DUPA MODEL DE PROIECT MCE

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI-

Noiunea de grup social.
Tipuri de grupuri

Nume: Dima

Prenume: Nicusor

Facultatea:

Specializarea:

NIVEL I POSTUNIVERSITAR
DUPA MODEL DE PROIECT MCE

Planul referatului:

1. Notiunea de grup social ..........................................................................

2. Partea aplicativa.......................................................................................
3. Concluzii.................................................................................................
4. Partea demonstrativa- dupa model de proiect MEC.............................
DUPA MODEL DE PROIECT MCE

Noiunea de grup social. Tipuri de grupuri

ARGUMENT

1. TEORETICE
Notiunea de grup social a fost comentata si analizata de foarte multi cercetatori, insa cu
toate studiile si lucrarile facute pe aceasta tema, grupul ca realitate social nu a putut fi
cuprins si inramat intr-o definitie clara si acceptata atat de catre specialisti, cat si de catre
membri societatii. Consider ca dificultatea temei provine din faptul ca grupul ca realitatea
sociala imbraca o multitudine de sensuri. Problematica grupului nu intereseaza numai din
perspectiva sociologica, conceptul de grup este abordat si in literatura, pictura, teatru, muzica.
Rolul temei in cadrul disciplinei manageriale este motivata deoarece managerul este cel
care procura, aloca si utilizeaza resurse fizice si umane pentru a atinge scopuri. In cadrul
grupului-clasa profesorul este cel care organizeaza indivzii si ajuta la rezolvarea conflictelor.
Prin urmare influena pe care cadrul didactic o exercita asupra clasei de elevi, face ca
mentorul sa devina modelul elevilor, deoarece acesta este cel care iniiaz aciuni i care
afecteaz comportamentul elevilor. La nivelul clasei putem vorbi despre un grup numai n
situaia n care elevii i dezvolt propriile conceptii i standarde si exercita, la randul lor,
influente asupra celorlalti membri al grupului.
Multi dintre noi s-ar putea intreba de ce cercetarile sociologice ca cele facute asupra
notiunii grupului se integreaza in cadrul managementului educational. Insa acest lucru este
explicabil deoarece managmentul educational integreaz i adapteaz date oferite de tiine
conexe socio-umane: economie, sociologie si psihosociologie.1
In cele ce urmeaza vor fi definite conceptele cheie cu privire la acest subiect. Astfel tema
debuteaz cu definirea grupului social apoi sunt aprofundate tipurile de grupuri, i n final
vom aborda si ne vom concentra pe etapele dezvoltrii grupului-clas.
n urma analizei lucrrilor de referin pe tema grupului, am conchis ca aa cum este
folosit n literatura de specialitate, termenul mbrac o multitudine de sensuri. Situaia se
explic prin aceea c el se aplic unor domenii diferite ale realitii sociale, astfel nct
coninutul concret ce i se atribuie este determinat de fenomenele specifice acelei realiti

1
Marius-Ciprian Ceobanu, Managementul clasei de elevi, Suport de curs din cadrul Universitatii Alexandru
Ioan Cuza Iasi, 2012, p. 4.
DUPA MODEL DE PROIECT MCE

