PSIHOLOGIE ORGANIZATIONALA SI MANAGERIALA

TEMA 1: ORGANIZATII – ORGANIZARE – INSTITUTII - INSTITUTIONALIZARE

In zilele noastre asistam la un proces amplu si continuu de multiplicare si diversificare a

formelor de organizare a vietii sociale, la aparitia unor modalitati de actiune cat mai adecvate pentru
rezolvarea optima a problemelor ce se ivesc. Printre variatele instrumente de care societatea se
foloseste pentru a-si asigura buna functionare, organizatiile ocupa un loc deosebit de important.
Unii psihosociologi considera ca aparitia in masa a organizatiilor este o trasatura distinctiva
a societatii contemporane care o diferentiaza de alte tipuri de societati in care un asemenea fenomen
fie nu era prezent, fie nu cunoscuse o amploare asa de mare ( daca secolul XIX-lea a fost secolul
individualitatilor, secolul XX este unul al colectivitatilor organizate, al marilor organizatii ).
Cei mai multi dintre noi am fost nascuti in organizatii, crescuti, educati , instruiti, modelatii
de organizatii, intr-un cuvant pregatiti de acestea sa lucram tot restul vietii in interiorul sau in
contextul lor. Dupa unele estimari se apreciaza de altfel ca majoritatea oamenilor isi petrece o
treime din viata in cadrul organizatiilor. Legaturile noastre cu organizatiile sunt atat de profunde si
inseparabile, incat este suficient sa ne gandim la cele mai variate aspecte ale existentei personale
care au fost influentate sau modelate de apartenenta noastra la organizatii.Influentandu-ne viata, fie
ea publica sau privata, uneori, intr-un mod coplesitor, organizatiile ajung, prin mecanisme mai mult
sau mai putin vizibile, mai mult sau mai putin subtile, sa o si controleze.
A spune ca traim intr-o societate a organizatiilor inseamna a recunoaste, nu doar implicit, ca
organizatiile reprezinta unul dintre semnele distinctive ale epocii contemporane.Daca dorim sa
transformam ceva la nivelul societatii, daca aspiram spre constructia unui alt echilibru sau a unei
alte realitati decat cea in care traim acum este necesar inainte de toate sa chestionam propriile
noastre forme sau structuri de organizare, practicile de conducere asociate acestora, si, nu in ultimul
rand, legitimitatea proiectului rationalist pe care se fundamenteaza acestea.Desigur, o astfel de
intreprindere nu este deloc simpla,mai ales daca admitem ca insesi integrarea si prezenta noastra in
organizatii ne influenteaza profund nu numai modul in care ne raportam la ele, in care intelegem
sau interpretam ce e intampla inlauntrul lor sau in relatiile dintre ele, dar si stilurile noastre de
gandire sau cadrul general in care tindem sa promovam solutii sau sa incurajam schimbarea. Totusi,
chiar si simpla recunoastere a capacivtatii de influenta si control a organizatiilor asupra vietii
sociale sau personale ofera o premisa suficienta pentru provocarea curiozitatii sau interesului de a le
explora mai atent mecanismele de constituire, functionare sau schimbare.
Aparent, a specifica ce este o organizatie si a propune o definitie prin precizarea sau
insumarea catorva caracteristici considerate indispensabile aparitiei si existentei sale par a fi

