TEMA NR.

3 – SEMINAR
DISCIPLINA: Psihosociologie militară

Student: Enache Dănuț Grupa 11a LM

Titlul cărții: Psihologia educației
Autorul cărții: Dorina Sălăvăstru
Editura: Polirom
Anul apariției: 2004
Nr. de pagini carte: 288
Nr. de pagini capitol recenzat: 20

RECENZIA CRITICĂ A CAPITOLULUI CU TITLUL:

“Dimensiunea psihologică a pregătirii profesorului”
INTRODUCERE
 Informații generale despre carte si autor
Clasa școlară nu este atât un spațiu unde, după un ritual academic, se tratează un subiect
din programă, iar profesorul nu este doar persoana care propune conținuturi, formulează sarcini
și cere anumite conduite. În clasă se învață mai mult decât o materie, se învață o lecție de viață.
Cartea prezintă atât modalități de învățare, căi prin care procesul de educație să fie cât mai plăcut
cât și principalele probleme care apar pe parcursul acestui proces și modalitățile prin care pot fi
prevenite acestea. Dorina Sălăvăstru raspunde explicit, cu argumente si solutii, oferind
studentilor si cadrelor didactice o teorie structurata pe un fundament practic, aliniata ultimelor
noutati in materie de politica educationala. Psihologia educatiei completeaza in mod fericit
volumul realizat anterior de Catedra de Psihologie a Universitatii „Al.I. Cuza” din Iasi
(„Psihologie scolara”, A. Cosmovici si L. Iacob, coordonatori), ambele constituind instrumente
de lucru ce nu trebuie sa lipseasca din biblioteca unui specialist.
Dorina Sălăvăstru este conf. univ. și dr. în cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale
Educației din cadrul Universității. Cuza", Iaşi, unde predă cursuri de psihologie educaţională,
psihologie pedagogie, abilităţi de exprimare şi dezvoltare personală. Autor: Logica naturală şi
aplicarea ei în Educaţie, Presa Didactică, 1988; Dreptul didactic al psihologiei, Presa Polirom,
1999; Psihologie- Manual de clasa a 10-a (coautor), Polirom Press, 2000, Social Psychology and
New Europe in Honor of Adrian Neculau (Coordonator), Polirom Press, 2003.
  Relevanța cărții alese pentru domeniul leadershipului în general și militar
Psihologia poate interveni în numeroase domenii de activitate în care factorul uman are un rol
decisiv și se poate vorbi astfel nu doar de importanța teoretică a psihologiei, ci și de importanța
ei practică. Atât în învățământ și în procesul de instrucție, competența psihologică poate
interveni cu succes.
 Motivul pentru care ați ales această carte
Am ales această carte deoarece mi-am dorit să aprofundez informații despre arta pedagogică
și aptitudinile indispensabile unui pedagog.

 Motivul pentru care ați ales acest capitol

Profilul absolventului este definit de trei competențe: lider, specialist în armă și educator. Un
ofițer trebuie să fie pregătit din punct de vedere psihopedagogic.
 Locul capitolului ales în structura generală a cărții
Cartea este structurată in opt capitole; al cincilea capitol “Dimensiunea psihologică a pregătirii
profesorului” fiind așezat în mijlocul lecturii are rol evidențiator asupra calităților unui profesor
precum și influența pe care acesta o poate avea asupra elevilor săi.

