TEMA 4

PRINCIPII ETICE ALE CERCETĂRILOR

PSIHOLOGICE

„Principiile etice ale

cercetării în psihologie sunt
destinate să echilibreze dreptul
cercetătorului de a studia
comportamentul cu dreptul
participanŃilor de a fi protejaŃi
împotriva abuzului.”
G.W.Heiman (2001,p.97)

GHID DE STUDIU

• Identificarea riscurilor fizice la care sunt supuşi

participanŃii într-o cercetare.
• Identificarea riscurilor psihologice la care sunt supuşi
participanŃii într-o cercetare.
• Eliminarea/minimizarea riscurilor.
• Justificarea riscurilor rămase prin prisma valorii ştiinŃifice
al rezultatelor .
• Protejarea participanŃilor de riscurile fizice şi psihologice
rămase.
• ObŃinerea consimŃământului informat al viitorilor
participanŃi la cercetare:

prezentarea onestă a naturii, scopurilor şi utilităŃii
cercetării;

prezentarea onestă a procedurilor utilizate în
cercetare;

prezentarea riscurilor pe care le implică respectiva
cercetare;

libertatea persoanelor de a alege să participe sau să
57
 nu participe la cercetare.
• Conştientizarea de către cercetător a diferenŃelor de statut/
putere existente între el şi participanŃi:

eliminarea abuzului de putere;

crearea unui raport pozitiv, de încredere între
cercetător şi participanŃi;

tratarea participanŃilor cu respect şi consideraŃie;

luarea în consideraŃie a drepturilor ambelor
parteneri – cercetător, participant – relaŃia fiind
reciproc benefică.
• Respectarea intimităŃilor şi a drepturilor fundamentale ale
participanŃilor.
• Preocuparea specialistului pentru a face din cercetare o
experienŃă utilă participanŃilor.
• Respectarea dreptului participanŃilor de a se retrage
oricând din cercetare.
• Oferirea, post-cercetare, de explicaŃii în cazul folosirii în
instructaj a unor informaŃii false sau limitate (deception)
despre scopurile cercetării.
• Protejarea participanŃilor de posibilele efecte post-
cercetare:

discuŃia post-cercetare (debriefing)/interviul post-
experiment.
• Disponibilitatea cercetătorului de a oferi participanŃilor, la
cerere, informaŃii despre rezultatele cercetării.
• Etica măsurărilor nonintruzive (nonobtruzive,
noninvazive) în cercetările de teren.
• Corectitudine şi onestitate în utilizarea/publicarea
rezultatelor; asigurarea confidenŃialităŃii/anonimatului
participanŃilor.

58
 Caseta 4.1. Scopuri majore ale eticii în cercetarea psihologică
(Dinner&Crandall,1978)
• Protejarea participanŃilor împotriva oricărei vătămări
fizice sau psihologice.
• Asigurarea libertăŃilor de alegere a participanŃilor.
• Conştientizarea diferenŃelor de statut (putere) dintre
cercetător şi participant.
• Prezentarea onestă a naturii şi a utilizării
cercetării/rezultatelor.

Caseta 4.2. Principiile etice fundamentale în cercetarea

psihologică (AsociaŃia Psihologilor americani,1992)
• Identificarea riscurilor potenŃiale.
• Protejarea participanŃilor împotriva oricărei vătămări
fizice sau psihologice.
• Justificarea riscurilor rămase.
• ObŃinerea consimŃământului informat pentru
participarea la cercetare.
• Grija faŃă de participanŃi după terminarea cercetării.

Caseta 4.3. Principiile fundamentale ale codului deontologic

elaborat de Colegiul Psihologilor din Romania
I. Respectarea drepturilor şi demnităŃii oricărei persoane.
II. Responsabilitatea profesională şi socială.
III. Integritatea profesională
Standarde etice generale
IV. Standarde de competenŃă
V. Standarde cu privire la relaŃiile umane
VI. Standarde de confidenŃialitate
VII. Standarde de conduită colegială.
VIII. Standarde de înregistrare, prelucrare şi păstrare a
datelor.
Standarde specifice
www.copsi.ro

59
 ÎNTREBĂRI, EXERCIłII ŞI APLICAłII PRACTICE

4.1.
a) Care este dilema morală a cercetătorilor psihologice?
b) Cum poate ea fi rezolvată?

