Sunteți pe pagina 1din 6

Cariera didactica intre supravietuire, competenta si excelenta profesionala

Meseria de profesor este o mare si frumoasa profesiune, care nu seamana cu nici o alta, o meserie care nu te paraseste seara odata cu hainele de lucru. O meserie aspra si placuta, umila si mandra, exigenta si libera, o meserie in care mediocritatea nu este permisa, unde pregatirea exceptionala este abia satisfacatoare, o meserie care epuizeaza si invioreaza, care te disperseaza si exalta, o meserie in care a stii nu inseamna nimic fara emotie, in care dragostea e sterila fara forta spirituala, o meserie cand apasatoare, cand implacabila, ingrata si plina de farmec.

m ales aceasta tema intrucat mi s-a parut un subiect important de discutat tinand cont de de ceea ce astazi inseamna a fi profesor. Avand in vedere faptul ca doresc sa devin cadru didactic m-a atins putin mai mult aceasta tema, oarecum incercand sa sar in ajutor prin ceea ce voi incerca,dupa puterile mele si dupa viziunea,inca cam frageda, despre Universul didactic si despre Eul dascalilor aflat undeva intre supravietuire,competenta si excelenta profesionala .Ceea ce ma iritat , usor, la titlul mai sus mentionat a fost cuvantul supravietuire .Simtindu-ma pusa in postura de viitor profesor, m-a durut gandindu-ma la faptul ca poate, si zic poate sperand ca totusi lucrurile se vor mai schimba in Romania de Maine,am sa ajung si eu sa traiesc ceea ce se spune despre dascalii de azi si despre sistemul de invatamant pe care il avem. Nu este exclus ! Insa aici este chichita . Gandim prost de la
Facultatea de Litere,Universitatea Alexandru Ioan Cuza,Iasi Broscoi Elena Franceza-Engleza An II 1

inceput fara sa aspiram la Schimbare si din cauza asta, cred eu, se ajunge la dezordine si deruta. Suntem descurajati , ce-i drept si de sistemul politic al zilelor noastre, de legi peste legi ce se schimba fara a imbunatati prea mult invatamntul , ba chiar ducandu-l si mai mult in deruta. Facem parte dintr-o societate aflata in cadere. De unde speranta ? De unde ajutor ? Din noi ! Acest nous care poate schimba ceva se afla in adancul sufletului nostru, rasarind din dorinta de a atinge un Ideal si de al duce la bun sfarsit , din dorinta de a vedea oamenii crescand si mergand . Sa fii profesor inseamna inainte de toate sa fii om. Sa te dedici cu pasiune meseriei si sa ajuti pe cei din urma sa infloreasca. Trebuie sa fim puternici si iscusiti. Sa nu lasam sa ne fie calcat in picioare IDEALUL. Sa luptam pentru a invinge si a cuceri !Nu mai asa vom putea supravietui. Intr-o lucrare a lui Petre T. Frangopol despre Mediocritate si excelenta acesta vorbeste despre schimbarile politice in educatie: Societatea Academic Romn (SAR) a afirmat pe bun dreptate, c nvmntul romnesc este fabrica autohton de mediocritate, iar evalurile internaionale de tipul PISA situeaz nvmntul romnesc pe locul 47 din 57 de ri. Fiecare schimbare de ministru i de guvern, schimb politicile educaiei, cercetrii, cadrul legislativ, situaie care face imposibil elaborarea oricrei strategii pentru o reform de structur serioas, dup criterii europene. Cu alte cuvinte batem pasul pe loc.Exist o egalizare a valorii cu non-valoarea, iar stimularea rentoarcerii tinerilor valoroi din diaspora este doar o aciune cu caracter declarativ, politic1 Asadar, aceasta este o problema care reiese din titlul lucrarii de fata si care totodata m-a motivat sa scriu acest eseu. A fi profesor inseamn un risc asumat De ce ? Pentru ca niciodata pregatirea profesorilor pentru de a invata pe altii cum sa invete si ei la randul lor, este ceva ce nu se termina niciodata. Cunoasterea nu are capat. Aceasta meserie presupune multe momente de incertitudine, de descurajare i multe ore de studiu, iar rezultatele nu pot fi msurate nici cantitativ i nici imediat. In clas se inva mai mult decat o materie, se inva lecii de via. Profesorul stimuleaz i intreine curiozitatea elevilor pentru lucruri noi, le modeleaz comportamentele sociale, le intrete increderea in forele proprii i ii ajut s ii gseasc identitatea. 2 Datorita profesorilor ajungem sa fim Cineva. Ei sunt cei care ne indruma si ne invata ce sa alegem si ce nu. Pe langa obiectul pe care il predau, de multe ori ne tin si lectii de viata, enorm de importante. Elevii ii iau drept modele, se ghideaza dupa ei si personalitatea lor. De accea, am vazut scris in diferite lucrari, cum ca personalitatea unui profesor este suportul actului educativ. In lucrarea lui Moise Ion despre Cariera didactica intre motivatie si performanta acesta afirma ca : Marquerite Altet defineste in lucrarea sa Les syles denseignement stilul
Facultatea de Litere,Universitatea Alexandru Ioan Cuza,Iasi Broscoi Elena Franceza-Engleza An II 2

