UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

PROGRAMUL DE STUDII PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

PORTOFOLIU LA DISCIPLINA SOCIOLOGIA EDUCAȚIEI

Profesor coordonator: Student:

Lect. univ. dr. Elena-Nicoleta MIRCEA Delea (cas. Polifron-Delea) Daniela-Ionela
Nr. Matricol: 849
Anul II
Data: 12.01.2023

BUCUREȘTI, 2022
 UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

OPIS
Tema 1 – Prezentați funcțiile pe care le îndeplinește clasa de elevi, ca și grup social.
Argumentați importanța acestora pentru dezvoltarea personalității elevilor.
Tema 2 – Reguli la clasă. Care ar fi repercursiunile încălcării acestora și care ar fi plusurile?
Tema 3 - Obligatorie
În contextul propagării fenomenului bullyingului în școală, veți propune:
a. Analiza comceptului de bullying si prezentarea principalelor categorii si tipuri
întâlnite la nivelul școlii;
b. Elaborarea un set de reguli (10 reguli), la nivelul clasei de elevi/grupei de preșcolari/
unității de învățământ , în vederea reducerii comportamentelor violente/ de bullying
ale elevilor/preșcolarilor. Argumentați rolul și impactul acestor reguli în vederea
reducerii comportamentelor violente ale elevilor.
 UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

REZOLVAREA TEMELOR
Tema 1
Analiza clasei de elevi din perspectivă sociologică reprezintă asocierea dintre clasa de
elevi și grupul social. Investigații și cercetări aprofundate au fost făcute în acest domeniu atât
în țară, cât și în străinătate. Pentru literatura de specialitate românească, autori ca Emil Păun,
Mielu Zlate, Ioan Nicola, Vasile Popeanga pot fi considerați reprezentativi.
În mod tradițional, punctele de vedere sunt oarecum consonante în ceea ce privește
tematica fundamentală a clasei de elevi ca grup social. Structura, sintalitatea și problematica
liderilor sunt doar câteva din ariile de preocupare ale investigațiilor de tip sociologic în clasa
de elevi.
Potrivit definiției date grupului-clasă de către profesorul Mielu-Zlate , aceasta
reprezintă: ,,Ansambluri de indivizi (elevi), constituite istoric, între care există diverse tipuri
de interacțiuni și relații comune determinante.”
M. Sheriff şi C.W. Sheriff (1974) susţin că grupul este constituit dintr-un număr de
membri, care se deosebesc prin statusuri şi roluri, asumate şi/sau atribuite, posedă, aderă la un
set de norme şi valori care reglementează conduita în grupd.xv
g
Clasa şcolară este definită de A. Neculau şi M. Zlate (1983) ca „un grup social
specific, compus dintr-un număr de membrii egali între ei şi un animator ale căror raporturi
sunt reglementate oficial de tipul sarcinii comune şi de normele de funcţionare”.
A. Dancsuly (1979) defineşte colectivul de elevi ca „o grupare de persoane, unite
printr-un scop comun, cu o activitate comună, având anumite organe de conducere şi o
structură organizatorică corespunzătoare sarcinilor concrete pe care le urmăreşte”.

Caracteristicile generale ale clasei ca grup social:

