ne asigura că
cercetarea se desfășoară atât din punct de vedere etic, cât și din punct
de vedere legal, este esențial să fim conștienți atât de politica de
reglementare locală, cât și de buna practică clinică (GCP), un standard
internațional de calitate oferit de Conferința Internațională privind
Armonizarea cerințelor tehnice pentru înregistrarea produselor
farmaceutice pentru Uz uman (ICH).
Pentru a proteja drepturile și bunăstarea participanților la studiu, pentru
a susține integritatea științifică și pentru a garanta validitatea și
fiabilitatea rezultatelor cercetării, aspectele etice sunt fundamentale în
cercetarea academică. Voi vorbi despre cele trei probleme etice
principale în cercetare – subiecte umane, confidențialitate și conflicte
de interese – în acest eseu.

1. Subiecți Umani:
Atunci când implică subiecți umani într-un studiu, cercetătorii trebuie să
respecte liniile directoare etice, cum ar fi respectul pentru autonomie,
binefacere și dreptate. Printre cele mai semnificative considerații se
numără:
 Consimțământ informat: Cercetătorii trebuie să obțină consimțământul
informat de la participanți, garantând că înțeleg scopul, procedurile,
 riscurile potențiale și beneficiile studiului. Orice participant ar trebui să
aibă voie să plece în orice moment, fără repercusiuni.

 Confidențialitate și discreţie: cercetătorii trebuie să păstreze

confidențialitate strict cu privire la numele și datele participanților,
folosind practici de manipulare și stocare sigure. Cu excepția cazului în
care participanții își dau consimțământul explicit, anonimatul ar trebui
păstrat.

 Protecția populațiilor vulnerabile: trebuie avută o atenție deosebită

atunci când se colaborează cu grupuri vulnerabile, inclusiv copii,
prizonieri, viitoare mame și persoane cu dizabilități cognitive. Pentru a-
și păstra drepturile și bunăstarea, cercetătorii ar trebui să se asigure că
includerea lor este justificată și că sunt luate măsuri de precauție
suplimentare.

 Evaluare etică: Majoritatea organizațiilor de cercetare au consilii de

evaluare instituționale (IRB) sau consilii de evaluare etică care
evaluează propunerile de cercetare pentru a garanta respectarea
standardelor etice. Înainte de a începe investigațiile care implică
subiecte umane, cercetătorii trebuie să obțină aprobarea acestor
consilii.

2. Confidențialitate:
Pentru a menține confidențialitatea participanților și pentru a promova
încrederea reciprocă între cercetători și subiecți, confidențialitatea
trebuie păstrată. Cercetătorii trebuie:
 Protejați informațiile: Cercetătorii ar trebui să mențină și să trimită
datele în siguranță, folosind protocoale de criptare și acces
 restricționat. Atunci când este posibil, informațiile identificabile ar
trebui să fie ascunse sau codificate.

 Partajarea datelor: Cercetătorii trebuie să cântărească beneficiile

partajării datelor de cercetare cu nevoia de a proteja
confidențialitatea participanților. Partajarea datelor ar trebui să
respecte liniile directoare stabilite, cum ar fi acordurile de
deidentificare și de utilizare a datelor.

 Anonimat: prin eliminarea informațiilor de identificare sau prin

utilizarea tehnicilor de codare care fac imposibilă identificarea
anumitor participanți la datele de cercetare, cercetătorii ar trebui să
depună eforturi pentru a asigura anonimatul participanților. Drept
urmare, confidențialitatea persoanelor este protejată și este
încurajată comunicarea sinceră și viitoare.

3. Conflicte de interese:
Conflictele de interese pot apărea atunci când cercetătorii au motive
financiare, personale sau profesionale care pot compromite integritatea
sau obiectivitatea cercetării. Pentru a păstra integritatea cercetării și
pentru a proteja bunăstarea participanților, este esențial să
recunoaștem și să rezolvăm conflictele de interese.
 Dezvăluire: Cercetătorii sunt obligați să raporteze orice potențiale conflicte
de interese, inclusiv orice legături financiare, conexiuni sau prejudecăți
personale care ar putea avea un impact asupra cursului studiului sau
asupra rezultatelor acestuia.

 Imparțialitate: Pentru a evita orice influență sau părtinire nejustificată care

ar pune în pericol integritatea cercetării, cercetătorii ar trebui să depună
eforturi pentru a-și face treaba în mod onest și independent.
  Surse de finanțare: Cercetătorii trebuie să precizeze unde au fost
finanțate cercetările lor. Deși finanțarea nu este în mod inerent lipsită de
etică, transparența asigură că posibilele conflicte de interese sau
prejudecăți pot fi evaluate de către public și comunitatea științifică.

În concluzie, problemele etice sunt de cea mai mare importanță

în cercetarea academică. Intimitatea, drepturile și bunăstarea
subiecților umani trebuie să fie întotdeauna pe primul loc în
cercetare. Confidențialitatea datelor trebuie, de asemenea,
menținută, iar conflictele de interese trebuie tratate cu atenție.
Cercetătorii pot proteja integritatea muncii lor, pot promova
încrederea publicului și pot avansa cunoștințele, respectând în
același timp demnitatea și autonomia participanților, respectând
aceste standarde etice.

Bibliografie
1. Beauchamp, T. L., & Childress, J. F. (2019). Principles of biomedical
ethics. Oxford University Press.
2. Emanuel, E. J., Wendler, D., & Grady, C. (2000). What makes
clinical research ethical? Jama, 283(20), 2701-2711.
3. National Commission for the Protection of Human Subjects of
Biomedical and Behavioral Research. (1979). The Belmont report:
Ethical principles and guidelines for the protection of human
subjects of research.
4. World Medical Association. (2013). World Medical Association
Declaration of Helsinki: Ethical principles for medical research
involving human subjects.
5. American Psychological Association. (2017). Ethical principles of
psychologists and code of conduct.
6. Resnik, D. B. (2015). What is ethics in research & why is it
important? National Institute of Environmental Health Sciences.
7. Council for International Organizations of Medical Sciences
(CIOMS). (2016). International ethical guidelines for health-related
research involving humans.
8. European Commission. (2018). Ethical considerations for research
projects.