1
PSIHOLOGIE ORGANIZATIONALA SI MANAGERIALA
TEMA 1: ORGANIZATII – ORGANIZARE – INSTITUTII - INSTITUTIONALIZARE

intreprinderi simple. In fond, fiecare dintre noi am facut sau facem parte din una sau mai multe
organizatii, astfel ca ar fi suficient sa ne raportam la propria experienta sau a altora si apoi sa
indentificam acele elemente apreciate ca fiind vitale in constituirea si functionarea unei organizatii.
Totusi, un astfel de exercitiu nu este deloc atat de simplu pe cat pare.Este surprinzator sa constati ca
aproape fiecare persoana pusa intr-o astfel de situatie va tinde sa evidentieze acele aspecte care au
relevanta pentru propria persoana, pentru propria experienta de viata organizationala si, nu in
ultimul rand, pentru propriul sistem de valori. Totodata, nici in literatura consacrata analizei
organizationale nu vom gasi o modalitate unica de raportare la organizatii si cu atat mai putin ne
putem astepta la o definitie unitara sau acceptata de toti analistii. Pe de o parte se poate constata un
specific al definitiilor in functie de perspectiva, fie ea sociologica, ecologia, economica, a
psihologiei sociale etc., din care sunt analizate organizatiile. Pe de alta parte, insasi evolutia analizei
organizationale a consacrat noi modalitati de definire a organizatiilor in functie de contributiile
aduse de-a lungul timpului de diferitele cercetari teoretice si practice.Se recurge astfel, intr-o prima
faza la o definitie de lucru : "Organizatia este un sistem structurat de interactiune a oamenilor in
scopul realizarii unor obiective comune si specifice."O astfel de definitie are avantajul de a fi
suficient de concisa pentru a retine caracteristicile cu adevarat importante pentru constituirea si
existenta organizatiilor dar si destul de cuprinzatoare pentru a accentua modul in care se
diferentiaza aceasta forma de organizare sociala de alte forme, aparent similare.
Mihaela Vlasceanu (pornind de la o buna cunoastere a literaturii de specialitate, face o
remarcabila sinteza a argumentelor "pro" si "contra" semnificatiei majore pe care o au organizatiile
in lumea contemporana.Iata cateva dintre ele : organizatiile sunt surse ale schimbarii si inovarii
sociale, ele "sparg" normele, conventiile, aducand pluralitatea in coexistenta, dar si in concurenta;
organizatiile sunt responsabile nu numai de succese, ci si de esecuri sociale; ele contin atat un
potential constructiv, cat si unul distructiv; organizatiile, mai ales cele birocratice, afecteaza
functionarea optima a democratiilor; organizatiile cu forme aparent democratice de organizare
ajung sa genereze adevarate sisteme de dominatie; organizatiile (tot cu precadere cele birocratice,
excesiv rationalizate) influenteaza negativ modul de gandire si actiune al oamenilor, genereaza
impersonalizare, formalizare si centralizare; organizatiile, chiar prin mecanismele functionarii lor
normale, produc patologii organizationale la nivelul intregii societati.Toate aceste argumente, arata
autoarea, demonstreaza importanta organizatiilor pentru fiecare dintre noi, dar si ca domeniu de
studiu. De aceea, cunoasterea sistematica a problematicii organizatiilor, interpretarea critica, gasirea
cailor de schimbare constituie singurele modalitati de a solutiona corespunzator relatia dintre

2
PSIHOLOGIE ORGANIZATIONALA SI MANAGERIALA
TEMA 1: ORGANIZATII – ORGANIZARE – INSTITUTII - INSTITUTIONALIZARE

individ si organizatie.
Desi pana acum s-a acumulat un material imens cu privire la organizatii, persista unele dubii
cu privire la definirea, descrierea, analiza, clasificarea si interpretarea lor. Apoi, desi materialul
achizitionat este impresionant prin cantitatea si calitatea lui, el nu ofera o viziune asupra
organizatiilor. Unele din aceste dificultati deriva din : proliferarea perspectivelor de analiza,
utilizarea nediscriminativa a conceptelor, multiplicarea metaforelor.
Organizatiile, o data aparute, au devenit foarte curand obiectul investigatiilor si reflectiilor
diferitelor categorii de profesionisti, indeosebi ale managerilor, administratorilor, inginerilor,
economistilor, dar si petru diverse domenii ale cunoasterii, printre care sociologia si psihologia
ocupa un loc privilegiat.Cu timpul, au fost elaborate puncte de vedere, opinii, idei, conceptii, etc
care s-au inchegat in adevarate teorii cu privire la organizatii.La ora actuala, numarul teoriilor cu
privire la organizatii este foarte mare, iar varietatea lor impresionanta.( teorii clasice –
managementului stiintific, gestiunii administrative, birocratiei,; teorii neoclasice – relatiilor umane,
sociometrica, dinamista; teorii moderne – tehnologica, resurselor umane, sociotehnica; abordari –
cognitiva, psihanalitica, evolutionista).
Activitatea de organizare este esentiala pentru bunul mers al organizatiei.Ea asigura nu doar
realizarea obiectivelor organizatiei, ci si existenta ca atare a acesteia, precum si a membrilor ei.
Organizarea este fundamentala pentru fiecare individ in parte, cu atat mai mult pentru grupuri si
organizatie interpretata ca sistem.Trebuie precizat faptul ca grupul, cu atat mai mult organizatia,
nici nu exista anterior organizarii.Un complex neinchegat, nestructurat, deci dezorganizat, nu are
aproape nici un fel de valoare pentru activitatile umane colective.Tocmai de aceea problematica
organizarii ocupa un loc de prim rang intr-o psihologie organizational-manageriala interesata de
obtinerea eficientei in plan personal si grupal-organizational.
Atat in limba franceza, cat si in limba engleza, termenul organisation/organization
desemneaza concomitent organizatia si organizarea.Este adevarat ca atunci cand se are in vedere
primul termen (organizatia) sunt vizate indeosebi aspectele statice, structurate apriori pentru cei
care fac parte din organizatie, pe cand daca se face referinta la cel de-al doilea termen (organizarea)
se vizeaza cu precadere asptectele dinamice, trecerea de la o stare de neorganizare sau de slaba
(proasta) organizare la o alta mai buna.
Organizarea poate fi privita,ca un proces de divizare a unei activitati complexe in
componente mai simple sau posturi de munca specializate (diviziunea muncii), de grupare a
resurselor si activitatilor (departamentalizare) si de delegare de catre subordonati a autoritatii unui