 întinderea clasei (mărimea) are în vedere numărul de elevi care compun grupul (de
obicei 25- 30, în cazurile cele mai frecvente, 30-40 în cazurile cele mai inoportune, și
20-22 în cazurile cele mai fericite) și pune în discuție extensia numerică optimă a
acesteia;
 interacțiunea membrilor clasei, vizate fiind interacțiunile directe, nemijlocite și
multivariante. În capitolele care vor urma vor fi analizate pe larg investigații
amănuntite privitoare la multitudinea de interacțiuni din sala de clasă;
 scopurile atât cele pe termen scurt cât și cele pe termen lung, sunt comune grupului
clasă și, prin intermediul conștientizării acestora de către elevi, pot deveni motorul
dezvoltării grupului pe perioada școlarității; arta cadrului didactic, ca manager în clasă
constă în fixarea, pe lângă obiectivele școlare formale și a unei serii de obiective
social-afective pentru grupul de elevi, care vor determina consolidarea coeziunii
acestuia;
 structura grupului poate fi analizată dual în ceea ce privește grupurile mici și implicit
clasa de elevi, atât ca modalitate de legatură a membrilor grupului în plan
interpersonal, cât și ca ierarhie internă a grupului;
 compoziția și organizarea sunt rezultatul interacțiunii tuturor celorlalte caracteristici
ale grupului, definitoriu din punctul de vedere al acesteia fiind gradul de omogenitate
sau de eterogenitate a clasei; din același indicator de dinamica grupului clasă, mai
poate fi derivată și o altă caracteristică a acesteia, coeziunea acceptată ca fiind
gradientul de unitate al grupului, sau denumită uneori "sănătatea grupului";
 coeziunea se referă la gradul de unitate al clasei de elevi care este dependent de
abilitățile cadrului didactic în calitate de manager școlar, în menținerea unor legături
 UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

strânse între indivizii care formează clasa de elevi; însă acest aspect depinde și de
existent unui trecut comun al membrilor, de gradul de omogenitate al grupului;
 Dinamica colectivului de elevi surprinde totalitatea transformărilor care au loc în
interiorul colectivului, transformări care-i imprimă acestuia un anumit traseu. Ea se
referă la evoluţia colectivului ca întreg, ca unitate de sine stătătoare. Dinamica clasei
de elevi parcurge anumite etape, fiind „un real laborator psihosicial, în care
fenomenele ce-i sunt proprii se metamorfozează şi se intercondiţionează, imprimându-
i, în cele din urmă, traiectoria pe care o va parcurge.” (Nicola I., 2001,pag. 267)
 sintalitatea este înțeleasă ca personalitate a grupului respectiv și investigată în
literatura de specialitate românească de profesorul Ioan Nicola. Aceasta implică
existența unor norme care reglementează viața grupului, a unor reprezentări
commune, a unor acțiuni comune, de grup, toate acestea împreună determinând o
conduit specifică grupului care-l diferențiază în raport cu celelalte clase de elevi.
Funcțiile clasei de elevi ca grup social
Ca orice grupare umană și clasa de elevi îndeplinește o serie de funcții pe care le vom
aminti.
 Una dintre cele mai importante funcţii pe care le îndeplineşte grupul de elevi este
aceea de integrare socială. Relaţiile armonioase din cadrul acestui grup conduc la o
stimă de sine ridicată, dorinţa de a coopera, creşte nivelul de aspiraţie. În vreme ce
relaţiile opuse acestora conduc la anxietate, stimă de sine scazută, sentimente ostile
faţă de colegi, chiar la comportamente  agresive şi atitudini negative faţă de şcoală.
 O a doua funcţie pe care o îndeplineşte grupul şcolar o constituie cea de securitate, el
devine mediul favorabil de manifestare pentru elevi. Această funcție are în vedere
crearea unui cadru afectiv în interiorul grupului ce oferă confort afectiv, protecție și
siguranță fiecărui membru.
 Funcția de satisfacere diferențiată pornește de la organizarea ierarhică a grupului
care determină și structurarea de nevoi diferențiate ale membrilor, dar oferă și ocazii
de satisfacere diferențiată a acestor nevoi.
 Funcţia de reglementare a relaţiilor din interiorul grupului se referă la faptul că
grupul poate sancţiona comportamentele membrilor săi prin diverse reacţii. Această
funcție este generată de nevoia unei coeziuni interne, nevoia de recunoaștere colectivă
și confort interpersonal.
 Funcţia de reglementare a relaţiilor intraindividuale se referă la constituirea
identităţii de sine din perspectiva calităţii de membru al grupului.
Relațiile individului cu grupul social căruia îi aparține (în cazul nostru, clasa de elevi) au
o importanță deosebită atât asupra evoluției personalității sale, cât și asupra randamentului
activității desfășurate (în acest caz, învățarea). Astfel, în cazul clasei de elevi, relațiile
interpersonale îmbracă un caracter constitutiv, cel etic, moral, având în vedere obiectivul
educativ implicit al acestora, de a forma, dezvolta și consolida componenta axiologică a
personalității copilului. De asemenea, relațiile interpersonale din cadrul grupului au și un
caracter formativ, motivat de aportul major al acestor manifestări sociale în construcția
personalității.
Așadar, toate funcțiile pe care le îndeplinește clasa de elevi contribuie semnificativ la
dezvoltarea unui întreg sistem de personalitate al elevilor, incluzând cultivarea anumitor
calități, aptitudini și capacități, precum și la formarea și dezvoltarea unor comportamente
sociale.
În concluzie, faptul că personalitatea elevului se conturează și se manifestă în
interdependență cu viața grupului din care el face parte, cu normele și valorile pe care acesta
le dezvoltă constituie un argument definitoriu al covârșitoarei importanțe a grupului-clasă.
 UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

