Clasa de elevi

Spatiu al influentei sociale-tipuri de relatii si influemtele acestora asupra comportamentelor din clasa de elevi.

Omul stabileste relatii inca din primele etape ale vietii sale: din frageda copilarie , stabileste relatii cu coloratura sociala, mai intai cu mama,apoi cu ceilalti membri , iar pe masura ce creste,procesul de socializare se amplifica (socializarea fiind inteleasa ca o sporire a capacitatii de adaptare prin integrare la mediul social si stabilirea unor relatii multiple cu diverse persoane).

o Relatiile individului cu grupul social caruia ii apartine (in cazul nostru clasa de elevi) au o importanta deosebita atat asupra evolutiei personalitatii sale , cat si asupra randamentului activitatii desfasurate (in cazul de fata invatarea). o Indeplinirea unor sarcini sau activitati comune determina intre membrii grupului-clasa o serie de relatii functionale de interdependenta in vederea atingerii scopului propus.Pe de alta parte , pe langa relatiile legate strict de natura obligatiilor sau a activitatilor , viata in grup comporta totdeauna si aspect emotionale si afective , precum si momente de tensiune si conflict.

Clasa de elevi constituie cadrul psihosocial al desfasurarii activitatii de instruire si educare si un mediu de comunicare si socializare.

 Ca grup social,clasa de elevi are structura si caracteristici proprii, iar membrii acesteia ocupa diverse pozitii,au roluri variate si stabilesc relatii. Ca urmare a relatiilor dezvoltate intre membrii clasei de elevi se va constitui o realitate sociala cu consecinte multiple asupra desfasurarii procesului instructiv-educativ, in ansamblul sau. Dintre caracteristicile clasei de elevi, ca grup educational avem : scopuri,roluri,norme si coeziunea de grup.

o Scopurile in cadrul clasei de elevi,pot fi: de tip prescriptiv (stabilite anterior de persoane ce nu apartin grupului-clasa) scopuri individuale (stabilite in interiorul clasei de elevi) o Rolurile se refera la ansamblul de sarcini care trebuie realizate de embrii grupului.Atribuirea de roluri elevilor se va realiza in functie de resursele personale ale acestora ( cognitive, afective, actionale ) si se vor urmari unele scopuri cum ar fi:ordonarea si controlul conduitei elevilor, cresterea prestigiului clasei, dezvoltarea resurselor personale.

o Normele reprezinta reguli de conduita recunoscute si acceptate de toti membrii grupului educational si prescriu modele de comportament. Ele au rol de reglare si de evaluare a grupului si pot fi :dupa un anumit criteriu : de tip constitutiv (cu referire la activitatea de invatare ),institutionale (cu referire la specificul institutiei ),iar,dupa un alt criteriu implicite si explicite. Normativitatea, s-a constatat in urma cercetarilor ,poate sa afecteze atitudinea elevilor fata de procesul de instruire si chiar performantele lor scolare.

 Coeziunea grupului se refera la gradul de unitate si integrare a colectivului scolar,cat si la rezistenta acestuia la destructurare. Ca factori de mentinere a coeziunii in grup mentionam:utilizarea tehnicilor de motivare a elevilor (prin cooperare sau competitie) ori exploatarea problemelor de ordin afectiv ale elevilor.Este foarte importanta atitudinea deschisa a profesorilor fata de elevi. El poate fi perceput de catre acestia drept colaborator sau drept adversar , functie de capacitatile sale de a stabili relatii adecvate cu elevii, de a comunica eficient ,de a dovedi entuziasm ,intelegere si prietenie. La nivelul clasei de elevi, considerata ca un grup social cu o dinamica relationala accentuate,sunt general acceptate si analizate doua mari tipuri de forte :influenta personala a profesorului , atat ca lider ,cat sic a factor exterior precum si influenta de grup, guvernata apparent de factori nonformali.

 Sintalitatea este un subiect de maxima importanta pentru clasa de elevi ,introdus in literatura de specialitate de catre Cattell ,a fost dezvoltat in spatiul romanesc al stiintelor educatiei de profesorul Ioan Nicola si desemneaza personalitatea grupului-clasa , ca ansamblu dinamic sub raport structura- functional , relational , interactional , de climat si de atmosfera axiologica. In urma periplului anterior,dimensiunea psihosociala a clasei de elevi a putut fi prezentata ca un complement solid si de maxima importanta al celeilalte perspective,didactica,in abordarile de studiu ale managementului clasei de elevi.