3
PSIHOLOGIE ORGANIZATIONALA SI MANAGERIALA
TEMA 1: ORGANIZATII – ORGANIZARE – INSTITUTII - INSTITUTIONALIZARE

manager.
Studiul organizatiilor ar trebui sa inceapa cu un studiu al institutiilor care le-au generat si
care le coordoneaza si sa continuie cu analiza modului in care opereaza institutiile in organizatiile
existente pentru a identifica eventuale surse de conformare, dar si de schimbare
institutionala.Rezulta ca studiul organizatiilor este atat un studiu al institutiilor formal-legale pe care
guvernarea le instituie, cat si al institutiilor formaale care functioneaza in organizatii ca atare.
Institutiile, constau in legi, reguli si sanctiuni de impunere a acestora.Functia acestora este
de a reglementa comportamentele persoanelor si grupurilor, de a conferi legitimitate unora si nu
altora.Din aceasta perspectiva, institutiile fixeaza reguli de functionare a organizatiilor sau pur si
simplu genereaza organizatiile care le corespund.
Institutiile sunt referinte ale actiunilor si interactiunilor, in functie de ele initiem activitati
( pentru a fi recompensati ) sau ne ferim a le initia ( pentru a nu fi pedepsiti ).
Intr-o alta acceptiune institutiile sunt norme astfel interiorizate de actorii sociali incat sa le
ghideze comportamentele, sa le ofere un sens al angajarii si al adecvarii conduitei la un set de valori
compatibile cu normele.Conform acestei teorii, organizatiile sunt entitati sociale stabile care rezulta
din normele si valorile impartasite si traite in comun de oameni.Structura distinctiva a unei
organizatii este produsul institutiilor dominante din cadrul ei, respectiv al modurilor de interiorizare
si etalare a normelor si valorilor traite de membrii organizatiei.
Institutiile mai sunt considerate ca parti componente ale sistemelor simbolice comune,
respectiv ale proceselor cognitive si culturale din viata sociala care produc aceste sisteme
simbolice.Institutiile sunt constructe simbolice, adica produse ale proceselor culturale de constructie
a realitatii sociale.
A studia institutiile inseamna a analiza modul in care se cristalizeaza si functioneaza cultura
diverselor medii institutionale.
Institutionalizarea se realizeaza atunci cand organizatia capata o identitate sau personalitate
distincta prin infuzarea structurilor sau activitatilor cu valori mai presus de cerintele tehnice
obisnuite.Aceasta inseamna ca infuzia cu valori transforma organizatiile in institutii, oferindu-le o
identitate distincta.Iar cand institutionalizarea este avansata, perspective diferite, mentalitati si alte
angajamente se unifica, colorand toate aspectele vietii organizationale si oferindu-i o integrare
sociala ce trece dincolo de coordonarea formala si comanda.Prin procesul de institutionalizare,
"masina sociala" poate fi apreciata dincolo de rolul sau strict tehnic, ea reflectand mai degraba
propria-i modalitate de a satisface necesitatile personale sau de grup.

