TEMA NR.

3 – SEMINAR
DISCIPLINA: Psihosociologie socială

Student: Neagu Mihăiță Nicușor

Titlul cărții: Psihologia educației
Autorul cărții: Dorina Sălăvăstru
Editura: Polirom
Anul apariției: 2004
Nr. de pagini carte: 288
Nr. de pagini capitol recenzat: 21

RECENZIA CRITICĂ A CAPITOLULUI CU TITLUL:

Violența în mediul școlar

INTRODUCERE

Informații generale despre carte

În cadrul clasei, un profesor poate juca diferite roluri. Fiecare dintre acestea reprezintă
funcții ale profesorului, care iau în considerare nevoile, vârsta elevilor lor și cerințele catedrei
care este predată. Rolul profesorului este de a ajuta și îndruma elevii în procesul de învățare.
Cartea prezintă atât modalități de învățare, căi prin care procesul de educație să fie cât mai
plăcut cât și principalele probleme care apar pe parcursul acestui proces și modalitățile prin
care pot fi prevenite acestea. Dorina Sălăvăstru raspunde explicit, cu argumente si solutii,
oferind studentilor si cadrelor didactice o teorie structurata pe un fundament practic, aliniata
ultimelor noutati in materie de politica educationala. Psihologia educatiei completeaza in mod
fericit volumul realizat anterior de Catedra de Psihologie a Universitatii „Al.I. Cuza” din Iasi
(„Psihologie scolara”, A. Cosmovici si L. Iacob, coordonatori), ambele constituind
instrumente de lucru ce nu trebuie sa lipseasca din biblioteca unui specialist.

Informații generale despre autor (nivel de pregătire, informații biografice relevante

pentru carte, calificarea necesară pentru a scrie un asemenea subiect etc).

Dorina Zălăvăstru este conferentiar universitar doctor la Facultatea de Psihologie si

Stiinte ale Educatiei din cadrul Universitatii „Al.I. Cuza”, Iași, unde sustine cursuri de
psihologia educatiei, didactica psihologiei, tehnici de expresie si dezvoltare personala. De
același autor: Logica naturala si aplicatiile ei in campul educational, Editura Didactica si
Pedagogica, 1988; Didactica psihologiei, Editura Polirom,1999; Psihologie-manual pentru
clasa a X-a, Editura Polirom, 2000.

Relevanța cărții alese pentru domeniul leadershipului în general.

Precum toate disciplinele psihologiei, psihologia educației are un rol important pentru
domeniul leadershipilui. Este esențial penru un lider să știe să își educe oamenii pe care îi are
în subordine si să reușească să obțină rezultate cât mai profitabile din partea lor. Avem
exemplul unui profesor, care datorita cunostințelor in domeniul educatiei reuseste sa ii
formeze pe elevii sai si sa ii pregateasca pentru parcursul lor in viata.

Relevanța cărții alese pentru domeniul leadershipului militar.

Având în vedere faptul că în domeniul militar cel mai important lucru este disciplina,
fara o educatie formata bine nu se pot realiza performante. Un comandant trebuie sa stie sa iși
educe subordonatii și sa ii invete lucruri folositoare in misiunile militare pe care le vor
executa.

Motivul pentru care ați ales această carte

Am ales acesta carte, „Psihologia educației”, pentru ca eu consider ca nivelul de

pregatire al unui militar tine foarte mult de educatia pe care a primit-o si pentru ca aceasta
disciplina ma va ajuta in momentul in care o sa fiu comandant si va trebui sa mi conduc
plutonul.

Motivul pentru care ați ales acest capitol

Capitolul pe care l am ales prezinta una dinte problemele intalnite in cadrul unui
pluton. La fel ca un profesor care terbuie sa aiba grija de o clasa de studenti, un comandant
trebuie sa aiba grija de subordonatii sai. Problematica violentei poate fi rezolvata cu usurinta
daca stim cauzele, sa stim sa o pervenim,sa o stapanim si sa o rezolvam.