Relatii si interactiuni educationale in clasa de elevi

 Existenta umana ar fi greu de conceput in afara relatiilor sociale ,variate,multiforme si care actioneaza in planuri diferite.Un caz aparte al relatiilor sociale il ocupa relatiile interpersonale , definite de profesorul Mielu Zlate ca legaturi psihologice,constiente si directe intre oameni.Conditiile de definire a relatiilor interpersonale sunt , dupa opinia aceluiasi autor: Caracterul psihologic,care atesta faptul ca la infaptuirea actului respectiv participa intregul sistem de personalitate al indivizilor implicate in vederea obtinerii reciprocitatii. Caracterul constient,care presupune implicarea in actul respectiv a persoanei constiente de sine si de celalalt,de nevoile si de asteptarile reciproce. Caracterul direct, care atesta importanta sau necesitatea unui minim contact perceptive intre parteneri,contactul fata in fata.

 Aparitia , dezvoltarea si functionarea relatiilor interpersonale sunt dependente de simultaneitatea actionala , de prezenta concomitenta a tuturor celor trei caracteristici definitorii ale relatiilor interpersonale. Toate ramificatiile relationale din clasa de elevi formeaza in plan psihosocial o categorie aparte de relatii interpersonale.Acestea sunt si in cazul grupului-clasa o mixtura intre social si psihologic , intre componenta lor obiectiva si component lor subiectiva. In cazul clasei de elevi,relatiile interpersonale imbraca si un nou character constitutive , cel etic ,moral , avand in vedereobiectivul educativ implicit al acestora , de a forma, dezvolta si consolida componena axiological a personalitatii copilului.

 Se cunosc urmatoarele tipuri de relatii interpersolnale in clsa de elevi: Relatii de intercunoastere Relatii de intercomunicare Relatii socio-afective Relatii de influentare

1.RELATII DE INTERCUNOASTERE

 Deriva din nevoia psihologica de a dispune de unele informatii cu privire la celalalalt, la felul lui de a fi , la personalitatea acestuia. Cu cat informatiile de care dispune un cadru didactic la un moment dat despre elevii sai si un anumit elev despre ceilalti colegi sunt foarte divesre si consistente, cu atat universul dinamic al interactiunilor respective este mai viguros. Cand informatiile sunt mai limitate , sansele instaurarii neincrederii si a suspiciunii intre parteneri sunt mai ridicate. Elementul central,inceputul si sfarsitul acestui tip de relatii interpersonale , il constituie imaginea partenerilor unul despre celalalt si despre ei insisi.

2.RELATII DE INTERCOMUNICARE

 Apar ca o rezultanta a ceea ce resimt oamenii , copiii, stunci cand intra in interactiune, nevoia de a se informa reciproc,de a face schimb de informatii , de a comunica. Clasa , ca univers al comunicarii,prin excelenta,constituie pentru elevi un univers deschis provocarilor informationale , cu schimburi de mesaje , cu aprecieri frecvente si intense la adresa situatiei procesului de intercomunicare din interiotrul grupului. Domeniul abordat in cadrul sociologiei educatiei ,comunicarea in interiorul clasei de elevi poate fi privita ,critic,din urmatoarele puncte de vedere: Modelele comunicarii interpersonale in clasa Contextul in procesul de comunicare interpersonala Aspectele particulare ale negocierii in procesul de comunicare interpersonala Aspectele nonverbal ale comunicarii interpersonale Ceea ce poate fi relevant pentru relatiile de intercomunicare sunt situatiile de perturbare a comunicarii:filtrarea informatiilor,blocajul efectiv,bruiajul,distorsiunea.Nesolutionate in spatial temporal adecvat , asemenea fenomene pot sa se transforme in autentice situatii de criza educationala,solutionate cu suficienta dificultate.