concrete. Este cat se poate de evident, ntr-un mod vor da o definitie a grupului cei care se
ocup cu activitatea din constructie, n alt fel cei care se ocup cu activitatea din coal.
Dup autorul Ioan Nicola, conceptul de grup este un tot unitar care formeaza un ansamblu
de persoane, a cror constructie sta la baza unei comunitati de tip colectiv i fiecare grup se
caracterizeaz printr-un mod de organizare intern propriu. Persoanele care fac parte dintr-un
grup sunt legate, voluntar sau nu, si se afla in raport de interactiune si interinfluenare directa.
Sociologii considera ca este primordial sa facem o distinctie intre apropierea fizica si afectiva
dintre membrii unui grup. Avand in vedere diversitatea gruprilor umane, se considera ca
atunci cand rostim grup social, sa avem in acelasi timp in mintea noastra termenul care
defineste grupul, si anume interactiunea. Prin urmare grupul social nu are ca element
caracteristic doar apropierea fizic, ci si contiina unei interaciuni, care poate fi prezent
chiar atunci cnd nu exist interaciune personal ntre indivizi.
S-a vorbit, tot mai des, despre anumite criterii ce trebuie s le ndeplineasc un numar de
persoane pentru a constitui un grup social. Astfel orice grup este format dintr-un anumit
numr de membri, de aici vine si clasificarea dintre grupurile mici si mari. De aceea s-a
constatat ca cu cat grupul este mai mare, cu atat creste tendinta de divizarea a indivizilor din
cadru grupului. O marca distincta a grupului poate fi scopul comun acceptat si adoptat de
catre toti membrii gruparii. Spre exemplu grupul-clasa are niste norme i valori care confera
sintalitate (personalitate). Din cele prezentate se poate desprinde o perspectiva structurala a
grupului i tipul de interaciune care se realizeaza intre membrii acestuia.
O prim clasificare pe care am facut-o, n ceea ce privesc grupurile sociale, este cea dintre
grupurile mari si mici. ns o clasificare mult mai important este cea care se distinge ntre
grupurile primare i grupurile secundare.
Pe de o parte, conceptul de grup primar numeste acel grup mic n care indivizii comunic
direct i care au relaii deschise ,,fata in fata. Asta nseamn c fiecare poate comunica i
efectua schimb de informaii cu toti ceilalti, dup cum acetia, la rndul lor, pot comunica cu
el. In urma acestei comunicari reciproce, grupul ni se dezvaluie ca fiind un ansamblu bine
oranduit datorita acetui tip de interactiune sociala. n aceast categorie poate intra familia,
grupul de prieteni etc. Acest grup l influeneaz foarte mult pe individ deoarece din sanul
acestor grupari sociale individul se formeaza si isi formeaza o stabilitate emotionala. Aadar
este mai mult dect evident c odata ce grupul este mai mare, cu att mai puin se va realiza
coeziunea dintre membrii grupului. Cu alte cuvinte grupul nu reprezinta niste indivizi adunati
pentru un anumit scop sau , ci este o reuniune integrat de personaliti, care comunic ntre
ele. Astfel ei isi coordoneaza reciproc inteniile i preocuprile.
DUPA MODEL DE PROIECT MCE

Grupul secundar este construit in asa fel incat se opune totalmente grupului primar.
Aceasta grupare construita ulterior nu se mai bazeaz pe interaciuni afective, sunt adesea
grupuri profesionale, care au n vedere realizarea unor scopuri i rezolvarea unor sarcini.
Msura n care grupul i atinge scopurile formeaz coninutul noiunii de eficien a grupului.
Spre exemplu, o familie face parte din categoria grupurilor primare, ns o grup de muncitori
sau un grup de stagiari care sunt pui s rezolve o problema medicala a unui pacient formeaz
n schimb un grup secundar. Spre deosebire de cellalte note definitorii ale grupului primar,
acestuia, secundar, i este proprie o puternic angajare n activitarea pe care acetia o
desfoar. Astfel relatiile dintre membrii sunt indirecte, sentimentul ca esti legat de cineva
sau de ceva este mult mai slab, implicarea emoional a individului n aceste grupuri este
redus. Consider ca ceea ce trebuie retinut in legatura cu aceasta tema este faptul ca societatea
contemporana nu ar putea supravietui doar cu unul dintre cele doua tipuri de grupari deoarece
ele formeaza un tot prin relationare si coexistenta. Omul nu poate trai fara sa apartina unui
grup caruia realmente sa ii pese ce se ntmpla cu el. Asa se explica de ce n cadrul grupului
secundar apar si se dezvolta relatii interumane care duc la formarea grupurilor primare.
Pe de alt parte, la nivelul exprimarii comune folosim deja o serie de notiuni care se refer
la ,,grupuri de oameni, spre exemplu multime, echipa, adunare etc. De aceea tin sa
mentionez ca acestea sunt total diferite de grupurile sociale, o multime desemneaza acei
oamenii adunati la un simpozion sau cand vorbim de locuitorii unui sat spunem c ei
formeaz o comunitate. Insa in ceea ce priveste clasa de elevi putem afirma ca acestia
reprezinta un colectiv. Insa atunci cand vorbim de elevii dintr-o clasa ei nu reprezint o
asociere spontan de indivizi, ci una organizat, bazat pe norme i criterii clare. Expresiile
precum ,,colectivul de cercetare, ,,colectivul clasei,etc., sunt concludente n aceste sens,
referindu-se la activiti att de diferite i presupunnd deosebiri att de mari n ceea ce
privete numrul persoanelor i scopurile urmrite. Ioan Nicola afirm c pe baza acestei
pluraliti de sensuri se distinge i un sens pedagogic al noiunii de colectiv.
O prim constatare este aceea c, n zilele noastre, pedagogii isi exprima cu necesitatea
adoptrii unei viziuni noi, asupra colectivului de elevi deoarece atat asupra definirii grupului,
ct i a colectivului exist, n literatura de specialitate, la mojoritatea autorilor, un consens de
preri.2 Definind colectivul prin analogie cu grupul social se recunoate necesitatea
circumscrierii caracteristicilor proprii colectivului pentru a-l diferenia de alte grupuri sociale.