Tema 2
Profesorul proactiv este capabil să definească şi să comunice expectanţele sale faţă de
elevi. Comunicarea clară a regulilor comportamentului social şi academic la începutul anului
şcolar este esenţială pentru un management eficient al clasei. Regulile îi ajută pe elevi să-şi
controleze comportamentul impulsiv, comunicându-le expectanţele profesorului faţă de un
anumit comportament. Multe din reguli pot fi adaptări ale regulilor şcolii, în timp ce altele
pot fi stabilite împreună cu elevii, reflectând situaţia specifică a clasei. în acest caz acceptarea
şi complianţa copiilor la regulă creşte.

Alegerea și stabilirea regulilor trebuie să țină cont de faptul că:

 numărul măsurilor disciplinare trebuie să fie minim;

 un număr prea mare de reguli are efect invers celui așteptat;
 regulile trebuie să fie relevante, transparente, semnificative și pozitive;
 regulile trebuie să arate direcția dorită a comportamentului elevilor în clasă;
 regulile folosite să nu fie punitive.

Stabilirea regulilor presupune și stabilirea sancțiunilor ce se vor da pentru încălcarea

regulilor. Pedepsele și sancțiunile trebuie să fie gradate, în funcție de gravitatea faptelor
comise, precum și de circumstanțele producerii faptei. Se cere mare atenție în acordarea
pedepselor pentru a se evita posibile efecte negative.

Se poate apela la recompense interne (ex.satisfacerea curiozității) și externe (note,

diplome, excursii gratuite etc.) pentru a forma și întări motivația elevilor.

O recompensă este eficientă dacă:

 se oferă atunci când este cazul;

 specifică pentru ce este recompensat elevul;
 furnizează clasei informații despre valoarea muncii lor;
 sprijină motivația endogenă;
 orientează atenția elevului pe comportamentul propriu.

REGULILE CLASEI

Reguli Comportament Recompense Sancțiuni

așteptat
1. FII GATA SĂ- - angajarea doar în -dacă a terminat - la prima abatere: sfaturi,
 UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

