Material realizat de Carmen Popa

OPERAŢIONALIZAREA OBIECTIVELOR

OBIECTIVELE seminarului:
La sfarşitul activităţii de seminar,studenţii vor şti:
-să definească operaţionalizarea;
-să compare cele două tehnici de operaţionalizare (tehnica operaţionalizării lui Mager şi
tehnica lui G. de Landsheere);
-să identifice greşelile tipice întalnite în formularea unor obiective date;
-să formuleze obiective operaţionale respectand condiţiile oferite de tehnica lui Mager
şi cea a lui Landsheere;
-să deducă avantajele /limitele demersului de operaţionalizare a obiectivelor;
-să coopereze eficient în cadrul activităţilor de grup;

1.Definirea obiectivelor educaţionale/operaţionale

Obiectivele educaţionale
= intenţionalităţi educaţionale
= tipuri de schimbări pe care sistemul de învăţămant preconizează să le inducă în
personalitatea elevului
= descrieri ale standardelor ce trebuie atinse de elevi
Obiectivele operaţionale
= achiziţii concrete observabile şi măsurabile
= ceea ce va şti elevul şi ce va şti să facă la sfarşitul unei etape de instruire

OBIECTIVELE OPERAŢIONALE EXPRIMĂ FINALITĂŢILE SUB FORMA

COMPORTAMENTELOR OBSERVABILE ŞI MĂSURABILE.

1
Material realizat de Carmen Popa

2.Definirea operaţionalizării

Operaţionalizarea este înţeleasă ca ‘activitatea de specificare/identificare a referinţelor

concrete sau practice ale unui enunţ general şi abstract.Ea se referă atat la ansamblul
operaţiilor succesive de trecere de la abstract la concret,cat şi la precizarea criteriilor
prin care o acţiune sau un comportament devin concrete/operaţionale.’(Ionescu,M.,
‘Demersuri creative în predare şi învăţare’) .
Operaţionalizarea este operaţia care constă într-o punere de acord a finalităţilor
educaţionale cu condiţiile concrete în care are loc activitatea instructiv-educativă.
Operaţionalizarea este etapa care uneşte intenţia profesorului cu acţiunea elevilor.
Prin operaţionalizare se precizează ceea ce urmează să facă elevul,respectiv
performanţa/competenţa pe care trebuie să o dovedească, adică de care să fie capabil la
finele unei secvenţe de instruire.

3.Cerinţe ale operaţionalizării

1. Obiectivele operaţionale se referă la activitatea de învăţare a elevilor

Sarcină de lucru: Alegeţi din obiectivele de mai jos pe cele care respectă cerinţa
sus amintită:
- să demonstrez elevilor scrierea corectă a literei nou învăţate ‘a’;
- elevii să identifice modul de formare a rocilor;
- să prezint elevilor mediul de viaţă al plantelor de apă;
- să familiarizez elevii cu probematica extragerii minereurilor neferoase;

2
Material realizat de Carmen Popa

1. Obiectivele operaţionale trebuie să se centreze pe procese,acţiuni, acte, operaţii

obsevabile, uşor constatabile şi nu pe procese psihice interne ce nu pot fi observate.
G. de Landsheere este de părere că trebuie evitate verbele ‘intelectualiste’ şi trebuie
alese verbe care exprimă comportamente concrete, direct observabile şi, deci, mai
puţin susceptibile de a provoca dezacorduri între profesori.

- să înţeleagă diferenţele dintre modul de viaţă al animalelor sălbatice şi cel

al animalelor domestice;
- să numească diferitele ocupaţii ale locuitorilor ţării, ţinand seama şi de
resursele naturale;
- să ştie în ce se transformă apa din vas cand fierbe;
- să cunoască însuşirile apei;
- să explice de ce ploile şi zăpezile sunt fenomene vitale pentru om;

1. Fiecare obiectiv operaţional să conţină o singură sarcină de instruire

- elevii să denumească şi să localizeze pe hartă podişurile cu pămant bun
pentru cultura cerealelor;
- elevii să identifice şi să analizeze substantivele din textul dat;

1. Sarcinile să fie accesibile elevilor, să se bazeze pe experienţa lor de învăţare astfel

încat să conducă la rezolvare de noi probleme
2. Formularea obiectivelor să se facă într-un mod economicos, cu puţine
cuvinte,eliminandu-se expresiile redundante

3. Obiectivele operaţionale trebuie grupate logic în jurul unităţii tematice a unei lecţii
- să extragă ideile principale ale fragmentului literar dat;
- să povestească folosind cuvinte proprii conţinutul fiecărui fragment;
- să participe cu entuziasm la activitate;

3
Material realizat de Carmen Popa

- să împartă textul în fragmente logice;