2
Ioan Nicola, Dirigintele i sintalitatea colectivului de elevi, Bucureti, Editura didactic i pedagogic, 1978, p.
25.
DUPA MODEL DE PROIECT MCE

Romita B. Iucu reia o definitie data grupului-clasa data de Mielu Zlate si anume ca intre
membrii colectivului de elevi se creaza diverse tipuri de interactiune si relatii bine stabilite.
Sustinem definitia data prin evocarea altor caracteristici ale clasei ca grup social. Una dintre
trasaturile specfice grupului-clasa este intinderea clasei care are in vedere numarul de elevi
care compun grupul. De asemenea scopurile, atat cele pe termen scurt, cat si cele pe termen
lung, sunt comune grupului-clasa. Elevii isi asuma aceste scopuri si le contientizeaza intr-o
asa maniera incat pot deveni motorul dezvoltarii grupului pe perioada scolarizarii. Rolul
cadrului didactic, ca manager in clasa, consta pe langa pecetluirea obiectivelor scolare
formale, si a unor serii de obiective social-afective pentru grupul de elevi.
Structura grupului poate fi analizata in paralel cu cea a grupurile mici si, implicit, a clasei
de elevi, atata ca modalitate de unire a membrilor grupului in plan interpersonal, cat si ca
ierarhie interna a grupului. Ioan Nicola considera ca problematica liderilor, in cazul clasei,
poate fi un subiect exterm de delicat. Acest subiect solicita foarte mult competentele
manageriale ale profesurului sau invatatorului.
O alta clasificare care se bazeaza pe relatiile interpersonale ce se stabilesc intre
membrii colectivului este cea dintre structura formala si informala. Pe de o parte, structura
formal a relaiilor consta in incurajarea elevilor (de ctre profesorul diriginte sau poate chiar
de colectiv) cu diverse responsabiliti. De aici putem desprinde de unde apare si functia de
leadership.
Pe de alta parte, structura informal este un produsul relaiilor ce se stabilesc ntre
membrii colectivului clasei, nefiind impus sau reglementat de persoane care au anumite
funcii. Consider ca acest produs al relatiilor dintre membrii grupului este un rezultat ce vine
de la sine, adica este un produs spontan. Stuctura informala creeaza o relatie antinomica cu
componenta formala, de aceea structura informala comporta o amprent afectiv, bazndu-se
pe relaii de simpatie, sau din contra indiferen. Aceast structur va produce apariia
liderilor informali care, n unele situaii, pot anihila i contrabalansa influena exercitat de
liderii formali.
Sintetizand afirmatiile despre membrii clasei de elevi putem spune ca acestia se
contruiesc in mod spontan, adica din intamplare, durata grupului-clasa de elevi este relativ
redusa, de aceea el a fost catalogat de catre cercetatori ca fiind un grup temporar. Aceasta
ipoteza este justa deoarece durata grupului-clasa poate fi de aproximativ patru ani, atat cat
dureaza si un ciclu scolar.
II.1. PRACTICE
DUPA MODEL DE PROIECT MCE
Notiunea de grup social. Tipuri de
grupuri
Definitia nr. 1: Conceptul de grup este un
tot unitar care formeaza un ansamblu de
persoane, a cror constructie sta la baza
unei comunitati de tip colectiv i fiecare
grup se caracterizeaz printr-un mod de
organizare intern propriu.
Definitia numarul 2: Conceptul de grup
primar numeste acel grup mic n care
indivizii comunic direct i care au relaii
deschise ,,fata in fata.
Conceptul de grup secundar este opune
totalmente notiunii de grup primar.
Aceasta grupare construita ulterior nu se
mai bazeaz pe interaciuni afective, sunt
adesea grupuri profesionale, care au n
vedere realizarea unor scopuri i
rezolvarea unor sarcini.
Raportul grup secundar/grup primar
Exemple
Caracteristicile grupului:
Interactiune;
-un grup este format dintr-un anumit numar
de membrii;
- scopul comun acceptat;
- ierarhia intern a grupului, stabilit pe baza
jocului de statute i roluri;
- compoziia grupului rezulta din
corespondena dintre personalitatea fiecrui
membru al grupului;
Familia face parte din grupul primar deoarece
relatiile sunt rezistente si se bazeaza pe
emotie. Acest grup este format dintr-un
numar mic de memebrii de aceea face parte
din categoria grupurilor mici. Individul se
poate exprima liber si este grupul de care ne
simtim personal legati. Orice om se creeaza si
se formeaza intr-un grup primar.
Tipuri de grupuri pimare: familia, grupul de
batani dintr-un camin, grupul de joaca al
copiilor.
Acest grup se bazeaza pe o relatie
impersonala si au un scop specific.
Tipuri de grupuri secundar: un grup de
muncitori; grupul-clasa; un grup de medici;
un grup de dansatori;
Trebuie retinut ca din totdeauna omul a simtit
nevoia sa faca o legatura intre cele doua
DUPA MODEL DE PROIECT MCE