4
PSIHOLOGIE ORGANIZATIONALA SI MANAGERIALA
TEMA 1: ORGANIZATII – ORGANIZARE – INSTITUTII - INSTITUTIONALIZARE

Performantele unei societati depind de gradul si modul sau de organizare pentru ca acestea,
la randul lor, sa fie influentate de institutii si constrangeri institutionale, adica de regulile care
reglementeaza relatiile dintre oameni si distributia drepturilor de proprietate.Implicatia este simpla :
pentru a atinge performante inalte in dezvoltare este nevoie nu numai de resurse naturale, tehnice si
umane, ci si de forme eficiente de organizare si conducere.
Societatea a devenit treptat o
societate a organizatiilor, iar persoanei umane individuale i se cerea cu insistentã sã se
afirme ca “om organizational”, adica sa apartina si sa lucreze în organizatii,sa îsi
determine cursurile propriilor actiuni prin mecanisme de organizare si conducere, sa se
integreze în, sa participe la si sa beneficieze de functionarea diverselor organizatii
economice, politice, culturale.
Sub aspect filosofic se face distincția între institutii și organizații. Instituțiile sunt sisteme de
reguli care modelează interacțiunile umane. Ele pot fi formale sau informale.Organizațiile, în
schimb, au un caracter mai „palpabil”, ele desemnează un grup de oameni care lucreaza împreună
pentru atingerea unui țel. În acest sens, un exemplu relevant este acela al unui meci: organizarea
meciului presupune stabilirea locului, a datei, a participanților, pe cand instituțiile reprezintă
regulile jocului propriu-zis.
Relatiile dintre institutii si organizatii:

Ambele ofera cadre structurale pentru initierea si desfasurarea interactiunilor

umane. Aceasta înseamna ca o interactiune, oricare ar fi ea, se constituie nu numai într-un
cadru institutional (sa zicem, în economie sau în educatie), ci si (de regula) într-o
organizatie ( firma sau scoala), mai ales în conditii de expansiune a societatii
organizatiilor. In timp ce prin institutii se formuleaza regulile sau cadrul normativ al interactiunilor,
organizatiile sunt principalii actori colectivi care modeleaza strategii si
promoveaza actiuni si interactiuni în contextul institutional dat. Organizatii precum cele
politice (partide, parlamente, consilii), economice (firme, uzine, ferme, asociatii sau
cooperative agricole), culturale (teatre, cinematografe, atenee) sau educationale (scoli,
universitati) sunt grupuri de oameni care desfasoara activitati specializate, pentru
atingerea unor scopuri comune. A analiza astfel de organizatii înseamna a detecta
modurile lor de conducere, de participare si control social, strategiile subiective de
actiune si interactiune ale oamenilor, sursele motivatorii ale acestora, generarea si

5
PSIHOLOGIE ORGANIZATIONALA SI MANAGERIALA
TEMA 1: ORGANIZATII – ORGANIZARE – INSTITUTII - INSTITUTIONALIZARE

rezolvarea conflictelor.

Relatiile dintre institutii si organizatii iau cel putin trei forme:

