STRATEGII ŞI METODE DE LUCRU UTILIZATE DE CADRUL

DIDACTIC ÎN EDUCAŢIA INTEGRATĂ

         Teoria educatiei integrate propune abordarea fenomenului educational intr-o
maniera flexibila, adaptabila cerintelor si nevoilor speciale ale copiilor integrati in
invatamantul de masa.
          Strategiile specifice educatiei integrate valorifica atat metodologia din
educatia moderna cat si ansamblul metodelor, proceselor, procedeelor si
mijloacelor traditionale, prin aplicarea acestora intr-o maniera cat mai adaptata
contextului instructiv- educativ.
          In esenta lor strategiile educatiei integrate sunt strategii de micro-grup, activ-
participative, cooperative, colaborative, parteneriale, implicate, organizative si
socializante. Elaborarea si utilizarea acestor strategii este motivata de
caracteristicile actiunii de integrare a unei persoane cu cerinte educative speciale,
care necesita asistare, participare, receptare.
          Invatarea la copiii cu CES, ca proces de achizitie de noi cunostinte si de
formare de capacitati cognitive este mult mai eficienta daca se realizeaza in grupuri
mici, daca este activ- participanta, cooperativa, parteneriala si implicata la
maximum posibil.
           Pentru exemplificare, se vor prezenta cateva strategii utilizate in educatia
integrata:
 
A. STRATEGII COLABORATIVE:
           Strategiile de invatare prin colaborare favorizeaza invatarea la toti elevii
participanti, contribuie la acceptarea cu usurinta a diferentelor dintre elevi,
modifica eficient relatiille interpersonale si cantitativ si calitativ. Influenta invatarii
prin colaborare asupra stimei de sine a elevilor, desi este oscilanta in timp sfarseste
prin a fi pozitiva.
            Invatarea prin colaborare contribuie la socializarea elevilor si determina
adaptarea curriculara continua la cerintele si nevoile tuturor elevilor.
           Psihologia  comportamentala, psihologia cognitiva si psihologia sociala au
demonstrat cu certitudine ca o invatare in grupuri mici, activa si colaborativa este
singura masura sa asigure:
-         O reala interactiune si intercomunicare/ interrelationare;
-         O redistribuire corecta de recompense sociale tip apreciere/ consideratie/
respect;
-         O restructurare fireasca a distribuirii autoritatii in grup;
-         O distributie eficienta a sarcinilor de  lucru;
 -         O recorectare a obiectivelor educationale, din mers;
-         O valorificare a invatarii ce depaseste ceea ce s-ar fi interiorizat prin
invatare individuala;
-         Un simt al disponibilitatii si artei solicitarii sau acordarii ajutorului mult
sporite (Parrilla, apud Ungureanu, 2000);
B. STRATEGII  PARTENERIALE:
             Integrarea inteleasa si realizata ca includere a unu, doi sau mai multi elevi
cu CES intr-o clasa cu alti 20- 25 elevi normali este cea mai frecventa forma de
realizare a integrarii educative.
             Strategiile de micro-grupuri, cooperative, activ- participative trebuie sa fie
in plus si parteneriale cu necesitate. Se recomanda atentie sporita pentru:
-         A evita ca unul sau doi elevi mai buni (dintre cei normali), din grupul de
lucru, sa domine activitatea grupului;
-         A evita ca elevii normali sa acorde ajutor in exces colegilor cu CES;
-         A impiedica solicitarea in exces de catre colegii cu CES a ajutorului
celorlalti;
-         A destructura ierarhii de autoritate, care tind sa se fixeze inoportun;
-         A evita o intradistribuire a sarcinilor, in grup;
-         A impiedica subevaluarea unor rezultate modeste, partiale ale colegilor
cu CES de catre ceilalti;
-         A evita orice concurenta, competitie intragrupala, in orice alte situatii
decat cele care presupun in mod explicit acest lucru, pe fondul unei
redistribuiri specifice a sarcinilor in acest sens.
C. STRATEGII DE INVATARE PRIN COOPERARE:
            Invatarea prin cooperare este o strategie activizanta de invatare care
presupune un set de modalitati instructionale ce angajeaza mici echipe de elevi
pentru a promova interactiunea colegiala si colaborarea in abordarea unor subiecte
de studiu.Invatarea prin cooperare are loc atunci cand elevii sunt implicati
impreuna, uneori in perechi, alteori in grupuri mici, pentru a rezolva o problema,
pentru a explora o tema noua sau pentru a creea idei noi.
           Invatarea prin cooperare ii poate ajuta pe elevi sa devina mai putin
dependenti de profesori. Elevii sunt incurajati sa lucreze in colaborare, sprijinindu-
se unul pe altul si cautand solutii pentru problemele puse de sarcinile si activitatile
lor.
           Cel mai important aspect al invatarii prin cooperare trebuie sa fie acceptarea
de catre membrii grupului a faptului ca ei isi pot realiza propriile obiective doar
daca ceilalti membrii si le realizeaza pe ale lor.Ne putem referi la acest fapt ca la o
interdependenta pozitiva, ce poate fi realizata in diferite moduri in functie de
natura sarcinilor trasate, domeniul ce urmeaza a fi acoperit si experienta anterioara
a elevilor.
Strategii de microgrup

