REPERE

PRIVIND UN
STIL DE
VIAȚĂ
SĂNĂTOS
• Promovarea formării unui stil de viață sănătos ar trebui să fie una din
prioritățile societății noastre. Trăim într-o societate modernă în care, datorită
progresului tehnologiei (internet, jocuri pe calculator s.a.) și datorită factorilor
nocivi (alcool, tutun, stres, droguri etc.), a crescut numărul tinerilor care duc o
viață sedentară și un stil de viață nesănătos.
 Practicarea activităților sportive în mod sistematic și regulat contribuie
la eliminarea sau diminuarea unor neajunsuri legate de profilul somatic și
nivelul funcțional al organismului, de susținerea motivației pentru mișcare,
controlul emoțiilor, reducerea stresului, planificarea și organizarea
activităților profesionale și a timpului liber, eficiența învățării, stimularea
creativității ș.a. De asemenea, exercițiul fizic formează și menține
atitudinea corectă de postură corporală, crește tonusul muscular, cu rol în
prevenirea și/sau corectarea unor deficiențe fizice, previne și combate
excesul ponderal. Efectele benefice se răsfrâng și asupra motricității, a
marilor funcții ale organismului, determinând o bună rezistență musculară
și cardiovasculară, indici superiori de forță, viteză, mobilitate, suplețe,
echilibru.
• Apar efecte pozitive și asupra dezvoltării
intelectuale, prin formarea unui sistem de capacități
și deprinderi de a-i înțelege pe cei din jur, de a
dezvolta o serie de calități morale etc. Mișcarea
fizică și activitățile sportive au un impact deosebit
asupra formării personalității umane, încă de la cele
mai mici vârste.
• Activitățile fizice practicate pe termen lung
determină menținerea și îmbunătățirea stării de
sănătate, dezvoltarea unui set de valori sociale,
morale, estetice ș.a.m.d. necesare integrării tinerilor
în societate.
• Efectele pozitive ale practicării activităților fizice se reflectă la
nivelul sănătății generale a tinerei generații și nu numai, a interacțiunii
sociale, a succesului în viața profesională și personală. De asemenea,
educația fizică și sportul asigură promovarea unui set de valori create
prin practicare, contribuind astfel la un statut social pozitiv, a cărui bază
este formată din valori, norme, reguli necesare pentru a trăi o viață
sănătoasă fizic și moral.
• Efectele pozitive ale practicării activităților motrice asupra sănătății
organismului au fost analizate și identificate de o serie de organisme
internaționale, precum: Organizația Mondială a Sănătății (OMS),
Uniunea Europeană(UE), Federația Internațională de Medicină Sportivă
(FIMS), Federația Internațională de Educație Fizică (FIEP) etc., precum
și de organisme naționale ca: Societatea Medicală Română de Educație
Fizică și Sport, Institutul Național de Medicină Sportivă ș.a.m.d.
O sinteză a caracteristicilor/componentelor unui stil de viață sănătos
promovează următoarele aspecte:

• Participarea constantă și activă la activitățile de educație fizică și sport;

• Practicarea constantă a exercițiilor fizice;
• Atitudine pro mișcare fizică;
• Preocuparea pentru îmbunătățirea/menținerea sănătății;
• Participarea la activități fizice desfășurate în aer liber;
• Recunoașterea factorilor de risc pentru sănătate;
• Recunoașterea componentelor sănătoase;
• Preocuparea pentru cunoașterea organismului uman (dobândirea unor
cunoștințe minime de anatomie și fiziologie);
• Cunoașterea regulilor de igienă;
• Cunoașterea beneficiilor imediate și pe termen lung ale practicării exercițiilor
fizice;
 VALENŢE FORMATIVE
PLAN SANOGENIC PLAN ATITUDINAL PLAN SOCIAL

*înlăturarea stresului; *respectul de sine; *respectul colectivității;

