Mediul scolar cunoaste in general o organizare competitiva. Multi profesori considera ca numai relatiile competitive dau nastere unei motivatii adecvate. Scopurile grupului-clasa pot fi structurate in mai multe maniere:competitive,cooperare,individualism. Structura individualista echivaleaza cu o exploatare foarte slaba de catre profesor a resurselor grupului,caci succesul sau esecul unui elev nu are consecinte asupra performantei grupului,caci succesul sau esecul unui elev nu are consecinte asupra performantei celorlalti.Ea nu creeaza o motivatie deosebita si nu stimuleaza in nici un fel formarea la elevi a abilitatilor necesare comunicarii si interactiunii cu ceilalti.Elevii devin mai independent si mai responsabili cu privire la activitatile pe care le desfasoara.(Forsyth,1983) . Competitia Potrivit lui Morton Deutsch(1949),individualismul presupune o independenta deplina a obiectivelor:eforturile unui elev de a-si atinge obiectivele de invatare nu au nici un efect asupra colegilor sai. Competitia corespunde situatiei in care efectul acesta este unul nociv,distructiv sau obstructionist. Competitia inseamna ,in mod esential,comparare sociala(raportarea mental a rezultatului propriu la rezultatele celorlalti membri ai grupului clasa)si interdependent negativa.Nucleul ei il constituie conflictul de suma zero-ceea ce castiga un participant adunat cu ceea ce pierde partenerul sau este egal cu zero.Nu poti invinge decat daca ceilalti pierd. Page 2
Elevul care se percepe pe sine ca aflandu-se in competitie cu ceilalti are convingerea ca nu poate reusi decat in dauna lor,ca succesul lui nu devine evident si valid daca ceilalti nu-si realizeaza obiectivele.Astfel,el poate ajunge sa doreasca esecul colegilor si sa le saboteze performanta la invatatura. Competitia aduce cu sine interactiune slaba intre colegi,incercari de a-i impiedica pe ceilalti sa obtina performante inalte,lipsa comunicarii,a increderii reciproce. Cei mai afectati de competitia scolara sunt,fara indoiala ,elevii slabi. Cooperare Echivaleaza cu o structurare a scopurilor a carei principal caracteristica este intependenta pozitiva:elevul nu poate sa-si atinga obiectivele de invatare decat daca ceilalti le ating,de asemenea,pe ale lor.In acest caz ,eforturile elevului de a-si realiza scopurile au un efect benefic,suportiv asupra colegilor sai.Studii recente arata ca elevii lucreaza in conditiile de cooperare ,in grupuri ce au o sarcina de invatare comuna,numai 4.6% din timpul pe care-l petrec in clasa. Elevii pot intra in competitive (si uneori sunt incurajati sa o faca)pe diverse dimensiuni:a dotarii sau abilitatii intelectuale,a reusitei scolare,a abilitatilor sportive sau artistice ,a infatisarii fizice,a statusului socioeconomic al parintilor,a influentei si a popularitatii in grupul de colegi ,a atentiei din partea profesorilor etc. Cooperarea inseamna inainte de toate un castig in planul interactiunii dintre elevi ,generand sentimente de acceptare si simpatie. Ea instaureaza buna intelegere ,armonie si stimuleaza compartimentele de facilitare a succesului celorlalti.Determina cresterea stimei de sine ,incredere in fortele proprii,diminuarea anxietatii pe care multi copii o resimt la contactul cu institutia educativa si contribuie la intensificarea atitudinilor positive fata de profesori. Avantajele cooperarii Daca in clasele structurate competitive elevii se straduiesc sa obtina note bune,dorindu-si ca profesorul sa-I noteze mai slab pe colegii lor,in clasele organizate in maniera cooperative,,elevii sunt apreciati pozitiv si ajung sa aiba Page 3
rezultate bune in conditiile in care ceilalti membri ai grupului au,de asemenea,rezultate bune. Potrivit lui R.Johnson si D.Johnson(1994)doi cercetatori influenti in acest domeniu ,invatarea cooperativa este o instruire ce mobilizeaza elevii membri ai unor echipe sa indeplineasca un obiectiv comun in urmatoarele conditii: a)Interdependenta pozitiva:membrii depind unii de altii pentru atingerea obiectivului comun.Esecul unuia in realizarea sarcinii ii afecteaza pe toti. b)Interactiune fata in fata:in cadrul grupurilor,elevii se incurajeaza unul pe altul,isi detaliaza explicatii si rationamente ,isi ofera feedback. d)Utilizarea adecvata a abilitatilor de cooperare:elevii sunt indemnati si sprijiniti de profesor sa-si dezvolte abilitatile de comunicare,de rezolvare a conflictelor,de luare a deciziilor,de leadership etc. e)Procesarea de grup:elevii isi fixeaza scopuri de grup,apreciaza periodic masura in care au progresat si identifica modificarile pe care ar trebui sa le introduca pentru a functiona mai eficient in viitor. Eforturile de cooperare se vor dovedi mai productive decat eforturile depuse in conditii de competitie sau de structurare individualista a scopurilor. Slavin(1990),cercetator ,insista asupra ideii ca,in invatarea cooperativa,elevii nu trebuie sa faca ceva ca echipa ,ci sa invete ceva ca o echipa.Pentru Slavin,exista trei conditii sine qua non ale invatarii cooperative: a)Recompensa de grup.Tehnicile de invatare cooperative presupun acordarea unor recompense echipelor,pe baza performantei comune.Grupurile de elevi nu se afla in competitie ,ci fiecare grup poate obtine recompensa daca atinge anumite criterii de performanta stabilite de profesor. b)Responsabilitatea individuala .Realizarea obiectivului de invatare comun depinde de contributia fiecarui membru.Desigur,constientizarea acestui aspect ii determina pe membri sa se preocupe de felul in care invata fiecare dintre colegii de echipa. Page 4
c)Oportunitati egale de succes.Fiecare elev are posibilitatea de a contribui la succesul grupului ameliorandu-si propria performanta.Performanta unui elev slab,in conditiile in care a evoluat mai bine comparativ cu felul in care evoluase in trecut ,este la fel de valoroasa pentru echipa ca si performanta unui membru foarte bun. Metode de cooperare 1)metoda mozaicului(sau metoda Jigsaw,in limba engleza ,jigsaw puzzle inseamna mosaic-jucarie pe care-l reconstituie copiii) Se lucreaza cu grupuri eterogene de trei-patru elevi.