Masterand: Ș utu Maria

MIE, an I, grupa II
Facultatea de Științe ale Educației

ANALIZA CRITICĂ A UNUI ARTICOL

ȘTIINȚIFIC

Am ales spre analiză articolul ,,Dezvoltarea identității de gen la vârsta preșcolară.

Perspectiva teoriei cognitive a genului”, scris de Rodica Țocu. Acest articol a fost publicat în anul

2013 în Revista de Psihologie, Editura Academiei Române. Această lucrare mi-a atras atenția deoarece

am găsit-o inițial cu un alt titlu (Dezvoltarea identității psihosexuale la vârsta preșcolară), într-o

colaborare cu profesorul universitar doctor în psihologie Racu Igor. În acea formă mi-a atras atenția

deoarece am sesizat câteva abateri de la normele de scriere ale unui articol științific, însă după ce am

făcut câteva cercetări am găsit în CV-ul doamnei profesor doctor Rodica Țocu articolul pe care îl voi

analiza mai jos.

TITLUL

Titlul este unul dintre cele mai importante aspecte ale unui articol știițific deoarece, de multe

ori cititorii aleg să lectureze sau nu în funcție de acesta. Titlul, format din 12 cuvinte are o lungime

potrivită, chiar indicată, este precis, reflectă domeniul general al lucrării și este atât cât se poate de

atractiv. De asemenea, conține cuvinte cheie care ajută la indexarea lucrării: identitate de gen, teoria

cognitivă a genului.

REZUMATUL

O altă componentă centrală a articolului științific ce influențează atât alegerea acestuia de către

cititorii interesați, cât și selectarea către publicare este rezumatul. În articolul selectat, rezumatul

conține aproximativ 200 de cuvinte, se găsește atât în limba engleză (la începutul articolului), cât și în

limba română (la sfârșitul articolului). De asemenea, acesta prezintă concis contextul, scopul

articolului, câteva rezultate și concluzii. Având în vedere, structura pe care o propune James Hartley,
în Academic Writing and Publishing. A practical handbook, precizez că nu am regăsit în rezumat date

legate de metoda de culegere a datelor, ci doar informații legate de lotul de participanți.

CUVINTE-CHEIE

În articolul ,,Dezvoltarea identității de gen la vârsta preșcolară. Perspectiva teoriei cognitive a

genului” sunt identificate 5 cuvinte-cheie, atât în limba română, cât și în limba engleză. Cuvintele-

cheie sunt reprezentative pentru subiectul și domeniul articolului științific. Așa cum este recomandat,

autoarea a început cu un cuvânt ce are un grad mai mare de generalitate (identitate de gen) și a

continuat cu termeni specifici teoriei cognitive a genului propusă de Kohlberg (constanța genului,

stabilitatea genului ș.a ).

INTRODUCERE

În introducerea articolului se descrie un cadru general referitor la importanța studierii identității de

gen, se prezintă pe scurt unele dintre cele mai importante perspective teoretice din domeniu și în

detaliu, teoria cognitivă a dezvoltării genului a lui L. Kohlberg. În cadrul prezentării teoriei cognitive a

genului, s-au oferit și clarificări terminologice ( identitatea primară a genului, consistența genului).

De asemenea, se conturează și cadrul național, precizându-se că deși se acordă din ce în ce mai multă

importanța identității de gen, cercetarea în cauză este printre primele realizate la nivel preșcolar. De-a

lungul prezentării informației teoretice, se regăsesc citările a mai mulți autori importanți din domeniu.

În acest articol, nu se regăsesc în introducere: metodele de cercetare folosite și perspectivele deschise

de cercetarea în cauză. Precizez că metodele de cercetare folosite sunt descrise în următoarea secțiune

a articolului, însă autoarea nu a inclus în articol și perspectivele deschise de cercetarea sa.

ASPECTE METODOLOGICE

Această secțiune este împărțită în trei subcapitole: 2.1. Subiecți, 2.2. Instrumente de lucru și 2.3.

Rezultate și discuții. În prima fază, se precizează contextul general al cercertării, obiectivele și ipoteza

cercetării.
 În primul subcapitol, se prezintă într-un stil științific, sobru, direct și concis numărul de copii care

au participat la studiu. Informațiile prezintă împărțirea în funcție de gen și pe vârste și numărul de

copii din fiecare categorie.

Cel de-al doilea subcapitol descrie metoda de cercetare utilizată pentru culegerea datelor.

Prezentarea ei este suficient de detaliată și de corectă, precizându-se două forme adaptate de interviu și

ce variabile au măsurat acestea.

În cel de-al treilea subcapitol 2.3. Rezultate și discuții se dau informații despre softul de analiză

statistică ( programul SPSS) și metodele statistice utilizate, acestea fiind nominalizate pe parcursul

capitolului.

Prezentarea rezultatelor este cea mai importantă parte a unui articol. În acest studiu, rezultatele

sunt prezentate într-un mod explicit, unitar, logic și concis. Rezultatele obținute de către cercetătoare

sunt comparate cu cele obținute de L. Kohlberg și separate prin distincții clare. Informațiile sunt

însoțite de tabele și figuri, care sunt numerotate și denumite. Datele din fiecare tabel și figură întăresc

rezultatele studiilor. De asemenea, figurile sunt de o calitate bună, lizibile și însoțite de o legendă

pentru a putea fi citite cu ușurință.

CONCLUZII

În ceea ce privește concluziile, acestea exprimă concret și concis observațiile referitoare la

rezultatele studiului și nu realizează o recapitulare a articolului. Acestea sunt argumentate de către

autoare, prin prisma unei comparații cu stadiile formării genului descrise de teoria cognitivă a lui

Lawrence Kohlberg.

BIBLIOGRAFIA

Lista bibliografică cuprinde 22 de surse citate, iar toate citările din text se regăsesc în lista

bibliografică, însă am sesizat o neconcordanță între stilurile de citare. Pe parcursul textului, se găsesc citări

făcute în stilul APA (Kohlberg, 1966, p. 89), însă lista bibliografică este în stilul Chicago (KOHLBERG, L., A
cognitive-developmental analysis of childrens sex-role concepts and attitudes, în MACCOBY, E.E. (ed.), The

development of Sex Differences, Stanford, CA, Stanford University Press, 1966.)