      S.T.A.D.- Student Team Achievement Divisions (Metoda invatarii in

grupuri mici)
Metoda S.T.A.D.  are trei etape:
-         In prima etapa  are loc prezentarea problemei.
-         In a doua etapa se desfasoara activitatea in grup.Elevii sunt
organizati in grupuri eterogene de 3-4 membri, discuta pe marginea
temei predate isi pun intrebari uni altora, compara si evalueaza
raspunsurile. Dezbaterea continua pana cand toti membrii grupului
sunt convinsi ca stapanesc tema respectiva.
-         In a treia etapa are loc evaluarea. Cadrul didactic pune intrebari
elevilor pentru a testa cunostintele insusite. Fiecaare grup isi prezinta
pentru evaluare realizarile proprii ce pot fi astfel comparate,
contrapuse, spre o mai buna intelegere.

      T.G.T.- Team Games Tourneament (Metoda turneului intre echipe)

Metoda T.G.T. promoveaza proceduri similare  cu metoda S.T.A.D. Grupurile
de lucru, care au aceeasi sarcina de invatare, sunt anuntate in competitie unul cu
altul, pe o secventa data si strategia devine invatarea in grupuri competitive.

      T.A.I. (Team Assisted Individualisation)

Sarcinile de invatare per grup sunt elemente componente ale unei sarcini mai mari
la nivel de clasa, astfel incat strategia devine invatarea in grupuri cooperative.

      PUZZLE- In cadrul acestei strategii invatarea in grupuri cooperative

impinge diviziunea sarcinilor de invatare pana la nivelul fiecarui membru
component, sarcina grupului, respectiv a clasei reintregindu-se din
juxtapunerea atent- selectiva a contributiilor partiale.

      JIGSAW- Strategia se desfasoara in aceleasi conditii de sarcini ca si la

"puzzle", dar impinse pana la individualizare la nivel intragrupal, grupuri
(sarcina tuturor grupurilor ramanand aceeasi), se reunesc "omologii de
sarcina", rezolva in comun acea sarcina si se reintorc in grup, insumandu-si
astfel rezolvarile.

