EXAMEN PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI

30 ianuarie 2021

1,25p (modul II) Credeţi că dezvoltarea psihică a adolescenţilor este mai accelerată acum decât acum
jumătate de secol? De ce? (referiti-vă la factorii fundamentali și complementari ai dezvoltării psihice;
puteți aduce exemple concrete)

1,25p (modul IV) Ce aptitudini mai simple credeţi că intră în componenţa aptitudinii pedagogice (care e
mai complexă)? Descrieți-le și propuneți o ierarhie personală în funcție de importanța pe care
considerați că o au. Exemplificați pe un profesor care v-a marcat în perioada școlarității.

1,5 p ESEU
Sunteți de acord cu următoarea afirmație? Aduceți argumente și exemple. Vă puteți referi la trebuința
de autorealizare descrisă de A.Maslow, la alte componente ale afectivității și motivației, la influențele
societății în schimbare, ale sistemului educațional etc.

"Dacă planifici în mod deliberat să fii mai puțin decât ești capabil să fii, te avertizez că vei fi nefericit
pentru tot restul vieții"
(Abraham Maslow, părintele psihologiei umaniste, 1908- 1970)

În engleză în orig.

“If you deliberately plan on being less than you are capable of being, then I warn you that you’ll be
unhappy for the rest of your life.” –Abraham Maslow

1. In opinia mea, dezvoltarea psihica a adolescentilor este mai accelerate acum

decat cu jumatate de secol in urma, factorii care stau la baza ei sunt
ereditatea, mediul şi educaţia. In primul rand, mediul in care se dezvolta
copilu este foarte important: Familia constituie mediul natural al
adolescentului însă acest mediu, a cărui influență asupra dezvoltării
individului este esențială, diferă mult de la o familie la alta, dar consider ca
este mult mai dezolvatat decat in trecut. Astfel, în funcție de felul în care
părinții își înțeleg și își joacă rolul la varsta adolescentei, dezvoltarea psihică
a acestuia poate fi stimulată, accelerate. De asemenea, educatia se
desfasoara mult mai complex si este considerate mult mai importanta fata de
acum jumatate de secol. Legat de ereditate, putem afirma ca este de
 asemenea importanta in dezovoltarea psihica, dar nu in aceasi masura ca si
mediul si educatia.
2. Aptitudinile reprezintă un complex de însuşiri psihice individuale,
structurate într-un mod original, care permite efectuarea cu succes deosebit a
anumitor activităţi. Aptitudinile pedagogice sunt impartite in doua categorii:
aptitudini didactice care se refera la activitatea de instruire si aptitudini
educative, care vizeaza activitatea de modelare a personalitatii umane.
Printre abilitățile sociale pe care le consider importante pentru asigurarea
reușitei pe plan profesional, aș enumera: să fie bun organizator al propriei
comunicări şi al lucrului cu elevii, comunicabil, sociabil, dinamic, receptiv,
creative;
Ele îi permit profesorului să fie flexibil în activitatea profesională, de
a se perfecţiona în permanenţă, fiind receptibil la tot ce e nou. Dupa parerea
mea, cea mai importanta aptitudine pe care ar putea sa o aiba un professor
este empatia. Capacitatea de a se pune în locul elevilor este fundamentală.
Cu cât are o personalitate mai complexă, cu atât are mai multă experiență si
poate identifica experiențele elevilor și atitudinile lor în situații diverse.
Abilitatea de a se pune în locul elevilor poate pur și simplu să însemne că îi
respectă părerea.
Profesorul meu favorit l-am intalnit la meditaiile de fizica, prin
recomandarile primite de la alti colegi de liceu. Dumnealui stia pur si simplu
cum sa se face inteles foarte usor. Avea o personalitate deschisa, nu se
enerva niciodata, era extrem de bine pregatit in domeniul in care preda, dar
si in matematica si informatica. De asemenea ,stia foarte bine sa asculte: A
auzi nu înseamnă să asculți. Elevii trebuie ascultați și înțeleși, lucru care nu
se intampla foarte des , din pacate. Modul în care un profesor comunică cu
elevii săi este esențial, iar dacă acesta găsește moduri atractive de a prezenta
informațiile și încearcă o interacțiune adevărată cu elevii săi, rezultatele se
vor observa imediat.

3. Consider ca afirmatia lui Maslow este adevarata. Ceea ce ne împiedică să ne

realizam, să exprimăm cu adevărat cine suntem și să ne găsim propria cale,
este frica de propriul nostru potențial. Căutăm adevărul, dar în același timp
ne temem de el.
 Teoria psihologului Abraham Maslow despre autorealizare susține că
indivizii sunt motivați să-și împlinească potențialul în viață. Autorealizarea
este de obicei discutată împreună cu ierarhia de nevoi a lui Maslow, care
susține că autorealizarea se află în partea de sus a unei ierarhii peste patru
nevoi mai importante.

Pentru Maslow, actualizarea de sine este capacitatea de a deveni cea mai bună
versiune a sinelui. Desigur, cu toții deținem valori, dorințe și capacități diferite.
Drept urmarea, autorealizarea se va manifesta diferit la diferite persoane. O
persoană se poate autorealiza prin expresia artistică, în timp ce alta o va face
devenind părinte, iar alta, inventând noi tehnologii.

El a susținut că unii oameni pur și simplu nu sunt motivați să se auto-realizeze

deoarece nevoile sociale si fizice nu sunt satisfacute.