grupuri. Omul trebuie sa apartina unui grup

Caracteristicile grupului-clasa
mic petru ca acolo el relationeaza cel mai
bine, acolo el se formeaza ca individ. Insa in
timp ce individual creste, el incepe sa adere,
in mod spontan, la anumite grupuri sociale.
Grupurile secundare au un rol esential n
afirmarea sociala si profesionala a
individului.
-intre membrii colectivului de elevi se creaza
diverse tipuri de interactiune si relatii bine
stabilite.;
-grup social supus in mod constant
influentelor educative exercitate de scoala;
-grupul-clasa relationeaza cu grupul primar
(anexa nr. 1);

Anexa nr.1:

Relatia grupului primar cu alte grupuri secundare

supermarket

pompieri
scoala

Familia
medicul de biserica
familie

locul de
munca
DUPA MODEL DE PROIECT MCE

Concluzii:

In sensul cel mai larg, grupurile sociale sunt ansambluri de persoane diferite ca
mrime, care au un grad mai nalt sau mai redus de structurare i o durat mai mare sau mai
mic a interaciunii i influenei interpersonale. Termenul de grup social" se refer la o gam
extins de fenomenes ociale, precum cuplurile maritale (so -- soie), din acele formate din
dou persoane ntre care s-au stabilit relaii de prietenie sau de iubire, dar i comunitile
urbane sau rurale, confesiunile religioase, clasele sociale sau naiunile n ntregul lor, Pentru a
opera cu termenul degrup" va trebui s-i asociem o determinare, tiind c totdeauna avem
nvedere un grup social. Cnd auzim vorbindu-se despre grupurile de presiune", despre
grupurile secundare" sau despre grupurile dereferin" .a.m.d., nelegem c toate sunt
grupuri sociale.

2.1 PARTE PRACTICA (DUPA CARTEA CU JOCURI)

2.1.1. M numesc i m mnanc aici!

Mrimea grupului: 10-30 participani

Timp: 15 minute
Materiale: ---
Obiective: A insui numele tuturor participanilor
Argument: Acest joculet se potriveste temei alese, deoarece ii ajuta pe elevi sa se decopere cu
celalalt. Trebuie retinut ca din totdeauna omul a simtit nevoia sa faca o legatura intre un alt
individ sau intre doua grupuri. Omul trebuie sa apartina unui grup mic petru ca acolo el
relationeaza cel mai bine, acolo el se formeaza ca individ. Insa in timp ce individual creste, el
incepe sa adere, in mod spontan, la anumite grupuri sociale. Grupurile secundare au un rol
esential n afirmarea sociala si profesionala a individului. De asemenea toata ranchiuna
elevului cu privire la un alt elev va disparea. Spre exemplu daca la un meci de fotbal elevii s-
au suparat pe ei, la sfarsitul orei profesorul poate crea un astfel de joc pentru reconciliere.
Procedura: Tot grupul formeaz un cerc. Prima persoan ii spune numele "m numesc Nicu
i m mnanc aici", improvizand gestul, spre exemplu pe cap. Urmtoarea persoan spune
"numele lui este Nicu i il mnanc acolo", scrpinand capul lui Nicu. Apoi continu cu
propriul nume. Jocul se incheie odat cu inchiderea cercului.
Note: In dependen de mrimea grupului, se poate repeta aciunea in sens invers.

