Sunteți pe pagina 1din 7

Relaţii de competiţie

Competiţia reprezintă
rivalitatea mutuală sau o
“luptă” între două sau mai
multe persoane pentru
atingerea unui scop
indivizibil (Golu, 1974, p
158).
Interacţiunea Competiţia este o formă
intre elevii unei motivaţională a afirmării
clase poate fi de sine în care individul
bazată pe două rivalizează cu ceilalţi
tipuri de relaţii pentru dobândirea unei
situaţii sociale sau a
superiorităţii. (Ausbel,
Robinson, 1981)

Relaţii de cooperare
Cooperare este o
activitate orientată social,
în cadrul căreia individul
colaborează cu ceilalţi
pentru atingerea unui ţel
comun. (Ausbel,
Robinson, 1981)
Efectele pozitive ale competiţiei asupra elevilor:

• Depun eforturi mai mari;


• Lucrează cu mai multă tragere de inimă;
• Îşi fixează aspiraţii mai înalte;
• Sunt învăţaţi să lupte;
• Perseverează pentru atingerea scopurilor;
• Sunt pregătiţi pentru a face faţă condiţiilor unei
societăţi organizată pe principiile competiţiei;
• Îşi pot aprecia mai realist propriile capacităţi
• Îşi dezvoltă spiritul critic şi autocritic;

Efectele negative ale competiţiei asupra elevilor:


• S-a constatat creşterea numărului comportamentelor
agresive, ostile, a conflictelor şi a atitudinilor de
opoziţie şi suspiciune;
• Frustrare;
• Anxietate;
• Sentimente de nesiguranţă şi de neputinţă la copii mai
puţin dotaţi care sunt tentaţi să abandoneze lucrul;
• Slabă interacţiune între colegi;
• Lipsa de comunicare sau comunicarea unor informaţii
false;
• Lipsa încrederii reciproce;
• Scăderea coeziunii grupului;
• Dorinţa de afirmare şi impunerea ideilor în faţa
celorlalţi;
• Lipsa de interes pentru menţinere relaţiilor
interpersonale agreabile;
Efectele pozitive ale cooperării asupra elevilor:
• Bună interacţiune între elevi;
• Atitudini reciproce pozitive;
• Coeziunea grupului;
• Comunicare onestă şi deschisă;
• Transmiterea informaţiilor semnificative şi
relevante;
• Dezvoltă sentimente mutuale de simpatie şi
prietenie, încredere şi disponibilitate la solicitările
celorlalţi;
• Climat destins, lipsit de tensiuni;
• Fiecare poate să lucreze potrivit propriilor
capacităţi;
• Creşterea stimei de sine, a încrederii în forţele
proprii;
• Valorizarea competenţelor celorlalţi;
• Oferă membrilor grupului satisfacţie, echilibru,
condiţii optime de dezvoltare a personalităţii;
• Tind să fie flexibili;
• Atenţi în relaţiile interpersonale;
• Preocupaţi ca toţi cei din grup să obţină beneficii;

Efectele negative ale cooperării asupra elevilor:


• Posibilitatea pierderii motivaţiei individuale şi a
reducerii efortului în condiţiile îndeplinirii de către
grup a unei sarcini colective;
Condiţii care trebuie respectate atunci când este
structurată o activitate de grup (K.M. Evans, 1966)

• Luarea în considerare a perioadei necesare


constituirii unui spirit de grup;
• Împărţirea sarcinilor între membrii grupului după
ce grupul fost constituit;
• Mărimea grupului trebuie adaptată la volumul de
lucru;
• Caracterul sarcinii trebuie să se preteze la
îndeplinirea ei prin cooperare şi să fie adaptată la
vârsta subiecţilor;
• Prezenţa în grup a unor membri care îşi pot
asuma rolul de conducător;
Soluţionarea conflictelor:

1. Trebuie să cunoaşteţi tipului de conflict în care


sunteţi implicat. Există trei tipuri de conflicte:
• conflictul sumă zero (conflictul pur victorie-
înfrângere);
• conflictul cu motiv mixt (amândoi pot câştiga,
amândoi pot pierde, unul poate câştiga, celălalt, poate
pierde);
• conflictul cooperare pură (amândoi pot câştiga sau
amândoi pot pierde);

2. Trebuie să conştientizaţi cauzele şi consecinţele


violenţei şi ale alternativelor la violenţă chiar şi
atunci când sunteţi foarte nervoşi.

3. Trebuie să înfruntaţi conflictul mai degrabă


decât să îl evitaţi.

4. Respectă-te pe tine şi interesele tale, respectă-l


pe celălalt şi interesele sale.

5. Evitaţi etnocentrismul; înţelegeţi şi acceptaţi


realitatea diferenţelor culturale.

6. Faceţi diferenţa clară între „poziţii” şi


„interese”. Poziţiile pot fi opuse şi interesele pot
să nu fie opuse.
7. Cercetaţi-vă interesele proprii şi pe cele ale
celuilalt, pentru a identifica interesele comune şi
compatibile pe care le aveţi.

8. Definiţi interesele conflictuale drept o problemă


reciprocă ce urmează a fi rezolvată prin
cooperare.

9. Atunci când comunicaţi cu celălalt, ascultaţi cu


atenţie şi vorbiţi în aşa fel încât să fiţi înţeleşi.

10. Fiţiatenţi la tendinţele naturale spre


subiectivitate, percepţii eronate, judecăţi greşite
şi gândire stereotipă care apar de obicei şi la
unul şi la celălalt în timpul unui conflict.

11. Dezvoltaţi-vă abilităţi de a aborda conflictele


grele, astfel încât să nu fiţi neajutoraţi sau
disperaţi atunci când vă confruntaţi ce cei care
sunt mai puternici, cei care nu vor sa se angajeze
intr-o soluţionare constructivă sau cei care
folosesc şiretlicuri.

12. Trebuie să vă cunoaşteţi pe voi înşivă şi să


vă cunoaşteţi reacţiile tipice la diferite feluri de
conflict

13. Trebuie să rămâneţi o persoana morală si


trebuie să-l considerăm pe celălalt ca fiind un
membru al comunităţii noastre morale.