Precizați care este locul capitolului ales în structura generală a cărții

Capitolul „Violența în mediul școlar” este al VIII-lea capitol al carții, „Psihologia

educatiei”, fiind și ultimul capitol al acesteia.

SUMAR

Acest capitol pune în evidență problematica violenței în mediul școlar, care este una
dinte marile probleme întâlnite în școli. Textul se bazează pe comentariile autorului asupra
unor studii realizate de altii. În prima parte a capitolului autorul definește violența și explica
diferența dinte violență și agresivitate. Din cauza complexitatii subiectului și asocierii dinte
violență și agresivitate, el pleacă de la proveniența și semnificația acestor doi termeni și
concluzionează că acești termeni sunt diferiți prin folosirea unor studii, teze și teorii formulate
de catre alții. În următorul subcapitol se prezintă taxonomie violenței, rezultând faptul că
există garde diferite de violență.
În cea de a treia parte a capitolului se explică ce este violența școlară, cauzele acesteia,
faptul ca școala este o sursa a violenței și prevenirea și stăpânirea violenței în mediul școlar.
Faptul ca violența se manifestă într-un loc unde ne așteptăm să găsim cele mai bune condiții
pentru formarea și dezvoltarea personalității, cum este școala, a generat numeroase dezbateri.
Fenomenul violenței școlare se întinde pe o scară larga, la ale cărei capete se află violența
fizică, respectiv incivilitățile. Termenul bullying este folosit de către englezi pentru a desemna
atât atacurile verbale, cât și intimidările exercitate prin amenințări. Violența școlară este
asociată, în general, cu zonele urbane dificile, cu periferiile, acolo unde nivelul de trai este
scăzut. Principlelele cauze ale violenței școlare sunt: mediul familial, mediul social, dar și
factorii care țin de individ și de persolalitatea lui.
Nu puteam adera la concepția conform căreia violența este un fapt social, iar rădăcinile
și cauzele ei trebuie căutate exclusiv în exteriorul școlii. Școala însași poate reprezenta o sursă
a unor forme de violență, ea este locul ude elevii se instruiesc, dar și locul unde se stabilesc
relații.
Prevenirea și stăpânirea violenței în mediul școlar se realizeaza prin strategii și prin a
lua în considerație toți factorii ce pot determina comportamentul violent al elevilor. De aceea
exista trei tipuri de prevenție pe care școala le poate asigura și care se completează reciproc: o
prevenție primară, o prevenție secundară și o prevenție terțiară.