ȚI activităţile sarcina de lucru observaţii, menţinerea

ÎNDEPLINEȘT solicitate de sarcina mai repede, i se contactului vizual
I SARCINILE! de lucru; permite elevului să atenţionarea privind
- efectuarea temelor desfăşoare activităţi consecintele nerespectării
pentru acasă zilnic; care îl atrag (de ex.: regulii;
- îndeplinirea un joc pe - la a doua abatere: temă
atribuţiilor de elev calculator); suplimentară;
de serviciu. - mai multe sarcini - la repetarea abaterii:
efectuate corect în comunicarea cu părinţii.
mod repetat, oferă
posibilitatea
elevului de a
câştiga un bilet la
tombola organizată
la sfârşitul fiecarui
modul/semestru.
2. SĂ - îngrijirea -laude în public; -elevul va curăţa resturile
RESPECTĂM plantelor; -evidenţierea la (aschii, cioburi) imediat,
BUNURILE - menținerea în avizierul clasei. iar în termen de maxim 3
ALTORA! bună stare a zile va restitui
obiectelor aflate în contravaloarea pagubei
dotarea şcolii; sau va înlocui obiectul
- păstrarea stricat;
curăţeniei; -în situaţia unui furt se
- împrumutarea anunță directorul şcolii,
unor obiecte doar părinţii şi poliţia (în
cu acordul funcţie de gravitatea
proprietarului. furtului) și se va propune
Consiliului profesoral,
scăderea notei la purtare.

3. SA AVEM O - ţinută îngrijită, - aprecierea verbală -la prima abatere: se

ŢINUTĂ decentă. în fața clasei. aplică sancțiunea
ADECVATĂ mustrare combinată cu
MEDIULUI trimiterea acasă a elevului
ŞCOLAR! pentru remedierea ţinutei
şi consemnarea absenței
în catalog;
-la a doua abatere:
sesizarea părinţilor;
-la repetarea abaterii:
eliminare pentru trei zile.
4. SĂ ASCULTĂM - să anunţe dorinţa - premierea la Pedepse:tehnica „timpului
CU ATENŢIE, de a interveni în sfârşit de datorat” şi „intervale de
FĂRĂ A discuţie prin modul/semestru cu eliminare”
ÎNTRERUPE ridicarea mâinii şi diploma „Un elev - la prima abatere:
CONVERSAŢI să aştepte primirea model”. Diplomele discutarea cu elevul
A/ permisiunii vor fi confecţionate respectiv a programului
DISCURSUL cadrului didactic; cu sprijinul elevilor de „păstrare a liniştii” (pe
-  să nu vorbească care respectă parcursul intervalului de
 UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

neîntrebaţi. regula. „păstrare a liniştii”

elevului perturbator  nu i
se permite să intervină în
discuţiile purtate în
clasă);
- dacă abaterea se repetă,
elevului i se va cere sa
prelungească „păstrarea
liniştii” până la sfârşitul
orei/ora următoare;
- i se aduce la cunoştinţă
elevului că „datorează
timp” după terminarea
orelor pentru fiecare
situaţie în care vorbeşte în
timpul intervalului
desemnat pentru
„păstrarea liniştii”. Dacă
elevul respectă regulile
stabilite, va fi
recompensat.
5. SĂ NE - atitudine - posibilitatea de a -i se cere să-și justifice
COMPORTĂM cuviincioasă faţă de organiza toate fapta şi să-și imagineze
CIVILIZAT! profesori şi colegi; activităţile din sala cum s-ar simţi el dacă
- folosirea unui de clasă în ziua rolurile s-ar inversa.
limbaj adecvat; respectivă; - dacă nu îşi recunoaşte
- discutarea în - poate alege vina şi nu îşi cere scuze
şoaptă în timpul muzica pentru va fi pus sub
activității în perechi pauze; supravegherea colegilor;
sau în echipe. - are dreptul să -va fi redactată o
aleagă grupul de scrisoare adresată
lucru din care va părinţilor, al cărui
face parte. conţinut va fi comunicat
elevului în cauză;
-în caz de recidivă,
scrisoarea pregatită va fi
trimisă părinților.
6. SĂ  NE -sa fie politicoși - comunicarea -numele elevului
RESPECTĂM unii față de ceilalți; verbală sau scrisă nerespectuos va fi trecut
UNII PE ALȚII! -să asculte adresată părinţilor; în lista „ruşinii” afişată la
intervenţiile - evidenţierea în avizierul clasei;
colegilor pe faţa Consiliului - fiecare obrăznicie va fi
parcursul lecţiei; profesoral; consemnată printr-un
-să rezolve -diplomă de onoare numar de bife în funcţie
diferenţele de acordată la sfârşitul de gravitate  (10 bife
opinii, în mod anului şcolar. conduc la scaderea cu 1
paşnic. punct a notei la purtare).
7. SĂ - să dea dovadă de - premiere verbală - mustrare verbală blândă
COLABORĂM ŞI spirit de echipă. şi nonverbală (ex.: Trebuie să-ţi ajuţi
SĂ NE (zâmbet, înclinarea colegii! Aminteşte-ţi care
 UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