4.2. Pentru a se preveni/limita reactivitatea participanŃilor într-

o cercetare se recurge, în instructaj, la oferirea de informaŃii
limitate/false despre scopurile acesteia (deception) (de exemplu, în
experimentul orb sau dublu orb). Această procedură trebuie
întotdeauna utilizată? Dacă nu, de ce? Care sunt limitele acestei
proceduri?

4.3. Ce sunt consimŃământul informat şi convorbirea post-

cercetare (debrifing) şi care sunt scopurile lor?

4.4. Pentru fiecare din studiile prezentate mai jos

apreciaŃi/indicaŃi:
• dacă respectiva cercetare respectă cerinŃele etice;
• dacă nu, ce cerinŃă a fost încălcată;
• dacă respectiva cercetare nu respectă cerinŃele etice,
ce proceduri, metode ar fi putut fi utilizate pentru
testarea ipotezei?

A. StudenŃii dintr-un eşantion aleator constituit au fost

solicitaŃi să participe voluntar într-un experiment privind
dependenŃa de pariuri/jocuri de noroc. Li s-a spus apoi că
pentru participare puteau alege între a primi 10 lei/oră şi
posibilitatea de a paria gratuit pentru un eventual câştig
mult mai mare. După finalizarea experimentului,
participanŃilor li s-a spus că de fapt cercetătorii nu aveau
bani să-i plătească dar că informaŃia falsă a fost necesară
pentru a le obŃine participarea la cercetare.

60
B. A fost efectuat un studiu într-o mică organizaŃie în care cei
mai mulŃi angajaŃi se cunoşteau bine unul cu altul.
Amănunte detaliate ale interacŃiunilor dintre angajaŃi au
fost prezentate în cartea referitoare la cercetarea
menŃionată. Deşi s-a încercat ascunderea identităŃii
angajaŃilor, aceştia s-au recunoscut cu uşurinŃă în carte.

C. Un cercetător a studiat fazele iniŃiale ale interacŃiunilor

dintre tineri. În timp ce doi studenŃi aşteptau ca
experimentul să înceapă, cercetătorul a filmat cu o cameră
ascunsă acŃiunile şi conversaŃia lor. Apoi cercetătorul le-a
comunicat celor doi natura cercetării, faptul că i-a
înregistrat în timpul „aşteptării” şi că, dacă doresc, va
şterge înregistrarea.

D. Un cercetător a lucrat pentru o perioadă într-o hală de

producŃie a unei mari uzine. Statutul său de cercetător era
necunoscut de colegii săi. Scopul activităŃii lui şi identitatea
sa au fost dezvăluite colegilor doar la urmă cu puŃin timp
înainte de terminarea studiului şi plecarea din uzină.

E. Mai mulŃi tineri interesaŃi să urmeze medicina au participat

la un studiu la care cercetătorul le-a oferit feedback negativ
fals referitor la rezultatele obŃinute la testele grilă
pregătitoare, similare cu cele de la admitere. StudenŃilor li
s-au aplicat „teste” la care nu există niciun răspuns corect.
Evident, rezultatele obŃinute la „testele” respective au fost
foarte slabe, cercetătorii studiind de fapt anxietatea
participanŃilor şi modul în care aceştia reacŃionează la eşec.

F. Pentru a studia ce tipuri de persoane sunt dispuse să dea

bani unui străin, trecătorilor li se cerea bani de către un
individ care spunea că tocmai şi-a pierdut portmoneul.
Niciun trecător nu a fost informat că de fapt lua parte la o
cercetare.

61
G. Pentru a studia efectele alcoolului asupra procesului de
luare a deciziilor, un tânăr cercetător a aplicat un chestionar
studenŃilor care părăseau barul din apropierea campusului
universitar. Cu un aparat de analiză a respiraŃiei,
cercetătorul le-a măsurat şi cantitatea de alcool consumat.
Cu toate că unii dintre studenŃi aveau nivelul alcoolului
peste limita legală şi apoi s-au urcat la volan, ei nu au fost
informaŃi asupra nivelului de alcool din sânge.

H. Un tânăr cadru didactic a proiectat un experiment în care

calificativele la testele date pe parcursul semestrului erau
deliberat şi sistematic mărite şi scăzute; de exemplu nota
reală 8 a fost transformată în 10 la primul test şi 6 la al
doilea etc. Scopul acestei cercetări a fost acela de a
determina rolul acestui tip de feedback asupra pregătirii
pentru examinarea finală.

62