profesionistului in jurul a trei componente de baza : a fi care se refera la stilul personal, a intra in relatii stilul relational al individului si a preda stilul didactic. 3Stilul didactic se construieste deci deci prim imbinarea celor trei componente. Ceea ce predai este infulentat de ceea ce stii si felul in care transmiti un mesaj. Antoine de Saint-Exubery zicea : Diamantul are valoare atunci cand il extragi, cand il vinzi, cand il pierzi, cand il ....trebuie mai intai sa fie afundata in timpul care va deveni . In acest sens, profesiunea didactica presupune o transformare contiunua a individului 4, o cautare permanenta si descoperirea resurselor care genereaza safisfactia profesionala. Aceasta dorinta de evolutie profesionala este in stransa legatura cu aptitudinile si competentele individului. Motivatia joaca un rol foarte important in vederea relizarii statului de profesor. Este vorba insa de mai multe tipuri de motivatie: pozitiva, negativa ,intrinseca, extrinseca ,cognitiva si afectiva. Cea din urma este cea mai importanta , reprezentand din punct de vedere sentimental reactiile, reusitele, motivatiile moral spirituale ale unui profesor. Atasamenul sau fata de colegii de lucru si fata de elevi, modul in care acesta reuseste sa-i cucereasca prin voiciunea sa, prin inteligenta sa, prin comportamentul sau prin realizarile sale etc. Ca sa fii profesor trebuie sa fii inzestrat cu cu har de la Dumnezeu. Nu oricine poate fi dascal. Trebuie sa dispui de ceea ce se numeste : vocatie pedagogica : arta de a te pune la dispozitia copiilor, de a simpatiza cu ei, de a le intelege universul . 5 Toate acestea duc catre competenta si profesinalism. Exista ceva inlauntrul lor ce ii motiveaza sa ne invete. Le plac oamenii in primul rand, le place sa comunice si sa imparta cu ceilalti din universul lor . Ca o paranteza, daca stam sa analizam putin situatia ne dam seama ca nu toti sunt la fel. Si acum o noua discutie ar trebuie inceputa. Sunt unii mai putin interesati altii mai mult de ceea ce predau si felul in care o fac. De unde lipsa aceasta de interes ? Cauza principala :salariile mici. Iar asta poate fi o cauza a inrautatirii sistemului de invatamant. Unii renunta, altii raman si nu-si fac lucrul cum trebuie. De aceea este nevoie de vocatia pedagogica. Revenind , voi cita un paragraf din cartea domnilor profesori Ion Ovidiu si Georgeta Pinisoara : n studiul UNESCO, intitulat Teacher Motivation, Compensation and Working Conditions, International Institute for Educational Planning, Paris, 2006, urmtoarele motive sunt satisfctoare pentru cadrul didactic, ca elemente de echilibrare i de susinere a dezvoltrii n carier: (1) dedicarea pentru profesie i pentru activitatea cu copiii; (2) succesul obinut n sala de clas recompensele profesionale pe care cadrul didactic le primete prin aceea c observ realizrile elevilor; (3) statusul obinut n comunitate, prin aceea c exercit o profesie respectat; (4) Pregtirea obinut prin formarea iniial i continu n domeniu; (5) condiii de munc favorabile exercitrii n bune condiii a profesiei (unde intr att disponibilitatea materialelor didactice necesare ct i sprijinul oferit din partea managementului colar, implicarea prinilor etc.); i (6) posibilitatea de promovare i avansare n carier.6
Facultatea de Litere,Universitatea Alexandru Ioan Cuza,Iasi Broscoi Elena Franceza-Engleza An II 3