ÎNCURAJĂM afirmativă a este regula noastră!)

COLEGII capului); - aşezarea diferenţiată a
- posibilitatea de a elevilor în clasă.
fi liderul unui grup
de lucru.

8. SĂ FIM -respectarea -posibilitatea de a - întârzierea de cinci

PUNCTUALI! programului şcolar sta în banca minute (excepţie pentru
ca durată; preferată; elevii navetişti la prima
-să sosească la - se adoptă sisteme oră) conduce la
şcoală/activitate, de evaluare care consemnarea absenţei în
înainte de ora acordă puncte catalog;
fixată, astfel încât pentru participarea - privarea de privilegii;
să nu intre după la ora şi efortul - pentru abateri repetate:
cadrul didactic; depus de elevi; eliminarea din spaţiul
-să predea la timp - pentru a încuraja clasei.
lucrările (portofolii, participarea la oră,
fişe de lucru). elevii pot fi
întâmpinaţi la uşă,
salutându-i pe
fiecare în parte, pe
măsură ce aceştia
intră în clasă.

Tema 3
Potrivit Durdle (2008), bullying-ul a apărut în studiile din Europa și mai târziu din
Australia, unde este perceput ca fiind o problemă globală. O provocare majoră în cercetarea
hărțuirii este definiția bullying-ului. Cercetările privind hărțuirea au început în urmă cu peste
40 de ani și a fost definită ca fiind comportamentul agresiv, care este condus în mod
intenționat de un individ sau un grup de persoane frecvent de ceva timp împotriva victimelor
care nu au capacitatea de a se apăra (Menesini & Salmivalli, 2017).
Majoritatea cercetătorilor sunt de acord cu definițiile conform cărora bullying-ul este
un act agresiv intenționat pentru a răni o altă persoană și pentru a provoca un dezechilibru
de putere între agresor și victimele agresiunii (Dodge, 1991; Olweus, 1993; Rivers & Smith;
1994; Smith & Thompson, 1991). Bullying-ul implică angajarea în acțiuni repetate, cum ar fi
contactul fizic, agresiunea verbală, gestul nonverbal sau excluderea socială deliberată și
concepute intenționat pentru a provoca rău persoanelor care nu sunt capabile să se apere
(Feldman, 2014). Nesbit (1999) a definit bullying-ul ca fiind abuzul neprovocat, care se
repetă pe o perioadă lungă de timp pentru a provoca suferință unei persoane percepută a fi
vulnerabilă într-un exercițiu unidirecțional al puterii.
Așadar, bullying-ul este actul de a răni intenționat pe cineva, verbal, psihologic sau
fizic. Actele de hărțuire includ lovirea, împingerea sau contactul fizic nedorit, tachinarea și
invocarea numelui, omiterea repetată a unei persoane din jocuri și activități, trimiterea de
mesaje amenințătoare sau pline de spirit sub formă de text, chat sau mesaje vocale și
răspândirea de zvonuri dăunătoare. (Olweus, 2005).
Bullying-ul ia de obicei mai multe forme, de la vătămare fizică directă (bullying
fizic) la batjocuri, porecle cu conotație negativă și amenințări verbale (bulying verbal); la
excludere, umilire și răspândire a zvonurilor (bullying relațional sau social); la hărțuirea
electronică folosind text, e-mailuri sau medii online (cyberbullying). Deși hărțuirea fizică și
 UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