*refacerea; *managementul emoțiilor; *fair-playul și spiritul de echipă;
*relaxarea; *toleranța la eșec și *abilitatea de a se integra și prin sport
*detensionarea; frustrare; în diferite grupuri;
*prevenirea unor boli; *managementul conflictului *capacitatea de a cunoaște și a
*creșterea capacității de și controlul violenței; recunoaște valorile stabile ale
muncă; *managementul riscului; societății;
*o bună condiție fizică; *atitudinea mentală pozitivă *dezvoltarea capacității de
*menținerea cât mai (eliminarea complexului de comunicare (știut fiind faptul că
îndelungată a unui aspect pierzător, o autocunoaștere activitățile fizice sunt un stimulent al
fizic plăcut. mai bună); comunicării);
*capacitatea de a lucra în echipă;
  *capacitățile de cooperare, de
colaborare etc.

Tabel nr.1. Valenţele formative ale activităţilor motrice (Uţă F.)

 Sedentarismul, alături de o alimentație
necorespunzătoare, poate determina exces de greutate, ceea
ce duce la apariția problemelor psiho-sociale, a bolilor
cardio-vasculare, a afecțiunilor precum hipertensiunea,
diabetul etc. Riscul apariției bolilor cardiovasculare este
mult mai mare la persoanele sedentare, față de persoanele
care duc o viață activă. Un studiu realizat de OMS, a
demonstrat faptul că obezitatea devine o boală comună atât
adulților, cât și copiilor.
Bocu T. (2011), a evidențiat, faptul că, practicarea
constantă de activități fizice, mișcarea fizică desfășurată sub
orice formă (mers, alergare, gimnastică aerobică, stretching
etc.), susținută de o alimentație rațională și de absența
comportamentelor de risc pentru sănătate (consumul de
tutun, alcool) are un rol important în prevenirea bolilor
cronice.
 Conceptul de stil de viață sănătos

Stilul de viață este un concept foarte popular în științele medicale și sociale și reprezintă
toate activitățile ce compun desfășurarea vieții unei persoane sau grup. Este formulat pe baza
informațiilor primite, în urma cercetărilor în domenii ca: educație, sănătate, sociologie,
biologie ș.a.m.d.
Stilul de viață presupune respectarea anumitor reguli, norme, valori ce vizează
desfășurarea vieții unei persoane, ținând cont de opțiunile zilnice ale fiecăruia, indiferent de
sex, vârstă și nivel cultural.
În Dicționarul Explicativ al Limbii Române (1975), conceptul de “stil” este definit ca
fiind un “mod specific de exprimare într-un anumit domeniu, al activităților omenești, pentru
anumite scopuri ale comunicării (......), mod, fel de a fi, de a acționa, de a se comporta”.
Mergând pe aceiași direcție, în dex online găsim stilul de viață definit ca mod, fel de a
trăi, standard de viață.
Deci, stilul de viață poate fi definit ca fiind modul general de a trăi al omului. Acesta
cuprinde condițiile de viață, acțiunile, deciziile ș.a. pentru care optează fiecare individ în parte.
 Se consideră că elementele stilului de viață pot fi:
• sanogene - cele care promovează și au efecte pozitive asupra sănătății;
• patogene - cele care reprezintă factorii de risc pentru apariția unor afecțiuni.
Sarcina promovării unui stil de viață sanogen îi revine familiei, grădiniței,
învățământului preuniversitar și universitar, corpului medical și societății în care
trăim. Tinerii trebuie să conștientizeze că formarea și menținerea unui stil de
viață sănătos este esențial pentru a avea un organism sănătos, din punct de
vedere fizic și psihic.
În opinia specialiștilor, stilul de viață reprezintă un proces activ, ce are loc
între maturizarea internă și externă a fiecărui individ, în concordanță cu
dezvoltarea sa. Se formează cu precădere în perioada de dezvoltare și maturizare
a fiecăruia. De asemenea, în formarea unui stil de viață, se ține cont de
moștenirea genetică, de normele și valorile mediului în care fiecare individ își
desfășoară viața zilnic.
 Factori
Individul însușii Grup aparținător altor persoane Instituții, organizații, asociații
altor structuri
Factori normativi Nivel cultural Factori socio-politici
 