      Strategii tutoriale 
         Tutoriatul intre egali (pear touring) presupune organizarea invatarii in clasa,
dar si in afara ei, prin constituirea de perechi, perechi compuse dintr-un copil cu
CES si unul normal, perechi stabilite pe baza afinitatilor elective interpersonale
dintre cei doi ( buni prieteni, legati unul de altul).
         Aceasta strategie este acilitata de existenta in orice clasa integrata a cel putin
atator copii normali cu mare disponibilitate in a acorda sprijin, indrumare, in
permanenta, colegilor lor cu nevoi speciale, in mod spontan, dezinteresat,
neimpus.Cand tutoriatul se face reciproc, strategia devine eficienta, deoarece are
loc inversarea de roluri (reverse role- tutoring),caz in care colegul normal invata de
la cel cu CES, ir cand in perechea respectiva este cooptat un coleg de varsta mai
mare cu 1-2 ani (de regula cel fara probleme), iar celalalt mai mic (de regula
copilul cu dizabilitate), in consecinta, avem de-a face cu tutoriat intre copii de
varste diferite (cross- age tutoring). 
Strategii de socializare
        Strategiile de socializare pun accent pe valorificarea antecedentelor si
consecintelor. Antecedentele reprezinta crearea de ocazii si oportunitati pentru
raporturi socio-morale cu influenta puternic formativa, iar consecintele reprezinta
tocmai intaririle pozitiv/ negative resimtite ca atare de copil, care va tinde astfel sa
repete sau sa evite comportamentele similare in situatii similare. Strategiile de
socializare se desfasoara in clasa si in afara ei, fiind bazate pe cercetarile
psihologiei comportamentale privind conditionarea aparenta, in plan atitudinal si
motivational in special, a copiilor cu deficiente comportamentale, in general mai
dificil de integrat educativ.
Strategii de perfectionare
        Predarea in parteneriat (teaching partenership; Co- teaching) reprezinta
strategia cooparticipativa a doua cadre didactice prezente activ si colaborativ
(simultan sau succesiv) in clasa, la lectia propriu- zisa. Strategia predarii in
parteneriat nu se activeaza automat, ori de cate ori in clasa integrata se afla
profesorul tutor si profesorul de sprijin sau itinerant, cei doi avand, de cele mai
multe ori, atributii si preocupari complementare, dar relativ separate sau paralele.
Co-teaching-ul presupune un parteneriat efectiv, reciprocitate factuala si nu se
utilizeaza in mod curent, si mai ales in intentii de perfectionare reciproca in
sistemul "in training service" (la locul de munca) in problematica practicii
integrarii- educative. Cei doi parteneri pot fi si tutorul plus profesorul de sprijin,
dar de regula sunt doi profesori- tutori sau chiar doi profesori de sprijin care se
constituie in parteneriat dupa preferinte.
D. STRATEGII DE INVATARE INDIVIDUALIZATA:
              Alaturi de invatarea prin cooperare, invatarea individualizata reprezinta o
strategie importanta utilizata in invatarea in clasa integrata. Pentru a oferi elevilor
cu CES cadrul cel mai propice invatarii trebuie cunoscute caracteristicile acestora,
sa fie tratati in mod egal, avand o comportare pozitiva, dar neezitand sa-si
manifeste dezacordul in fata unor greseli. Cel mai bun mod de a reduce anxietatea
elevilor, este de a asigura o invatare individualizata ce se adreseaza cerintelor lor si
care face apel la evaluarea criteriala. Elevii participa si la luarea decizilor ce ii
privesc, discutiile cu ei bazandu-se pe cerintele lor intelectuale si
afective.Increderea in fortele proprii si capacitatea de a finaliza ceea ce au inceput
sunt comportamente ce se achizitioneaza in timp.
                    Metodele de predare- invatare utilizate de cadrele didactice care
predau la clasele in care sunt integrati copii cu CES sunt numeroase si
variate.Prezint cateva metode de invatare care pot fi eficient aplicate in conditiile
educatiei integrate cu mentiunea ca strategia de aplicare a fost variabila in functie
de necesitatile si particularitatile contextelor instructiv- educative respective:
1. BRAINSTORMING
            Etimologic cuvantul "brainstorming" provine din limba engleza: "brain" ,ce
inseamna creier si "storm" ce inseamna furtuna.
            Brainstorming este o tehnica de consfatuire prin care un grup de oameni
incearca sa gaseasca o solutie pentru o problema specifica prin adunarea spontana
a tuturor ideilor de la membrii grupului; este un proces creat pentru a obtine
numarul maxim de idei dintr-o anumita arie de interes; este o tehnica care mareste
capacitatea de a genera noi idei; este partea dintr-o problema rezolvata care implica
crearea de noi idei fara a fi judecate sau respinse. 
Metoda creativa care se bazeaza pe generarea spontana de idei la o tema
data. De regula, la o sesiune de brainstorming participa pana la 10 persoane, timp
de mai multe zeci de minute. Principiul fundamental al brainstorming-ului este
suspendarea criticii, astfel incat participantii sa fie liberi sa exprime orice idee care
le trece prin minte, inclusiv idei hazlii sau inaplicabile, deoarece acestea ii pot
stimula pe ceilalti participanti sa vina cu idei valoroase.
Exista numeroase variante ale brainstorming-ului. De exemplu,
brainwriting-ul este o forma in care participantii scriu idei pe o foaie de hartie,
apoi transmit altui participant care scrie la randul lui o idee stimulata de ideea
scrisa anterior sau Brainstorming-ul cu  schimbare de roluri care impune elevilor
abordarea unei probleme din mai multe puncte de vedere, sau unghiuri prin
schimbarea rolurilor.
Coordonarea unei sedinte de Brainstorming
Multe sesiuni de brainstorming nu sunt atat de eficiente pe cat ar putea sa fie,
deoarece sunt planificate sau conduse incorect. Iata o metoda mai buna:
Daca asemenea sedinte devin prea rigide sau consuma prea mult timp, gandeste-te
mai bine, renunta la structurile predefinite si recreeaza sedinta de brainstorming in
avantajul tau.

      Fixeaza-ti un obiectiv clar, strict orientat asupra problemei

Noteaza o propozitie care sa ilustreze ceea ce vrei sa indeplinesti. Fii specific.
Daca acest obiectiv este prea ambiguu, prea general, oamenii nu vor sti de unde sa
inceapa. Imprima acest enunt cu caractere cat mai mari posibil, apoi ataseaza-l de
perete sau de sevalet, astfel incat sa poata fi vazut de oricine in timpul sedintei.

      Selecteaza participantii pentru echipa

             Un lider de echipa, este acea persoana care enunta obiectivul, organizeaza
totul si conduce sedinta. Doua sau trei persoane familiare cu proiectul. Selecteaza
persoane din compartimentul de creatie si din cel contabil. Chiar din cel de media
sau de planificare. Doua sau trei persoane care nu cunosc nimic despre proiect.
Aceasta este o metoda buna pentru a aduce idei noi. Alege oameni inteligenti, cu
imaginatie, persoane care fac parte din piata tinta, nu depasi cifra de zece persoane.
Daca doresc sa se implice mai multe persoane, atunci organizeaza mai multe
sedinte. Nu invita persoane  din conducerea organizatiei; acestea ar putea sa inhibe
sau sa domine conversatia. Trimite un memo sau o invitatie tuturor participantilor,
specificand momentul si data. Incurajeaza tinutele neoficiale. Include si obiectivul
sedintei, o scurta prezentare si orice informatie aditionala pe care o consideri
folositoare.