EVALUARE

În continuare, voi analiza modul în care autorul a formulat acest capitol și voi analiza
autenticitatea informației prezentate în acest capitol de către Dorina Sălăvăstru. Autorul a
structurat foarte bine acest capitol, prezentând fiecare caracteristică a violenței în mediul
școlar, folosind numeroase cercetări și studii și afirmații ale altor autori, fapt care face ca
informația introdusă în acest capitol să fie cât mai convingătoare. Un alt avantaj pe care l-a
adus prezetarea unui număr mare de exemple și studii ale altor autori a fost introducerea unei
cantități mari de informație, fapt care a dus la detalierea fiecarei caracteristici a violenței
școlare.
Ca orice lucru nou pe care îl observăm, afirmațiile introduse de autor pot genera noi
întrebari și pot stârni curiozitatea cititorului. În majoritatea capitolului Dorina Sălăvăstru
prezintă propria viziune asupra unui problematici și ulterior o întărește folosind afirmațiile
făcute în lucrarile altor autori. Dacă o idee prezentată ridică semne de întrebare, răspunsul
acesteia este oferit ulterior prin cercetări sau studii. De exemplu, în prima parte a acestui
capitol, ,,Violența în mediul școlar”, Dorina Sălăvăstru încearcă să introducă informația astfel
încât acesta sa fie cât mai ușor de înțeles, prezentând caracteristicile violenței școlare și
principalele surse ale acesteia. Orice dilemă a cititorului este indepartata prin exemplul folosit
de autor al unei cercetari realizate de o echipă franceză, condusă de Eric Dabarbieux, care
abordeaza violența școlară ca fenomen relativ. Este prezentată si o alta parere, decât cea a
autorului, anume cea a lui Eric Dabarbieux. Pentru a surprinde dimensiunile violenței școlare,
echipa franceză a procedat la sondarea ambianței școlare. La finalul oricarei afirmatii autorul
întarește ideile prezentate printr-o scurtă concluzie. Un lucru care iese în evodență în mod
pozitiv este faptul ca autoarea, Dorina Sălăvăstru este foarte bine documentată, având mulți
ani de experiență.
 Capitolul este foarte bine structurat și delimitat, părțile componente ale acestuia fiind
foarte bine expuse. Autorul urmarește o analiza logică a informației, mai întâi definește
violența, făcând o comparație între violență și agresivitate și prezintă tipologia violenței. După
ce a reușit să îi transmită cititorului un minim de informație necesară pentru a înțelege
următoarele idei care urmează să fie explicate, Dorina Sălăvăstru explică în amănunt
particularități ale violenței școlare, începand la fel cum a făcut-o anterior, printr-o definiție a
violenței școlare și ceea ce presupune aceasta. Ulterior sunt prezentate cauzele violenței în
mediul școlar și în încheiere sunt prezentate metode de prevenire și stăpânire ale acesteia.
Cel mai interesant și mai util lucru pe care le regăsim în acest capitol este reprezenat
de exercițiile pe care le găsim la finalul capitolului, în subcapitolul ,, Prevenirea și stăpânirea
violenței în mediul școlar”. Autorul prezintă trei exerciții care îi pot ajuta pe profesori sau
viitorii profesori să prevină această problemă(Analiza unei situații profesionale, jocul de rol și
studiul de caz). Ideile sunt legate în mod evident de realitate, subiectul având aplicabilitate în
viața de zi cu zi a profesorilor si pedagogilor. Pe lângă exercițiile prezentate mai sus, autorul
formulează și câteva sfaturi, având rolul de ghid spre o relaționare mai bună între profesor și
elevi, fapt care reduce numărul de cazuri de violență din școli.
Singurul lucru negativ pe care l-am observat în acest capitol este faptul că autoarea a
folosit în abundență studiile altor autori și nu a realizat ea un studiu sau o cercetare. Toate
studiile prezentate sunt realizate în alte state, niciunul dintre studii nu este realizat în
România, acest aspect fiind o problemă deoarece sistemul de învățământ este diferit față de
cele din alte tări, unele exemple neavând aplicabilitate în România. Folosirea cercetarilor altor
autori a oferit un grad mai mare de veridicitate lucrarii, dar folosirea lor in exces a facut ca
parcurgerea capitolului să defină puțin mai dificilă.

CONCLUZIE

Capitolul ,,Violența în mediul școlar”, din Psihologia educației de Dorina Sălăvăstru,

mi-a lăsat o impresie foarte bună și m-a făcut să înțeleg ca problematica violenței în mediul
școlar trebuie rezolvată cât mai rapid pentru ca acest fenomen a crescut în ultimii ani. Am ales
acest capitol datorită aplicabilității pe care îl are în domeniul militar, violența fiind un lucru
des întâlnit în cadrul unui pluton. Consider ca acest capitol este important și pentru mine
pentru ca devenind un comandat de pluton trebuie să știu să rezolv problemele legate de
violență aparute în pluton.
Recomand acest capitol, dar si celelalte capitole din carte, atât colegilor cât și cadrelor
militare care întâmpină această problemă. Colegilor le recomand acest capitol pentru ca și ei
vor deveni la fel ca mine, comandanți de plutoane. Presupun ca informațiile deținute de
cadrele militare în acest domeniu sunt cel puțin minime, dar le recomand cu tărie acest
captitol pentru a-și consolida cunoștiințele. Studenții gradați sunt altă categorie de persoane
cărora le sugerez să citească acestă carte datorită functiilor pe care le ocupă.