SUMAR
Acest capitol pune in evidență problematica pregătirii profesorului în plan psihologic. În
prima parte a capitolului autorul oferă o definiție a meseriei de profesor, precum și riscul asumat
asociat acestei profesii. Conceptul de profesor cuprinde in sfera sa pe toți specialiștii investiți ca
educatori în învățământul de toate gradele, aceștia desfășoară o activitate intelectuală, spirituală
dar care este legată de realitate, de practica socială.
În următorul subcapitol sunt prezentate atitudinile, tactul și competența pedagogică.
Aptitudini precum intuiția pedagogică, capacitatea profesorului de a pătrunde și sesiza rapid
particularitățile psihice și individuale și de a acționa în conformitate cu aceste particularități.
Cunoașterea lumii interioare a elevului presupune nu numai folosirea unor tehnici, de altfel
indispensabile pentru înregistrarea și prelucrarea datelor obținute, ci și o oarecare abilitate a
gândirii, atenției și a imaginației.
În cea de a treia parte a capitolului este definit stilul educațional și taxonomia acestuia.
Funcțiile de predare exercitate de cadrul didactic se realizează și se exprimă prin comportamente
de predare specifice și stiluri de predare. Cadrele didactice eficiente și-au elaborat întotdeauna
propriile lor stiluri de predare. Diferite stiluri se pot constitui în funcție de câteva aspecte care
pot să caracterizeze conduita cadrului didactic.
 Ultimul subcapitol accentuează aspectele psihologice ale evaluării rezultatelor școlare,
factorii subiectivi în evaluarea școlară și o prezentare mai detaliată unui tip de eroare cunoscut
sub numele de efectul Pygmalion.
EVALUARE
În continuare, voi analiza modul în care autorul a formulat acest capitol și voi analiza
veridicitatea informațiilor furnizate de Dorina Sălăvăstru în acest capitol. Autorul a organizat
bine capitolul, arătând fiecare trăsătură a psihopedagogiei în mediul școlar, folosind o mulțime
de cercetări și declarații ale altor autori care fac informațiile prezentate în acest capitol cât mai
convingătoare posibil. Un alt avantaj al oferirii unei multitudini de exemple și cercetări din
partea altor autori este introducerea de informații care detaliază fiecare caracteristică a
dimensiunii psihologice a pregătirii profesorului.
Ca și în cazul oricărei noi lucruri pe care le observăm, afirmațiile introduse de autor pot
genera noi întrebări și pot stârni curiozitatea cititorului. Pe tot parcursul acestui capitol, Dorina
Sălăvăstru își prezintă propria opinie asupra unei probleme, pe care ulterior o întărește cu
afirmații din lucrările altor autori. Principalele întrebări pe care și le pune cititorul sunt “ Care
sunt calitățile? Sunt ele înăscute sau dobândite? Poți învăța să fii un profesor bun? “, la aceste
întrebări există și autori care susțin că arta de a-i învăța pe alții se învață ca orice altă meserie,
dar autorul ia în considerare studiile și lucrările lui Rene Hubert și M.A. Bloch care susțin ca
principala calitate a profesorului este vocația pedagogică, exprimată în “ a te simți chemat, ales
pentru această sarcină și apt pentru a o îndeplini” Un lucru care iese în evodență în mod pozitiv
este faptul ca autoarea, Dorina Sălăvăstru este foarte bine documentată, având mulți ani de
experiență.
Capitolul este foarte bine structurat și delimitat, părțile componente ale acestuia fiind foarte
bine expuse. Autorul urmarește o analiza logică a informației, mai întâi definește meseria de
profesor, precum și riscul asumat acestei profesii, continuând cu o taxonomie a aptitudinilor,
competentelor și a stilurilor educaționale și finalizând cu aspectele psihologice ale evaluării
școlare ulterior fiind prezentat mai detaliat un tip de eroare cunoscut sub numele de efectul
Pygmalion ce are la bază așteptarile profesorului asupra comportamentului și a performanței
elevului.
Cel mai interesant și util conținut pe care l-am găsit în acest capitol au fost informațiile pe
care le-am găsit în subsecțiunea „Stiluri educaționale” de la mijlocul acestui capitol. Aceste idei
sunt clar relevante pentru realitate, iar subiectul are aplicabilitate în viața de zi cu zi a
profesorilor și educatorilor, dar putem spune că nu există un stil educațional general valabil
pentru toate situațiile didactice . Alegerea variantei optime presupune, din partea profesorului, un
ansamblu de competențe referitoare la : analiza corectă a situației, imaginarea mai multor
alternative de acțiune, anticiparea consecințelor lor pozitive sau negative. Toate acestea dau, de
fapt, măsura competenței pedagogice a profesorului.
Singurul dezavantaj pe care l-am observat în acest capitol este că autoarea a folosit intens
cercetările altor autori iar nici unul dintre studii sau cercetare nu îi aparține. Toate studiile
prezentate au fost realizate în alte țări și niciunul dintre studii nu a fost realizat în România, ceea
ce este o problemă deoarece sistemul de învățământ este diferit de alte țări și unele exemple nu
se aplică României. Utilizarea cercetărilor de către alți autori oferă un grad mai mare de
autenticitate lucrării, dar utilizarea excesivă a acestora face ca acest capitol să fie dificil de
definit.

CONCLUZIE
Capitolul „Dimensiunea psihologică a pregătirii profesorului” din „Psihologia educației” a
Dorinei Sălăvăstru mi-a făcut o bună impresie, și m-a făcut să conștientizez importanța
psihologiei în cadrul instruirii . Am ales acest capitol pentru că se aplică domeniului militar,
unde se pune accent asupra eficienței procesului de instruire dar și a relației dintre ofițeri și
subordonații lor. Acest capitol este important și pentru mine pentru că devenind comandant de
pluton voi avea un rol important în instruirea soldaților.
Recomand acest capitol, dar si celelalte capitole din carte, atât colegilor cât și cadrelor
militare care întâmpină probleme. Colegilor le recomand acest capitol pentru ca și ei vor deveni
la fel ca mine, comandanți de plutoane. Presupun ca informațiile deținute de cadrele militare în
acest domeniu sunt cel puțin minime, dar le recomand cu tărie acest captitol pentru a-și consolida
cunoștiințele. Studenții gradați sunt altă categorie de persoane cărora le sugerez să citească acestă
carte datorită functiilor pe care le ocupă.