      Pregateste-te pentru sedinta

            Alege un spatiu care favorizeaza libera exprimare. Probabil un loc departe
de birou, cu siguranta unul ferit de intreruperi si de zgomot. Rezerva-ti o perioada
de timp rezonabila, de la 2 ore pana intreaga zi. Durata de 4 ore, de la 10:00 la
14:00, cu pranzul servit in cadrul reuniunii este recomandabila. Pregateste-ti
instrumentele.

      In timpul sedintei

          Conducatorul intrunirii incepe cu un cuvant de bun-venit, si o prezentare
scurta a proiectului. In continuare prezinta "Regulile Brainstorming-ului". Ele
evidentiaza faptul ca in cadrul unei asemenea reuniuni toate ideile sunt binevenite.
Este locul unde ideile traznite sunt incurajate. Si unde comentariile negative nu
imbraca forma: "Nu,nu imi place acea idee", sau "Acest concept nu se va potrivi
niciodata clientului". Este o idee buna sa fie asezate aceste reguli pe perete pentru a
fi observate de toti participantii in timpul sedintei. Reguli pentru brainstorming.
Idei ciudate,excentrice, salbatice? Binevenite! Nu fi negativ. Construieste in baza
ideilor. Nu le respinge. Nu se admit din exterior. Se ia o pauza in fiecare ora.
Conducatorul echipei citeste obiectivul principal, incurajeaza primele idei, pe care
le noteaza pe afise pentru a fi observate de toti. Conducatorul echipei contribuie la
conversatie, nu inhiba dialogul si nu controleaza excesiv, incurajeaza participarea
tuturor. Nu lasati o singura persoana sa acapareze conversatia. Readuceconversatia
la nivel principal, atunci cand aceasta se abate. Introduce "generatoare de idei"
cand energia sau entuziasmul se epuizeaza. Introduce "jocuri creative" atunci cand
se potrivesc. La jumatatea sedintei, este indicata o pauza pentru o  scurta evaluare a
ideilor propuse pana atunci. Voteaza aprobator sau dezaprobator fiecare idee.
Elimina ideile proaste. Priveste apoi fiecare idee buna si intreaba daca ar mai fi
metode pentru a le imbunatati, sau vine cu idei similare. Dupa ce conducatorul
echipei a cercetat fiecare idee, sesiunea de brainstorming se reia.

      Atribuirea sarcinilor viitoare.

         Timp de 10- 15 minute inainte de final se realizeaza un rezumat al sedintei si
al ideilor acceptate si sunt atribuite sarcinile viitoare. In mod normal, vei cere
directorilor de creatie artistica si designerilor de marci sa preia cateva idei si sa
elaboreze schite ale conceptului. Asigura-te ca ai precizat cine va face asta si cand.
In final, vei trimite un memo tuturor participantilor, multumindu-le si prezentand
un rezumat al sedintei.
         2. MASA ROTUNDA
               Masa rotunda este o tehnica de invatare prin cooperare care este indicat a
fi folosita in grupuri mici de elevi.
                O varianta presupune trecerea de la un elev la altul, intr-un sens bine
stabilit, a unei hartii si a unui creion. Fiecare elev va nota cu acest creion si pe
aceasta hartie informatiile, ideile solutiile sale.
               O alta varianta este ca fiecare elev sa aiba un creion de alta culoare, hartia
fiind aceea care va trece de la un elev la altul.
               Practicarea acestei tehnici presupune: formularea unei intrbari sau
probleme de catre profesor, formularea individuala a raspunsurilor si colectare a
acestora prin una dintre modalitatile de mai sus.
             Forma orala a mesei rotunde este "Cercul". Rapid si eficient, aceasta
tehnica obliga pe fiecare membru al grupului, intr-o ordine stabilita sa participe la
discutii cu o idee.
3. STABILIREA SUCCESIUNII EVENIMENTELOR
               Invatatorul pregateste o fisa care cuprinde fragmente dintr-un text,
asezate intr-o ordine intamplatoare. Elevii vor incerca individual, in perechi sau in
grup, sa stabileasca ordinea succesiunii evenimentelor conform unei scheme logice
personale.
                 Vor prezenta clasei ordinea pentru care au optat si argumentele care au
stat la baza optiunii lor. Vor primi textul si vor identifica ordinea reala a
succesiunii evenimentelor.
                 Sugestii metodice:

   Fragmentele alese trebuie sa permita conexiuni de tipul cauza - efect;

   Organizati activitatea ca un concurs:

 -         Cine (elev, grup) s-a apropiat cel mai mult de ordinea reala?
-         Felicitati castigatorii!
-         Elevii pot adresa intrebari acestora despre felul cum au gandit;
-         Insistati sa-si argumenteze optiunea.
4. CADRANELE
"Cadranele" reprezinta o alta modalitate de esentializare, de rezumare a
informtiilor prin implicarea activa a elevilor in scopul intelegerii nuantate si
profunde.
Metoda presupune realizarea a patru cadrane prin impartirea colii de hartie.
Sugestii metodice:

      Extindeti numarul cadranelor, daca este necesar;

      Dati elevilor prilejul de a prezenta ceea ce au scris;

      Cei care nu au avut prilejul de a prezenta pot sa-si afiseze cadranele;

      Folosirea culorilor la clasele mici este benefica pentru invatare;

      Puteti sa integrati "cadranele" in proiectarea de la orice disciplina.

Metoda cadranelor este o modalitate de rezumare si sintetizare a unui continut
informational solicitand participarea si implicarea elevilor in intelegerea acestuia.
Cum se procedeaza? Se traseaza la tabla doua axe perpendiculare in asa fel incat sa
apara patru cadrane:
I. CONCEPTUL II. ENUNT

III. PROVERB IV. ILUSTRARE GRAFICA

                  Elevii citesc/ asculta un text. Sunt apoi solicitati sa noteze in cadranul I-

sunetele auzite, in cadranul II- sentimentele pe care le- au simtit, in cadranul III- sa
stabileasca o legatura intre continutul textului si experienta lor de viata, iar in
cadranul IV- , invatatura ce se desprinde din text. Activitatea se pote desfasura atat
frontal, cat si pe grupe sau individual. Continutul cadranelor poate suferi
modificari in functie de obiectivele lectiei. Aceasta tehnica urmareste o cat mai
buna receptare a mesajului scris, precum si exprimarea unor puncte de vedere
personale referitoare la subiectul pus in discutie.
5.CVINTETUL
                   Este o poezie de cinci versuri care solicita capacitatea elevului de a
rezuma si sintetiza informatii, idei, sentimente si convingeri in exprimari concise,
care exprima reflectii personale asupra subiectului.
                  Cvintetul este o tehnica de reflectie rapida si eficienta prin care
serezuma si se sintetizeaza cunostintele complexe, sentimentele si convingerile
elevului despre un subiect. Daca propunem un subiect unic vom constate
diversitatea opiniilor  in exprimarea aceluiasi continut. 
                   Realizarea unei asemenea poezii presupune respectarea urmatoarelor
instructiuni:

      Primul vers este un cuvant (cuvant cheie) care denumeste subiectul ce

va fi descris (un substantiv);

      Al doilea vers este format din doua cuvinte (adjective) care descriu
subiectul;

      Al treilea vers este format din trei cuvinte care exprima actiuni (verbe,
de obicei la gerunziu);

      Al patrulea vers este format din patru cuvinte care exprima sentimente
fata de subiectul descris;

      Ultimul vers este format dintr-un cuvant care exprima

esenta  subiectului.
6. DIAGRAMA VENN
                  Este utila pentru comparatii si contraste; indica interrelatia dintre doua
elemente. Elevii utilizeaza diagrama Venn pentru a distruge cu mai mare claritate
similitudinile si diferntele; plasand informatiile cheie in diagrama, exista mai mute
sanse ca elevul sa inteleaga tiparul propriului proces de invatere.

7. PREDAREA
RECIPROCA
 
             Se stie
prea bine ca
predarea este cea mai buna modalitate de a invata. Procedeul permite tuturor
participantilor sa experimenteze rolul profesorului, calauzindu-i pe ceilalti printr-
un text. Procedeul este foarte potrivit mai ales pentru un text informativ.
              Procedura reciproca se face in grupuri de patru pana la sapte participanti.
Toti participantii au exemplare din acelasi text si joaca pe rand rolul profesorului,
parcurgand urmatorii pasi:

      Primul elev citeste cu voce tare primul paragraf;

      Al doilea elev din grup rezuma ceea ce s-a citit;

      Al treilea elev din grup pune una- doua intrbari despre text, la care
ceilalti trebuie sa raspunda;

      Al patrulea elev din grup sintetizeaza si cere colegilor sa-si noteze in
caiete: cere colegului cu numarul 2 din grup sa citeasca fragmentul urmator
si precizeaza care este acesta (circuitul continua).

      Profesorul clarifica lucrurile neclare pentru ceilalti/ eventualele

confuzii rezultate din raspunsurile celorlalti (la sfarsitul activitatii)
O modalitate de evaluare a activitatii o constitue "Jurnalele de gandire ale
elevilor". Jurnalele pot cuprinde diverse modalitati de reflectare, printre care
reflectiile scrise, desenele, picturile,jocurile de rol, etc.
8.TERMENII CHEIE
            Termenii cheie sunt un numar de cuvinte sau sintagme esentiale (cheie
(patru cinci)pe care invatatorul le identifica intr-un text si apoi le scrie pe tabla.
Aceste cuvinte trebuie sa starneasca interesul elevilor si, in acelasi timp, sa
determine elevii sa-si stabileasca scopuri pentru investigatia pe care urmeaza sa o
realizeze.
Individual si apoi in perechi, elevii vor hotara cum pot fi pusi in relatie
acesti termeni, ce asocieri se pot realiza, cum vor functiona intr-un text pe baza
acestor relatii si asocieri, ordinea aparitiei lor in text, ce problema ( ce situatie
prefigureaza).
La expirarea timpului de lucru (de obicei,5 minute- cateva perechi vor citi
textul scris evidentiind termenii in relatia anticipata. Pe baza lor, elevii pot face
predictii care sa se apropie de structura unui text sau a unei situatii de comunicare.
O alternativa sunt termenii( dati) in avans.
Acestia pot fi si termeni cheie, sau cuvinte/ sintagme care permit elevilor
realizarea unor predictii legate de textul pe care il vor citi sau audia.
Procedura de utilizare este asemanatoare cu a termenilor cheie.
 Sugestii metodice:

      Selectati cu multa grija acesti termeni cheie. Ei trebuie sa fie

relevanti pentru elevi, sa starneasca interesul acestora pentru lectura
care urmeaza;

      Textele prezentate vor fi evaluate din perspectiva prezentei

temenilor cheie si a ineditului, a relatiilor in care acestia au fost pusi,
precum si a argumentelor logice (schemelor mentale care au generat
optiunea perechii);

      Termenii cheie pot fi prezentati la clasele mici sub forma de

desene, ilustratii.
9.TURUL GALERIEI
             In grupuri de trei sau patru, elevii lucreaza intai la o problema care se
poate materializa intr-un produs, pe cat posibil pretandu-se la abordari variate.
Produsele sunt expuse pe peretii clasei. La semnalul invatatorului, grupurile
se rotesc prin clasa, pentru a examina fiecare produs. Isi iau notite si pot face
comentarii pe hartiile expuse.
Dupa turul galeriei, grupurile isi reexamineaza propriile produse prin
comparatie cu celelalte si citesc comentariile facute pe produsul lor.
10. HARTA POVESTIRII
"Harta povestirii" este oforma de organizare si sintetizare a continutului
informational al unui text. Aceasta include:

      Localizarea evenimentului (spatiul fizico- geografic,

social,cultural);

      Problema, motivul, aspectul generativ;

      Evenimentele, etapele, fragmentele;

      Personajele ;

      Solutia;

      Concluziile;
O alta harta a povestirii/ povestii poate compara din anumite perspective,
doua sau mai multe povestiri/ povesti. Ea poate sa fie realizata sub forma unui
tabel de felul urmator:
TITLUL PERSONAJE PERSONAJE ASPECTE INVATATURA
 POVESTIRI POZITIVE NEGATIVE IMPORTANTE DESPRINSA
SI AUTORU
L
         
Sugestii metodice: Daca este necesar, modificati itemii de mai sus in functie
de textul pus in discutie.
11. CIORCHINELE
               "Ciorchinele" este o tehnica de predare- invatare menita sa incurajeze
elevii sa gandeasca liber, sa stimuleze conexiunile de idei sau sa ofere noi sensuri
ideilor insusite anterior.
                 Modul de realizare: elevii sunt grupti in semicerc la mesele de lucru.
Fiecare elev are cate o foaie pe care va construi propriul "ciorchine". Pe mijlocul
tablei se scrie un cuvant sau o propozitie nucleu iar elevii sunt invitati sa scrie
cuvinte sau sintagme care vin in minte in legatura cu tema propusa. Cuvintele sau
ideile vor fi legate prin linii de notiunea centrla sau, daca este cazul, de una din
cele propuse de elevi. La finalul exercitiului se va comenta intreaga structura cu
explicatiile de rigoare. "Ciorchinele" se incheie in momentul in care s-au epuizat
toate ideile. Acestea se pot reorganiza in etapa finala a lectiei, elevii reusind sa
defineasca persoana ca fiind omul care gandeste, comunica, are sentimente, vointa
si munceste. Se realizeaza in acest fel o implicare activa a elevilor in procesul de
invatare, este stimulat interesul si dorinta de participare, iar informatiile noi se
raporteaza la scheme mintale preexistente care, in acest fel, se reorganizeaza prin
restructurare.
              Participarea intrgii clase la realizarea "ciorchinelui" este lansata ca o
provocare si determina o intrecere de a descoperii noi conexiuni legate de termenul
propus.
              Ciorchinele se poate utiliza mai ales in etapa de reactualizare a structurilor
invatate anterior, elevii fiind pusi in situatia de a stabilii conexiuni intre elementele
studiate, de a realiza campuri semantice, de a stabilii familii de cuvinte etc.
12. CUBUL
"Cubul" permite studierea unei teme din perspective diferite si presupune utilizarea
unui cub pe ale carui fete se noteaza urmatoarele instructiuni:

      Descrie- li se cere elevilor ca, in timp de 2-4 minute sa scrie ceea ce ei

isi imagineaza in legatura cu o anumita tema, descriind culori, forme, semne,
marimi, etc.