2.1.2. Football cu mainile

Un alt joculet poate fi footbalul cu mainile

Acesta este interesant, deoarece se pliaza disciplinei pe care o studies si poate fi
interesant deoarece coopereaza cu grupurile de elevi, de oameni etc.

Mrimea grupului: 10-20 participani

Timp: 15 minute
DUPA MODEL DE PROIECT MCE

Materiale: o minge
Obiective: A coordona micrile. A dezvolta spiritul competitiv i atenia.
Procedur: Participanii formeaz un cerc i indeprteaz picioarele la aproximativ
50 cm, aa incat s se uneasc cu picioarele vecinilor i se apleac inainte. Mingea se
poziioneaza in centrul cercului, iar participanii au ca scop s nu permit ieirea mingei din
cadrul cercului.
Juctorii vor uni mainile i vor bate mingea ca la jocul de volei. Dac mingea iese din
cerc pe sub picioarele unei persoane, atunci persoana respectiv iese din joc. In cazul in care
mingea iese din cerc printre picioarele unite a 2 persoane, atunci din joc se exclud ambii
juctori.
Fiecare ieire a copiilor din joc trebuie insoit de aplauzele tuturor participanilor.
Catiga ultimele 2 persoane rmase in joc.
DUPA MODEL DE PROIECT MCE

Bibliografie :
Iosifescu S., Rdulescu E., Andrei A. Management educational, , Bucuresti, 2005.
Iucu R., Managementul si gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, Iasi, 2001.
Ulrich C, Managementul clasei de elevi nvarea prin cooperare, Editura Corint,
Bucureti, 2000.

Webografie :
Marc M., Relatia Scoala-Familie-Comunitate in contextul schimbarilor legislative,
http://www.ccdcluj.ro/Preuniversitaria/V52012/Plen/Relatia%20scoala%20familie%20-
%20Marinela%20Marc.pdf, accesat n data de 3.05.2015

Monitorul Oficial, Ordonanta nr. 115 din 08/31/2000, Parteneriatul social in educatie si
formare profesionala initiala
file:///D:/dppd/managementul%20clasei%20de%20elevi/1educat.ro%20-
%20parteneriatul%20social%20in%20educatie.htm accesat n data de 20.05.2015.

Sticulescu C., coala si comunitatea locala - parteneriat pentru educaie,

https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=0CCAQFjAA
&url=http%3A%2F%2Fwww.unibuc.ro%2Fstudies%2FDoctorate2010Ianuarie%2FStaiculesc
u%2520Camelia%2520-%2520Scoala%2520si%2520Comunitatea%2520Locala%2520-
%2520Parteneriat%2520Pentru%2520Educatie%2FRezumat_lucrare%2520de%2520doctorat
_Staiculescu%2520Camelia.doc&ei=4WRwVZWsBsbuUrK6gfgN&usg=AFQjCNHYBUeH0
QRGNCpggoTSakNM8a3ECw&sig2=4AULf8P3V1V-uVAPYvZosw, accesat n data de
4.05.2015

XXX, Bune practici n formarea parteneriatelor colare i implicare comunitar n

nvmntul preuniversitar,
file:///D:/dppd/managementul%20clasei%20de%20elevi/Bune%20practici%20%C3%AEn%2
0formarea%20parteneriatelor%20%C5%9Fcolare%20%C5%9Fi%20implicare%20comunitar
%C4%83%20%C3%AEn%20%C3%AEnv%C4%83%C5%A3%C4%83m%C3%A2ntul%20p
reuniversitar%20%20%20Didactino.ro.htm, accesat n data de 20.05.2015.