3.RELATII SOCIOAFECTIVE PREFERENTIALE

 Sunt rezultatul interventiei unei nevoi de tip interpersonal,ce are in vedere schimbul de emotii,sentimente si structure de tip afectiv-simpatetic,creionandu-se astfel un nou tip de relatii interpersonale,relatii afectiv-simpatetice,care presupun relatii de simpatie si antipatie, de perferinta si de respingere reciproca intre membrii clasei de elevi. Atractia interpersonala are la baza o serie de emotii ce pot fi intelese ca modificari organice , fiecare dintre aceste modificari avand drept cauza un proces fiziologic. Nu trebuie pierdute din vedere influentele mediului social al clasei de elevi, nici cele ale modului de evaluare a comportamentelor interpersonale ,asupra afectivitatii elevilor.Spre exemplu o atitudine contradictorie fata de zambet si ras , atunci emotia reconfortanta de veselie si starea de buna dispozitie vor fi estompate. Lipsirea colectivului de afectivitate poate conduce la efecte negative incalculabile in planul capacitatilor interactionale ale elevilor.Relatiile afectiv-simpatetice sunt o conditie pentru dezvoltarea personalitatii elevilor.

4.RELATII DE INFLUENTARE

 Clasa de elevi, ca un univers socio-relational complex,dezvolta o varietate de relatii si interactiuni din care elevul deprinde o serie de norme si valori pe care le dezvolta pe termen lung.Acesta deprindere ,internalizare sau chiar invatare sociala este dependent de functionarea unor factori de supradeterminare ai comportamentului social. E important de mentionat,la acest nivel,ca relatiile interpersonale de influentare nu se manifesta doar ca rezultante ale unor afinitati personale , ci sunt determinate si de pozitia pe care o ocupa fiecare in ierarhiile subiective si obiective ale grupului-clasa.Totodata asemenea interactiuni ,soldate sau nu cu un rezultat , pot fi considerate efectul participarii constiente sau inconstiente ,dorite sau nedorite, a membrilor grupuluiclasa.

Atractia interpersona la in clasa de elevi

Factorii care influenteaza atractia interpersonala sunt:proximitatea, similaritatea , complementaritatea.

 Proximitatea
Este reprezentata de preferinta pentru persoanele (colegii) care isi desfasoara activitatea in apropierea noastra ,colegii de banca si colegii aflati in vecinatate au posibilitatea de a se integra in interactiuni puternice.

 Similaritatea
Andrews arata ca similaritatea in planul clasei de elevi este identificabila prin intermediul urmatoarelor elemente: Orientarea fata de aceeasi dezvoltare personala Motivatia comuna Stilul de abordare Experienta scolara Roluri scolare apropiate Toate acestea presupun o buna evaluare a propriei personalitati.Ideal din punct de vedere al atractiei interpersonale ar fi ca elevii sa dispuna de o relativa similaritate.In organizarea acestor interdependente,cadrul didactic manifesta o puternica valoare ,ce poate merge pana la valoarea de model.

Comunicarea interpersonala

Comunicarea interpersonala , din perspectiva managementului clasei de elevi, a fost definita de Level & Galle ca o comuniune e elementelor cognitive ,afective cu scopul de a transmite informatia,a inspira o credinta,a induce o emotie sau a da la iveala un comportament print-un proces alternant de interactiune intre scris vizual,nonverbal,vocal,auditiv, simbolic si comportament

o Caracteristicile comunicarii interpersonale sunt:

Simbolistica Bipolaritatea Adaptabilittaea Intentionalitatea Afectivitatea

o Formele de comunicare interpersonala evocabile in urma definirii anterioare a conceptului sunt:

1.Comunicarea verbala,care are ca principal instrument de realizare limbajul si ca modalitati de exprimare: Comunicarea verbala simpla Convingerea Sugestia In timp ce primele doua exploateaza functia cognitive si comunicativa a limbajului, furnizeaza procedeele schimbului reciproc de informatie rationala, sugestia utilizeaza cu precadere functiile expresive si persuasive ale limbajului, ce asigura procedeele schimbului reciproc de informative emotionala.

 2.Comunicarea nonverbala: instrumentul de realizare a acestei forma de comunicare este constituit de elemente paralingvistice.Acesta forma de comunicare este folosita pentru exprimarea atitudinilor interpesonale, a starilor psihice afective,dar si pentru consolidarea ,nuantarea si precizarea ideilor transmise. Comunicarea nonverbala este o realitate si o permanenta a relatiilor educationale,transmitand sensuri revelatoare.