cibernetică reprezintă adesea cea mai mare îngrijorare, hărțuirea socială și verbală este cea
mai frecventă formă experimentată de elevi/studenți (Vaillancourt, 2010).
Violența școlară, sub toate formele ei, limitează dreptul fundamental la educație a zeci
de mii de copii. Aproximativ 1 din 3 elevi din lume a fost victima bullying-ului, având
consecințe devastatoare asupra procesului educațional, ratei de abandon școlar, sănătății
fizice și psihice. Pentru ca orice fenomen problematic trebuie combătut sau diminuat, evident
și în cazul violenței în școli sunt necesare acțiuni și măsuri concrete care să ajute părțile
afectate.
Astfel, la nivelul clasei de elevi pot fi formulate reguli care să contribuie la crearea
unui climat pozitiv; dezvoltarea empatiei ca abilitate în promovarea respectului pentru
ceilalți; comunicare constantă; acceptarea și aprecierea diferențelor; încurajarea lucrului în
echipă.
Ne purtăm cu ceilalți cum am vrea să se poarte ei cu noi.
Recunoaștem dacă am greșit.
Învățăm din greșeli.
Spunem ,,multumesc”, ,,te rog” si ,,imi pare rau”.
Vorbim pe un ton potrivit.
Ascultăm când alții vorbesc.
Suntem o echipă și ne ajutăm.
Avem încredere în noi.
Păstrăm ordinea și curățenia în clasă.
Respectăm regulamentul de ordine interioară al școlii.
În acest context, regulile au rolul de a orienta comportamentul copiilor. Scopul
regulilor fiind acela de a-i ajuta pe copii sa dobândească autocontrolul. De asemenea, regulile
au un important rol preventiv al comportamentelor problematice ce ar putea conduce la
apariția fenomenului bullying.

Bibliografie:
 Elamé, E. (2013). Bullying discriminatoriu: o nouă provocare interculturală . Milano,
New York: Springer.
 UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

 Espelage, DL, Gutgsell, EW și Swearer, SM (eds.). (2004). Bullying-ul în școlile

americane: o perspectivă social-ecologică asupra prevenirii și intervenției .
Abingdon, United Kingdom: Routledge.
 Jigău, Mihaela, Balica, Magdalena, 2006, Prevenirea şi combaterea violenţei în
şcoalǎ, ghid practic pentru directori şi cadre didactice, Editura Alpha
MDN, Bucureşti;
 Konishi, C., Hymel, S., Zumbo, BD și Li, Z. (2010). Hărțuirea școlară și relațiile elev-
profesor contează pentru rezultatele academice? O analiză pe mai multe niveluri.
Canadian Journal of School Psychology, 25 (1), 19-39;
 Romiță B. Iucu, Managementul clasei de elevi, Editura Polirom, Iași, 2003;
 Stan Emil, Managementul clasei, Editura Aramis, București, 2006;
 www.didactic.ro

Anexa 9
 UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

DECLARAȚIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE PRIVIND ORIGINALITATEA

CONȚINUTULUI REFERATULUI/ ESEULUI/ PROIECTULUI CU
TITLUL/EXAMENULUI SCRIS ,,PORTOFOLIU SOCIOLOGIA EDUCAȚIEI”

Subsemnata Delea (căs. Polifron-Delea) Daniela-Ionela, studentă a Facultății din

cadrul Universității Creștine “Dimitrie Cantemir” București, programul de studii universitare
de licență/master FSE - Conversie Pedagogia Învățământului primar și preșcolar, anul de
studiu II, forma de învățământ ZI, declar pe proprie răspundere că proiectul/referatul/eseul cu
titlul Portofoliu la disciplina Sociologia educației/ lucrarea scrisă la
disciplina________________, în vederea susținerii evaluării în sesiunea de examene
ianuarie-februarie 2023, este o lucrare originală și creație proprie.

Data: 12.01.2023
Semnătura: