Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Coordonator, Student
Lect. univ. dr. Mirela Negreanu Bizubac (Burceanu)
Cornelia Mariana
Constanţa
2022-2023
1
Cooperarea şi competiţia
Este cunoscută opinia potrivit căreia climatul afectiv pozitiv în colectivul de elevi
presupune o contribuţie semnificativă la obţinerea unor rezultate superioare, dar în
general mediul şcolar se bazează pe activităţi competitive. Învăţământul românesc
susţine încă relaţiile de tip competitiv, considerând că acestea dau naştere unei
motivaţii adecvate.
Psihologia socială clasică a pus accentul pe interacţiunile care au loc la nivelul grupului.
S-a evidenţiat eficienţa deosebită grupurilor de elevi ce îndeplinesc o sarcină de învăţare
comună şi s-au trasat liniile după care poate fi proiectată funcţionarea unor astfel de
grupuri cooperative.
Scopurile grupului şcolar pot fi clasificate în funcţie de diferite criterii, fiecare din
acestea prezentând atât avantaje, cât şi dezavantaje în ceea ce priveşte rezultatele
obţinute de elevi. Un tip de organizare des întâlnit în şcolile româneşti este structurarea
individualistă a scopurilor membrilor grupului şcolar. Acesta vizează un nivel redus de
interacţiune între elevi şi o independenţă a scopurilor fiecăruia dintre aceştia.
2
Psihologul social Morton Deutsch a realizat următorul experiment. El a împărţit subiecţii
studenţi în două grupuri, cărora le-a aplicat modele de notare diferite. Studenţii din
primul grup au fost înştiinţaţi că numai unul din ei poate obţine nota maximă, ceilalţi
fiind notaţi în funcţie de performanţele individuale. Membrii celuilalt grup experimental
urmau să obţină cu toţii aceeaşi notă, potrivit calităţii rezultatelor grupului întreg.
Cercetătorul a consemnat dupa desfăşurarea experimentului, faptul că grupul bazat pe
competiţie, s-a comportat agresiv, căutând să-şi împidice colegii în a obţine rezultate
bune.
În clasele structurate competitiv, elevii obţin rezultate bune numai dacă unii din colegii
lor obţin rezultate slabe, pe când în clasele organizate în manieră cooperativă, elevii
sunt apreciaţi pozitiv şi ajung să aibă rezultate bune în condiţiile în care ceilalţi colegi ai
clasei au acelaşi rezultate.
În cele mai multe cazuri, profesorul simte nevoia să dirijeze toate activităţile din clasa,
deoarece consideră că numai aşa pot menţine disciplina şi pot să-şi atingă obiectivele
didactice pe care şi le-au propus. Pe de altă parte, şi elevii manifestă o reţinere în a
participa la situaţiile de învăţare cooperative, pentru ca au fost obişnuiţi să asculte doar
explicaţiile profesorului şi să realizeze sarcinile dirijate de acesta.
3
Pentru a lua parte la realizarea unei sarcini de grup, în care trebuie să-i încurajeze şi să-i
susţină pe ceilalţi membri, să-şi asume responsabilitatea atât pentru rezultatele proprii
cât şi pentru cele ale colegilor, să evalueze rezultatele fiecăruia şi ale grupului în
ansamblu, nu este uşor pentru elev. Foarte puţini din elevi ştiu să colaboreze cu ceilalţi
pentru a duce la bun sfârşit o sarcină comună. De cele mai multe ori profesorul trebuie
să ofere indicaţii cu privire la organizarea grupelor, la utilizarea materialelor, la
sprijinirea celor care lucrează mai încet.
Cooperarea vizează în primul rând un câştig în ceea ce priveşte interacţiunile care au loc
la nivelul grupului, generând sentimente poztive de acceptare, de simpatie. Ea
determină buna înţelegere, armonia şi stimulează comportamente de facilitare a
succesului celorlalţi. Tot ea face să crescă stima de sine a individului şi încrederea în
forţele proprii, conduce la diminuarea anxietăţii pe care mulţi copii o resimt la contactul
cu instituţia educativă şi contribuie la intensificarea atitudinilor pozitive faţă de
profesori.
4
individul îşi imaginează că propria contribuţie la sarcina de grup nu poate fi stabilită cu
precizie. Intredependenţa dintre membrii şi individualizarea aportului fac din metoda
Jigsaw un remediu sigur împotriva acestui efect.Metoda învăţării în grupuri mici sau
STAD (Student Teams Achivement Divisions) are la baza acelaşi principiu al învăţării
coeziunii grupului de lucru şi al întăririi gradului de interacţiune între membri. Elevii, în
grupuri de câte 4 sau 5 membri, învaţă un material stabilit de profesor, discutându-l şi
ascultându-se unul pe celălalt, până când sunt convinşi că-l stăpânesc cu toţii. Apoi,
profesorul le pune întrebări pentru a vedea dacă elevii au însuşit noile cunoştinţe, iar
scorul grupului se obţine prin aprecierea progresului fiecărui membru în raport cu
performanţele sale anterioare. În acest fel, chiar şi elevii slabi au posibilitatea să
contribuie la obţinerea unor rezultate bune de către grup. Avantajul acestei metode
este acela de a încuraja elevii, de a se sprijini unul pe altul în activitatea de învăţare,
corectându-şi reciproc greşelile.
Metoda turneului între echipe sau TGT (Teams/ Games/ Tournements) este
asemănătoare cu metoda STAD, cu deosibire că la sfârşitul etapei de învăţare se
desfăşoară un turneu între echipe, elevii luându-se la întrecere cu cei din celelalte
grupuri, în încercarea de a câştiga puncte pentru propria echipă. Şi metoda TGT are
meritul de a promova preocuparea ca toţi copiii, inclusiv cei mai puţin dotaţi să poată
puncta pentru grup. Echipele sunt eterogene şi membrii nu intră în competiţie decât cu
alţii aflaţi la acelaşi nivel.
Aceste metode care promovează cooperarea, aşa cum atestă multe cercetări,
ameliorează considerabil motivaţia elevilor, stimulează interesul pentru succesul
grupului din care fac parte.Ele conduc la rezultate deosebite în acceptarea copiilor mai
puţin avansaţi, a celor cu probleme emoţionale, precum şi a celor provenind din
rândurile minorităţilor etnice.
5
ei le au faţă de colectiv, în ce sens şi cum urmărirea unor scopuri colective este şi în
interesul lor, în ce condiţii iniţiativa personală slujeşte interesele colective. Copilul ca
fiinţă socială, simte nevoia stabilirii unor relaţii cu ceilalţi. În măsura în care se va reuşi
orientarea acestor relaţii în spiritul cooperării, în mod inevitabil va înţelege şi va trăi
acest lucru. Adeziunea afectivă în cadrul acestor relaţii va fi cu atât mai puternică cu cât
vor fi declanşate sentimente pozitive de simpatie, prietenie, compasiune, solidaritate,
modestie, ajutor reciproc şi vor fi înăbuşite cele negative.
6
7
8