- să citească textul pe fragmente;

1. În cadrul obiectivului operaţional, sarcina de învăţare să fie cat mai variată(vezi

structura taxonomiei lui Bloom), evitandu-se tendinţa de solicitare excesivă a
memoriei
2. Obiectivul operaţional să exprime operaţia logică (abilitatea mentală activată),nu
informaţia, ideea, problema de rezolvat
- să coloreze cu verde campiile şi luncile,cu maro munţii, cu portocaliu
dealurile şi podişurile;
- să utilizeze corect culorile convenţionale corespunzătoare fiecărei forme de
relief(campii,lunci,dealuri,podişuri,munţi)
3. Să se evite numărul exagerat de obiective pentru o lecţie (4 –5 e numărul optim)
4. În cazul în care sarcinile de învăţare vizează creativitatea, atitudinile, convingerile
elevilor se recomandă ca obiectivul să consiste mai mult într-o descriere a
condiţiilor în care urmează să se producă comportamentul.

4.Cerinţe de operaţionalizare referitoare la specificarea condiţiilor didactice de

realizare a comportamentelor vizate

Orice obiectiv operaţional trebuie să specifice condiţiile psiho-pedagogice şi didactice,

în contextul cărora elevii vor efectua acţiunile propuse şi vor dovedi că au ajuns la
schimbarea preconizată.
Proiectarea condiţiilor presupune configurarea unor situaţii de învăţare, cu precizarea
facilităţilor şi restricţiilor specifice pentr’u relevarea atingerii obiectivelor.Expresiile
verbale cele mai frecvent utilizate în precizarea condiţiilor sunt: ’folosind…’,’avand
acces la…’, ‘pus în situaţia de…’, ‘fiind date…’,’fără a utiliza…’, ‘neavand acces la…’,
‘începand cu…’,’cu ajutorul…’, ‘în următoarele circumstanţe…’,etc.Pentru a fi

4
Material realizat de Carmen Popa

eficiente, facilităţile sau restricţiile incluse în condiţii trebuie să fie adecvate

schimbărilor vizate şi să acopere o arie reprezentativă: materiale didactice, informaţii,
instrucţiuni, mijloace tehnice, fişe de lucru,etc.

5.Cerinţe ale operaţionalizării referitoare la evaluare

Criteriile de evaluare trebuie să vizeze nivelul reuşitei atat sub aspect cantitativ,cat şi
calitativ,indicand cat de eficient trebuie să fie comportamentul elevilor,la ce nivel
trebuie să se situeze cunoştinţele,deprinderile,capacităţile,etc.Deci, în evaluare trebuie
să se uzeze atat de criterii calitative,cat şi de criterii cantitative(numerice,
temporale),traductibile într-o mare varietate de tipuri de standarde:
-număr minim de răspunsuri corecte pretinse
Ex.:să identifice cel puţin cinci caracteristici ale sistemului psihic
-limită de timp
să parcurgă 100 de metri în maximum 12 secunde
-proporţia de reuşită pretinsă
să rezolve corect cel puţin 4 ecuaţii cu două necunoscute dintr-un set de 5
să identifice cel puţin 90% din adverbele unui text
-numărul maxim de greşeli sau omisiuni admise
să dactilografieze un text de 20 de randuri,acceptandu-se maximum 2 greşeli sau 2
omisiuni.

6.Tehnici de operaţionalizare

5
Material realizat de Carmen Popa

Modelele de operaţionalizare din literatura de specialitate cel mai frecvent utilizate sunt
cele ale lui Mager şi cele ale lui Gilbert de Landsheere.Pe acestea le vom analiza în cele
ce urmează.

Tehnica formulată de F.R.Mager conţine trei cerinţe:

1.Denumirea comportamentului observabil
Ex. –să identifice…
2.Enunţarea condiţiilor în care elevii vor exersa şi vor demonstra că au realizat
schimbarea proiectată prin obiectiv
…fiind dat un text de dificultate medie
3.Criteriul de reuşită;nivelul de performanţă acceptabilă
…toate complementele

G. de Landsheere propune şi analizează cinci criterii ale operaţionalizării:

1.Precizarea celui care va produce comportamentul dorit – SUBIECTUL
Ex.:Elevul/Studentul…
2.Enunţarea comportamentului observabil ce dovedeşte că obiectivul este atins -
COMPORTAMENTUL
Ex.:…să rezolve…
3.Enunţarea produsului comportamentului – PERFORMANŢA
Ex.:…o ecuaţie logaritmică cu o necunoscută…
4.Specificarea condiţiilor în care are loc comportamentul – CONDIŢII
Ex.:…fără să consulte tabelele matematice şi fără ajutorul riglei de calcul…
5.Precizarea nivelului performanţei standard – NIVELUL PERFORMANŢEI
Ex.:…cu o precizie de 3 zecimale