Prin urmare aceste reusitele duc catre excelenta si professionalism si in acelas timp la dezvoltarea unei cariere didactice satisfacatoare. Sa fim buni profesori trebuie sa incercam sa fim asemenea unui profesor ideal. Acesta cu siguranta va supravietui oricarei piedici puse in cale. Din cartea Dorinei Salavastru aflam ca : Aptitudinea pedagogic este considerat unul dintre principalii factori de succes in procesul instructiveducativ. Definiiile date acesteia sunt destul de numeroase. Stroe Marcus (1987, p. 32) o consider o particularitate individual care surprinde i transpune in practic modalitatea optim, conform particularitilor elevilor, de transmitere a cunotinelor i de formare a intereselor de cunoatere, a intregii personaliti a elevului". Pentru A. Chircev ea este un ansamblu de insuiri ale personalitii educatorului, care-i permit s obin maximum de rezultate in orice imprejurare, in orice clas". Competenta are si ea roulul ei foarte important: Spre deosebire de aptitudine, competena are o sfer de cuprindere mai mare, ea presupunand i rezultatele activitii, pe lang cunoatere i capacitatea de a efectua un lucru bine, corect. Cand se vorbete de competena profesorului, se pune problema eficienei predrii i a stabilirii unor criterii de eficien. Chiar dac exist multe discuii cu privire la aceste criterii de eficien, in mod evident se observ o deplasare a accentului de la construirea unor modele ale profesorului ideal, cu puine anse de a fi regsit in realitate, la aspecte mai pragmatice, care vizeaz competena de a produce modificri observabile ale elevilor.7 Concluzionand, cariera didactica nu poate inflori decat prin straduinta, prin aspiratia catre un model ideal(profesorul ideal), prin personalitate, prin comunicare didactica, prin implicare, prin dedicare cu totul meseriei pe care o facem si totodata dispunand de vocatia pedagogica, pe care nu oricine o are. Sa incercam sa facem cel mai bine ceea ce ne place, sa nu ne lasam invinsi si sa luptam pentru un viitor mai bun, pentru vieti mai bune si pentru minti mai bune. Sa fim competenti, sa ne folosim aptitudinile si sa fim mereu OAMENI. Sa nu renuntam la visuri ! Profesionalismul nseamn s tii cum s faci, cnd s faci i s faci. spunea Frank Walter.

Bibliografie
1

M E D I O C R I T A T E I E X C E L E N , O RADIOGRAFIE A TIINEI

I A NVMNTULUI DIN ROMNIA, Petre

T. Frangopol, ed.Casa Crii de tiin

Cluj-Napoca, 2008
2 3

Dorina Salavastru,Psihologia educatiei, ed.POLIROM ,Iasi 2004 Ion Moise, Cariera didactica intre motivatie si performanta, pag.6,

ed.Sfantul Ierarh nicolae,2010

Facultatea de Litere,Universitatea Alexandru Ioan Cuza,Iasi Broscoi Elena Franceza-Engleza An II 4

4 5

Ibidem pag.6 Ibidem pag.8 6 Georgeta Pinisoara, Motivarea pentru cariera didactica, pag.6, Editura Universitatii din Bucuresti, 2010 7 Ibidem 2
Ora de dictare Doi i cu doi fac patru patru i cu patru opt opt i cu opt fac aisprezece... Repetai! spune profesorul Doi i cu doi fac patru patru i cu patru opt opt i cu opt fac aisprezece... Dar iat pe cer pasrea-lir copilul o vede copilul o aude copilul o roag: pasre scap-m pasre drag joac-te cu mine! Atunci pasrea coboar i se joac cu copilul Doi i cu doi fac patru Repetai! spune profesorul i copilul se joac pasrea se joac cu el... patru i cu patru fac opt opt i cu opt fac aisprezece dar aisprezece i cu aisprezece ce-or fi fcnd? aisprezece i cu aisprezece nu fac nimic i-n primul rnd n-au niciun chef s fac treizeciidoi i o terg afar ct pot mai curnd. i copilul a ascuns pasrea n pupitru i toi copiii o aud cntnd i toi copiii aud muzica i opt cu opt se car binior patru cu patru doi cu doi O terg frumos la rndul lor i unu i cu unu nu fac nici unu i nici doi ci fug i nu se uit niciunul napoi i pasrea lir cnt i copilul cnt i profesorul strig: Termin sectur! Nu trncni n gol!

Facultatea de Litere,Universitatea Alexandru Ioan Cuza,Iasi Broscoi Elena Franceza-Engleza An II 5

Dar toi ceilali copii ascult muzica pe cnd pereii clasei se prbuesc domol i geamurile redevin nisip cerneala redevine ap i creta stnc lng mare pupitrele n arbori se prefac peniele n psri cltoare.
Jacques Prevert

Broscoi Elena Franceza-Engleza An II

Facultatea de Litere,Universitatea Alexandru Ioan Cuza,Iasi Broscoi Elena Franceza-Engleza An II 6