Tabelul nr. 2. Factorii care influențează formarea unui stil de viață, după
Grigore, V., (2007)

Formarea și menținerea unui stil de viață sănătos este un obiectiv deosebit de

important în derularea vieții noastre.
În ceea ce privește formarea propriului stil de viață, o mare responsabilitate îi revine
individului însușii, prin atitudini, comportamente, funcționalitatea propriului corp și prin
alegerile pe care le face în viața de zi cu zi.
 Familia și instituțiile de învățământ au, de asemenea, un important rol în a le
arăta tinerilor (elevi, studenți) că practicarea activităților fizice reprezintă o condiție
esențială pentru formarea acestui deziderat.
Stilul de viață reprezintă un factor determinant al sănătății, bineînțeles alături de
factorul biologic și de mediul ambiant. Organizația Mondială a Sănătății (OMS),
citată de Rășcanu R., (2010), definește conceptul de sănătatea ca fiind “acea stare
completă (integrală) de bine din punct de vedere fizic, social și spiritual, și nu doar
pur și simplu absența bolii”.
Rășcanu R., (2010) consideră că sănătatea nu reprezintă numai o problemă strict
medicală, ci și o stare biopsihosocială. Sintetizând, se poate spune că starea de
sănătate a omului reprezintă, de fapt, o îmbinare a mai multor factori: biologici,
psihologici și sociali.
 Încă din anul 1972, erau oameni de știință care se ocupau de studierea obiceiurilor sănătoase. Astfel, sunt
prezentate șapte deprinderi sănătoase, considerate, ca fiind, cele mai importante, anume:
- să practici un sport, într-un mod regulat;
- să mănânci micul dejun în fiecare zi;
- să nu mănânci între mese;
- să dormi 7-8 ore pe noapte;
- să nu fumezi;
- să nu bei mai mult de 1-2 pahare de băuturi alcoolice pe zi;
- să nu crești în greutate cu mai mult de 10%.
Sintagma “stil de viață sănătos” reprezintă o componentă importantă a conceptului de sănătate, care presupune
evitarea exceselor de orice fel (alcool, tutun, alimentație nerațională ș.a.), practicarea sistematică a activităților
motrice, atât într-un cadru organizat, cât și independent, în timpul liber, în scop recreativ, respectarea unor reguli de
nutriție etc. Un stil de viață sănătos este întotdeauna asociat cu o sănătate bună, cu o viață activă.
Din această perspectivă, activitatea motrică este o componentă a vieții active, o “verigă importantă a stilului de
viață, care presupune efectuarea de mișcare, conform opțiunilor proprii, de câteva ori pe săptămână, mișcare care
Bibliografie
Academia Română, Institutul de Lingvistică din București, (1975), Dicționarul
Explicativ al Limbii Române, București, p. 893
Bocu, T., (2011), Repere vizând îmbunătățirea sănătății populației școlare prin
activități de educație fizică și sport, În: Palestrica Mileniului 3 – Civilizație și sport,
Volumul 12, no. 1, p. 7-10
Grigore, V., ( 2007), Exercițiul fizic. Factor activ pentru prevenirea îmbătrânirii și
instalării bolilor degenerative, Editura Didactică și pedagogică, București, p. 14, 30
Rășcanu, R.,(2010), Psihologia sănătății: de la credințe și explicații la sisteme de
promovare a ei. În Zlate, M.,(coord.) Psihologia la răspântia mileniilor, Editura
Polirom Iași, p. 199, 201
Tufan (Vulpe), A.A., (2015) Impactul activităților motrice asupra educării unui stil de
viață sănătos la studenți, Teză de doctorat
Uță, F., (2012), Activitățile motrice nonformale la studenți- valori, percepții,
motivații, Editura Tiparg, Pitești, p. 70-71, 129-134
http://dexonline.ro/