6
Material realizat de Carmen Popa

În cazul disciplinelor socio-umane, a căror cunoaştere este evaluată cu ajutorul unor

criterii combinate- cantitative şi calitative-, operaţionalizarea pe baza criteriilor mai sus
enunţate este mai dificilă.Cu toate acestea, nu se poate renunţa la ordonarea şi
operaţionalizarea obiectivelor în cadrul acestor discipline.Astfel, trebuie să înţelegem
prin operaţionalizare(aşa cum preciza L D’Hainaut)’a cuprinde definirea unei
situaţii,sau,mai curand,a unor categorii de situaţii, în care cel ce învaţă exersează pentru
a stăpani o deprindere sau un comportament sau, şi mai bine, în care dă dovadă că a
atins acest obiectiv.’

7.Avantaje/limite ale operaţionalizării

Problematica operaţionalizării obiectivelor educaţiei a suscitat reacţii pro şi contra în

randul specialiştilor.O consistentă inventariere a avantajelor şi dezavantajelor
operaţionalizării o face G. de Landsheere.
Menţionăm în continuare cateva din avantajele operaţionalizării:
- educatorul programează ştiinţific liniile devenirii prin învăţare a elevului,
eliminand subiectivismul interpretativ şi echivocul obiectivelor generale;
- prin gradul lor de concreteţe şi rigurozitate facilitează o comunicare
pedagogică clară şi lesnicioasă între toţi cei interesaţi de bunul mers al
educaţiei;
- constituie o garanţie a respectării finalităţilor educaţionale asumate;
- construieşte şi dezvoltă consistent motivaţia învăţării;
- orientează mai sigur profesorul în proiectarea instruirii, în alegerea
metodelor şi a experienţelor celor mai semnificative de învăţare;
- oferă o mai bună evaluare a elevilor prin existenţa unor criterii certe de
apreciere

7
Material realizat de Carmen Popa

- introduce rigurozitatea şi precizia prin criterii ferme şi în evaluarea

activităţii didactice,şi prin aceasta,accentuează spiritul de responsabilitate
profesională a cadrelor didactice;
- asigură un feed-back clar şi rapid, cu consecinţe benefice pentru
îmbunătăţirea calităţii activităţii atat a cadrelor didactice, cat şi a elevilor

Limitele şi dezavantajele operaţionalizării

- nu toate efecteleeducaţiei sunt observabile şi imediat măsurabile; unele
apar ca produse cumulative, după un număr mai mare de ocazii,altele sunt
implicite şi fac posibilă manifestarea altora, ceea ce le face parţial sau total
neoperaţionale;
- obiectivele de complexitate superioară(independenţa gandirii, atitudinile,
convingerile, trăirile afective, creativitatea,etc) nu pot fi tratate integral din
perspectiva unei operaţionalizări complexe, ele nu se modelează în structuri
decompozabile şi măsurabile;
- operaţionalizarea nu poate face abstracţie de natura şi specificul
disciplinelor de învăţămant;disciplinele care nu operează cu structuri
algoritmice(ştiinţele umaniste şi sociale) se pretează mai puţin la
operaţionalizare;s-ar putea spune că există o relaţie direct proporţională între
posibilităţile de operaţionalizare şi gradul de formalizare al ştiinţei respective;
- ‘atomizarea’ prin operaţionalizare a predării/învăţării poate duce la o
făramiţare a intenţiilor instructiv-educative,făcandu-le greoaie, dificil de
transpus în practică din cauza numărului exagerat de obiective operaţionale şi a
forţării operaţionalizării unor obiective neoperaţionale;
- educaţia nu este numai o problemă de însumare, ci şi una de sinteză, aspect
ce are mai puţin în intenţie operaţionalizarea;
- operaţionalizarea conţine potenţial pericolul ‘mecanizării’ educaţiei.Dintr-
un instrument de optimizare prin introducerea ordinii, preciziei şi rigurozităţii în

8
Material realizat de Carmen Popa

procesul de învăţăţămant, operaţionalizarea poate duce la o acţiune

mecanicistă,lipsită de supleţe şi spontaneitate, la transformarea ei din mijloc în
scop,cu consecinţe negative asupra eficienţei şi valorii educaţiei.

Avantajele operaţionalizării, prezentate mai înainte, sunt argumente în favoarea

acesteia.Educaţia are nevoie de o anumită rigurozitate, precizie, deci de obiective
explicite,clare,corect definite şi formulate.Important este ca operaţionalizarea să nu
fie absolutizată şi fetişizată,păstrandu-ne luciditatea ca educatori şi valorificand-
o,fără să o transformăm scop în sine.