      Compara- stabilirea de asemanari si de deosebiri dintre subiectul in

discutie si altele familiare;
       Asociaza- elevii vor scrie ce fel de amintiri le provoaca subiectul pus
in discutie si altele familiare;

      Analizeaza- sa scrie partile componente;

      Aplica- precizarea utilitatii ideii puse in discutie sau a fenomenului

descris;

      Argumenteaza- pro sau contra.

              Se realizeaza in acest fel o invatare aautentica si durabila prin asimilarea
unor cunostinte noi si restructurarea activa a unor scheme mentale, se dezvolta
capacitatea de exprimare orala, elevii fiind pusi in situatia de a reformula cu
propriile lor cuvinte cele invatate si, nu in ultimul rand, se realizeaza o eficienta
receptare a mesajului scris.
               Cubul este ostrategie de predare utilizata pentru studierea unei teme, a
unui subiect, a unei situatii, din mai multe perspective. Aceasta metoda poate fi
folosita in orice moment al lectiei si ofera elevilor posibilitate de a-si dezvolta
competentele necesare unor abordari complexe.
Exemplu: descrie   culori, forme, marimi; compara- asemanari,
deosebiri; analizeaza- din ce se compune, din ce este facut; asociaza- la ce te
gandesti? aplica- ce poti face cu aceaste; argumenteaza- pro sau contra
si enumera o serie de motive care vin in sprijinul afirmatiei respective.
                  Elevii vor fi grupati in sase echipe (cate una pentru fiecare fata a
cubului) la mesele de lucru. La finalul exercitiului fiecare grupa va prezenta forma
finala si va comenta intreaga structura cu explicatiile de rigoare.
                 Lucrarea in forma finala poate fi desfasurata pe tabla iar elevii scriu in
caiete.
                 Cubul este o strategie care stimuleaza creativitatea si gandirea.
13. GRUPAREA ELEVILOR IN FUNCTIE DE ATITUDINEA/POZITIA
FATA DE O PROBLEMA
                 Gruparea elevilor fata de atitudinea/ pozitia fata de o problema este o
alta tehnica de invatare prin colaborare bazata pe discutii/ dezbateri referitoare la
un subiect controversat. A fost utilizata in cadrul lectiilor  de educatie civica, dar si
in lectiile de limba romana cu tematica morala. Ca forma de organizare a activitatii
se utilizeaza grupele de lucru (doua, cel putin).
                  Fiecare grup a formulat in timp limitat  (5-6 minute) cat mai multe
argumente pentru a-si sustine motiunea. Aceste argumente au fost prezentate in
fata clasei si sustinute de catre un purtator de cuvant desemnat de fiecare grup
(acesta trebuia sa fie cat mai convingator pentru a nu-si pierde aderantii si pentru a-
i convinge pe eventualii indecisi sa li se alature). Dupa o scurta pauza de reflectie,
fiecare echipa a incercat sa desfiinteze argumentele adversarilor venind cu
contraargumente.
14 SINELG
                  Sinelg este o alta tehnica a gindirii critice prin care se
urmareste  cresterea eficientei lecturii. Utilizand aceasta tehnica, elevul care  invata
va intelege in mod activ si pragmatic un anumit continut, realizand sensul celor
citite.
                   Cunostintele incerte, confuze pot ramane ca tema de cercetare pentru
lectiile urmatoare.
Aceasta tehnica a gandirii crtice se preteaza, in special, la textele cu caracter
stiintific, sau chiar in cadrul lectiilor de stiinte.
                   Sinelg (Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii si
gandirii) este o tehnica de monitorizare a intelegerii si urmareste dezvoltarea
vocabularului si a capacitatii de exprimare.
                   Sinelg este un instrument util, pentru ca le permite elevilor sa inteleaga
ceea ce citesc.
                   Modalitatea de realizare: elevii primesc o fisa cu textul propus spre
dezbatere (textul va fi citit in clasa). Elevilor li se cere sa marcheze textul astfel:
-         Pasajele care confirma ceea ce stiau deja se vor marca cu o bifa
-         Pasajele care contrazic sau difera de ceea ce stiau sau credeau ca
stiau  sau credeau se vor marca cu - ;
-         Informatiile noi, neintalnite pana acum se vor nota cu + ;
-         Pasajele in legatura cu care au intrebari se vor nota cu ? ;
                      Astfel,pe masura ce elevii citesc, vor pune pe margine patru semne
diferite, in functie de cunostintele si de intelegerea lor. Dupa lectura individuala se
revine la lista cu lucrurile cunoscute elevilor- se observa ce cunostinte s- au
confirmat; se examineaza apoi care sunt  informatiile ce difera de cele stiute, care
sunt noutatile si lucrurile confuze. Participarea la completarea foii comune care se
poate realiza pe tabla va fi dirijata de catre cadrul didactic, care trebuie sa
incurajeze participarea tuturor elevilor.
                     Sinelg este un instrument util elevilor pentru a-si urmari in mod activ
intelegerea a ceea ce citesc.
                    Rolul acestor tehnici este de a valorifica la maxim potentialul elevilor,
de a stimula si  dezvolta invatarea prin cooperare, lucrul in perchi sau in grupe mici
de elevi. Optiunea pentru o metoda sau alta este in stransa legatura cu
personalitatea fiecarui cadru didactic.
15. STIU/ VREAU SA STIU/ AM INVATAT:
                      "Stiu/ vreau sa stiu/ am invatat" este de asemenea o metoda de
realizare a sensului, care ghideaza lectura sau ascultarea unui text. De obicei este
precedata de alte metode care urmaresc reactualizarea unor cunostinte sau a unor
experiente anterioare (brainstorming). Dupa obtinerea listei neorganizate de
informatii, se deseneaza la tabla un tabel:
STIU VREAU SA STIU AM INVATAT  
 