 Functiile comunicarii nonverbale includ repetarea ( intarirea mesajului verbal ), substituirea ( inlocuirea expimarii verbale a unei stari de spirit ), complementaritatea ( completeaza,precizeaza tipul de relatie a interlocutorilor ), accentuarea ( sublinierea unor parti din mesaj), ajustarea ( indica disponibilitatea spre dialog ),contrazicerea ( existent unor mesaje duble in sens evident sau subtil ).

COOPERARE SI COMPETITIE IN GRUP

Atunci cand trebuie sa se realizeze o activitate , membrii unui grup se pot incadra in una dintre urmatorele doua tendinte: o atmosfera de cooperare (cand partile implicate isi vad scopurile congruente ori acestea coincid) si o atmosfera de competitie (cand partile implicate isi vad in mod reciproc scopurile ca fiind contracdictorii).

 In cazul cooperarii,membrii grupuli lucreaza impreuna pentru a-si atinge obiectivele si scopul fiecarui membru este compatibil ori complementar cu scopurile celorlalti membrii.

In cazul competitiei,membrii nu isi impart resursele ,in eforturile lor nu exista coordonare si- in mod constient sau nu- incearca sa se stanjenesca reciproc pentru a-si atinge obiectivele propuse.

 Atat actiunea de cooperare cat si cea competitionala apartin grupului ca entitate,indeplinind o functie instrumental-sistemica esentiala in structurarea grupei didactice ,in evolutia acesteia spre echipa educationala.

METODE SI TEHNICI DE CUNOASTERE A COLECTIVULUI DE ELEVI

 Cunoasterea colectivului de elevi este indisolubil legata de actiunea educativa exercitata asupra sa.Activitatea de cunoastere si interventia constienta constituie doua momente ce se scucced intr-o relatie de determinare .Rezultatele cunoasterii constituie punct de plecare si ghid orientativ pentru activitatea dirigintelui ,urmand ca in urma aplicarii masurilor corespunzatoare sa inregistreze din nou rezultatele, si asa mai departe,procesul desfasurandu-se fara intrerupere.Cu alte cuvinte,cunoasterea deschide camp larg actiunii educative ,iar aceasta concretizeaza rezultatele cunoasterii.Prin aceasta se elimina acel hiatus ce apare uneori intre teorie si practica ,intre cunoasterea si aplicarea celor constatate in activitatea instructive-educativa.

 In circumscrierea metodelor de cunoastere a colectivului de elevi important este nu numai cum sunt alese,ci si modul in care sunt folosite si combinate.Tinand seama de interdependenta care exista intre sintalitatea colectivului si personalitatea membrilor sai va trebui sa apelam la metode specific ambelor domenii cu conditia ca ele sa fie astfel aplicate si folosite incat sa ne ofere cat mai multe date despre colectiv ca unitate sociala,ca intreg.

 Observatia psihosociala

Metoda chestionarului
Este una din cele mai raspandite metode in cercetarea sociala si psihologica. Specificul sau in aceea ca se bazeaza pe formularea unor intrebari la care subiectii anchetati urmeaza sa raspunda,verbal sau in scris.

Considerata una dintre metodele fundamentale ,deoarece presupunand un contact nemijlocit cu realitatea asigura obtinerea unor date reale ,care ulterior vor putea fi supuse prelucrarii si interpretarii.

 Metoda aprecierii obiective Elaborata de profesorul Gh. Zapan.Acesta metoda urmareste cunoasterea unor trasaturi de personalitate.Aria de cuprindere a metodei se poate extinde asupra tuturor componentelor personalitatii,aptitudini,inteligenta,temperament ,caracter,calitati individuale ale proceselor psihice.

 In concluzie,nu poate fi conceputa analiza managementului clasei de elevi in absenta unor analize foarte amanuntite ale personalitatii aceluia care pune in valoare toate principiile si cadrele organizatorice ala managementului clasei de elevi. Ca o observatie finala putem spune ca disciplina este un proces pozitiv.