1) Institutiile constituie baza generativa a organizatiilor, în sensul ca, prin sistemul lor
normativ, ofera oportunitati de initiere si functionare organizata a agentilor colectivi, dar
si constrangeri (in)formale asupra variabilitatii profilurilor si performantelor
organizatiilor. Unui sistem normativ institutional dat îi corespund anumite organizatii si
nu altele, întrucat institutiile genereaza tipuri de organizatii.
2) Prin functionarea lor, tinzand sa-si realizeze obiectivele fixate, organizatiile devin
agenti ai schimbarii institutionale. O regula ce s-a probat a fi restrictiva sau nefunctionala
si o lege juridica, prin care se reglementeaza negocieri sau interactiuni sectoriale,
ramanand în urma experientelor efective de viata din organizatii, devin obiect al
schimbarii. In felul acesta, experientele din organizatii conduc la noi cristalizari
normative, generand noi institutii, prin procese intersubiective de conflict si negociere de
semnificatii, prin tranzactii, angajari si dezangajari, evaluari si replieri, destructurari si
restructurari de sensuri, semnificatii si reguli. Viata sociala din organizatii este sursa a
institutionalizarii, adica a procesului de generare sau schimbare institutionala.
3) Proprietatea principala a institutiilor este reproductibilitatea. Prin rutina sau prin
modele rutiniere de comportare si relationare, institutiile consacra statornicia. Odata
regula institutionala asimilata, raportarea individuala la ea este rutiniera, pasiva pîna la
inconstienta: nu se activeaza decat modelul de comportare care-i corespunde, în absenta
constiintei regulii generative subiacente. Multiplicarea blocajelor interactive sau abaterile
repetate de la norma duc, însa, la actualizarea normei sau a regulii institutionale, la
revizualizarea sau la scoaterea ei din pasivitatea rutiniera. Incepe, astfel, un proces de
negociere intersubiectiva de semnificatii si actiuni care ia forma institutionalizarii.
Aceasta se deruleaza la nivelul cognitiv (al mentalitatilor), la nivel afectiv (între gradele
de atasament emotional fata de ceva care are traditia ca suferinta), dar si la nivelul
actiunilor si interactiunilor efective. Proces de durata lunga, institutionalizarea nu se
finalizeaza, pur si simplu, în formularea regulii sau normei alternative, pentru ca atunci
toate schimbarile sociale s-ar opera prin promulgarea de legi juridice. Institutionalizarea
într-un caz normativ dat se finalizeaza atunci cand norma actioneaza automat prin
modelele comportamentale ce îi corespund, fiind de la sine înteleasa si inconstient

6
PSIHOLOGIE ORGANIZATIONALA SI MANAGERIALA
TEMA 1: ORGANIZATII – ORGANIZARE – INSTITUTII - INSTITUTIONALIZARE

practicata. Organizatiile sunt cadrul în care se deruleaza atat institutionalizarea cat si

dezinstitutionalizarea. Altfel spus, organizatiile reproduc institutiile, dar le si schimba.

Mediile organizationale nu existã ca atare, în mod obiectiv si exterior organizatiei, ci ele

sunt percepute si instituite, astfel cã ajung sã aibã efecte asupra organizatiei. Într-un mediu pot
actiona multi factori, dar numai cei perceputi pot avea efecte asupra modului în care este definitã
strategia unei organizatii sau în care se formuleazã decizii de cãtre
conducãtor. Iar dintre factorii perceputi numai unii pot fi instituiti, adicã efectiv
considerati prin deciziile strategice ale organizatiei. Totusi, chiar dacã dinamica mediilor
trebuie perceputã si instituitã pentru a ajunge sã influenteze actiunile initiate si dezvoltate
de membrii unei organizatii, nu este mai puþin adevãrat cã aceastã dinamicã poate
influenta rezultatele sau performantele unei organizatii, indiferent dacã au fost sau nu
percepute si instituite.

În definitiv, rezultatele sau performantele unei organizatii sunt produse ale

organizãrii însasi si ale mediului în care organizatia functioneazã. Mediile însesi
influenteazã direct sau indirect performantele unei organizatii, ele produc organizatiile
care le corespund în aceeasi mãsurã în care organizatiile influenteazã mediile în care
functioneazã.

7
PSIHOLOGIE ORGANIZATIONALA SI MANAGERIALA
TEMA 1: ORGANIZATII – ORGANIZARE – INSTITUTII - INSTITUTIONALIZARE

BIBLIOGRAFIE

• CHIRICA, SOFIA (1998), Psihologie organizationala.Modele de diagnoza si interventie.

Editura Casa de Editura si Consultanta "Studiul Organizarii", Cluj Napoca

• VLASCEANU, MIHAELA (1999), Organizatiile si cultura organizarii, Editura Trei,

Bucuresti

• ZLATE, MIELU (2008), Tratat de psihologie organizationala si manageriala,

volum1,Editura Polirom, Iasi

• ZLATE, MIELU (2007), Tratat de psihologie organizationala si manageriala, volum 2,

Editura Polirom, Iasi