       
 
              Se negociaza ideile din lista de cunostinte, iar cele in urma discutiei cu
clasa au un temei cert se trec in rubrica "stiu". Cele controversate sau alte intrebari
care apar pe parcursul discutiei se trec in rubrica "vreau sa stiu". Apoi se realizeaza
lectura textului ( de obicei un text cu continut stiintific). In timpul lecturii, elevii au
de completat rubrica "am invatat". Se poate lucra atat individual cat si pe grupe.
Rezultatele insemnarilor se compara in grup pentru a crea o interdependenta
pozitiva. In final rezultatele grupurilor se comunica si se trec in rubrica "am
invatat".
                   Activitatile de acest gen ii activeaza in mod deosebit pe elevi, acestia
avand posibilitatea de a-si exprima in mod responsabil unele idei sau convingeri.
Gandirea critica presupune flexibilitate in gandire, schimbarea pozitiei initiale
daca  este sustinuta de argumente convingatoare.
                   Prin utilizarea unor asemenea tehnici se realizeaza o implicare efectiva,
activa a elevilor in procesul de invatare. Acestia devin constienti de propria lor
gandire, isi activeaza vocabularul, iar interesul si motivatia vor fi asigurate pe tot
parcursul activitatii.
16. MINIESEUL
                 "Minieseul" ii ajuta pe elevi la ordonarea ideilor. Se poate practica la
sfarsitul lectiilor sub doua forme:

      Cadrul didactic le cere elevilor sa scrie liber si fara intrerupere timp de

10 minute, despre un anumit aspect relevant al lectiei;

      Cadrul didactic le cere elevilor ca timp de 5 minute sa scrie un anumit

lucru pe care ei considera ca l-au invatat din lectia respectiva si sa formuleze
o intrebare pe care o au in legatura cu subiectul discutat;
Sau:

      Scrierea de catre elevi a ideii pe care o considera cea mai importanta/

interesanta din lectia respectiva;
       Refacerea de catre elevi a succesiunii corecte a etapelor unui algoritm
dat in dezordine;

      Scrierea la sfarsitul lectiei a unor intrebari legate de aceasta, la care

cadrul didactic sa raspunda ora urmatoare
17. JURNALELE DE GANDIRE:(Pentru prelucrarea continutului lectiei)
       "Lucrul pe care l-am retinut in mod specific este"
  "O idee noua / o descoperire pe care am facut-o este."
       "Acum am inteles../ Mi-e neclar"
       "Un lucru pe care l-am invatat si pe care il pot folosi in afara scolii este."
       "Conexiunile pe care le pot face cu alte lucruri pe care le stiu sunt."
       Jurnalul de gandire (pentru a prelua impactul unei lectii)
       Analizati impactul unei lectii folosind tabelul urmator:
  INAINTE DE DUPA LECTIE
LECTIE
Sentimente    
Ganduri    
Asociatii    
Imagini/ imagini    
mentale
   Bibliografie şi sitografie:
1, http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica
 2. Ghergut, A., Psihopedagogia persoanelor cu nevoi speciale. Strategii de
educatia integrata, Editura Polirom, Iasi 2001
3. Ghergut, A., Psihopedagogia persoanelor cu cerinte speciale, Strategii de
educatie integrata, Editura Polirom, Iasi 2001
4. Ghergut, A., Sinteze de psihopedagogie speciala, Editura  Polirom, Iasi 2005
Ghergut, A, Neamtu, C., Psihopedagogie speciala, Editura Polirom , Iasi 2000