1.Curriculum = în sens foarte larg, proiect educativ care defineşte scopurile
şi obiectivele unei acţiuni educative, căile, mijloacele şi activităţile utilizate pentru realizarea finalităţilor, metodele şi instrumentele de evaluare.
2.Didactica;= ştiinţă sau teoria predării ( de către profesor) şi învăţării ( de
către elev) în toate formele şi pe toate nivelurile învăţământului; teoria generală a instruirii; teoria conducerii procesului de predare şi de învăţare.
3.Deprindere = capacitate de a aplică rapid, operativ, cu randament sporit o
serie de operaţii. Este priceperea transformată în act reflex, automatizarea operaţiilor ( execuţie cu uşurinţă, dexteritate, ca urmare a repetării, a exerciţiului).
4.Documente curriculare = acele documente care planifică şi performează
activităţile de formare ( plan de învăţământ, programa analitică, manuale, ghiduri metodologice, culegeri etc.)
5.Educaţie = activitate socială complexă care se realizează prin acţiuni
exercitate conştient, sistematic şi organizat de către un subiect – individual sau colectiv acţionând asupra unui obiect – individual sau colectiv în vederea transformării acestuia din urmă într-o personalitate activă şi creatoare, corespunzătoare condiţiilor istorico-sociale prezente şi de perspectiva şi cu potenţialul sau biopsihoindvidual.
6.Grup (şcolar) = pluralitate dinamică de persoane între care există mai
multe tipuri de relaţii, cu influenţe multiple asupra membrilor săi (K.Lewin) şi în cadrul căruia fiecare persoană are un anumit status, adică o anumită poziţie reală, de valorizare sau de devalorizare. Grupul şcolar are anumite particularităţi de vârstă, viteză de reacţie, capacitate de înţelegere, nive de cunoaştere etc.
7.Interdisciplinaritate = un anumit grad de integrare între diferite domenii
ale cunoaşterii şi între diferite abordări, precum şi utilizarea unui limbaj comun, permiţând schimbări de ordin conceptual şi metodologic; relaţii ce se stabilesc între două sau mai multe discipline din aceeaşi arie curriculară sau la acelaşi nivel de învăţământ. 8.Lecţie = cel mai utilizat mod de organizare a instruirii. Tipurile şi variantele ei structural-funcţionale sunt determinate de obiective, conţinuturi (cognitive, afectiv-voliţionale, psihomotrice, trăsături de personalitate şi caracter etc.). Momentele/etapele lecţiei nu sunt stabilite printr-o normă didactică, nu sunt parcurse într-o ordine anume, dar sunt specifice pentru fiecare tip de lecţie.
9.Manual = cel mai important instrument de lucru pentru elevi, urmând
îndeaproape programa analitică, detaliind în limbaj adecvat tot ceea ce este necesar pentru ca elevii să poată atinge obiectivele pedagogice stabilite prin programa şcolară în condiţiile definite prin principii pedagogice generale şi specifice.
10.Orar şcolar = particularizări ale planurilor cadru pentru o anumită clasă,
în funcţie de opţiunea exprimată pentru completarea trunchiului comun cu diferite tipuri de curriculum la decizia şcolii. Se relaţionează astfel disciplinele obligatorii şi cele opţionale astfel încât să se încadreze în numărul de ore prevăzut de planul de învăţământ.
11.Performanţă = expresia nivelului de realizare a unei sarcini de învăţare.
Fiind dat un conţinut al învăţării, prin operaţionalizare trebuie specificat acel indicator pe baza căruia se poate constată şi aprecia că elevul a realizat un anumit progres, că s-a produs o schimbare în sistemul personalităţii lui la sfârşitul perioadei când a fost angajat într-o situaţie de predare-învăţare.
12.Planificare calendaristică = document managerial ( al profesorului ca
manager al clasei) alcătuit de cadrul didactic ce urmăreşte corelarea (în funcţie de specificul conţinuturilor, caracteristicile clasei de elevi etc) elementelor programei cu timpul optim pentru parcurgerea acestora pe parcursul unui semestru al unui an şcolar.
13.Portofoliu (didactic) = metodă de evaluare complexă, longitudinală,
proiectată într-o secvenţă de timp mai lungă, care oferă posibilitatea de a se emite o judecată de valoare, bazată pe un ansamblu de rezultate.
14.Randament şcolar = modalitate în care se reflectă eficienţa programului
de predare-învăţare la un moment dat sau la sfârşitul perioadei de şcolarizare, fiind evidenţiat prin estimarea raportului dintre rezultatul didactic ideal şi necesar, proiectat în documentele şcolare, şi rezultatul didactic obţinut în practică. 15.Sistem de învăţământ = organizare a învăţământului în funcţie de dezvoltarea economico-socială, tradiţiile culturale ale fiecărei ţări. Este organizat pe trepte, cicluri, niveluri ( preşcolar, primar, secundar, profesional şi tehnic, superior, postuniversitar).
16. Eficientă şcolară = un indicator general care consemnează raportul
existent între obiectivele pedagogice stabilite la nivelul sistemului şi al procesului de învăţământ şi rezultatele obţinute în condiţiile folosirii anumitor resurse.
17.Eşecul şcolar = situaţii didactice/educative care consemnează
imposibilitatea momentană a elevului de realizare a obiectivelor pedagogice propuse la diferite niveluri ale procesului de învăţământ.
18. Managementul organizaţiei şcolare = activitatea de conducere
globală-optimă-strategică a activităţii de educaţie/instruire proiectată şi realizată în cadrul unităţii debaza a sistemului de învăţământ:grădi niţă, scoala primară, şcoală gimnazială, şcoală profesională, liceul, colegiul, facultatea etc.
tehnice etc, selectate şi adaptate pedagogic la nivelul metodelor şi al procedeelor de instruire pentru realizarea eficientă a sarcinilor proiectate la nivelul activităţii de predare-învăţare-evaluare.
20. Instruirea = activitatea specifică realizată în cadrul procesului de
învăţământ conform obiectivelor pedagogice generale elaborate la nivel de sistem, în termeni de politică a educaţiei.