ANALIZĂ CRITICĂ ARTICOL ȘTIINȚIFIC

Pregătirea studenților în vederea formării competenței de consiliere

psihopedagogică
Autor: Valeria Pascaru- Goncear
Universitatea de Stat din Moldova

1. Tipul cercetării- Tipul de cercetare ales determină și structura articolului științific. Astfel,
cercetarea conceptuală, teoretică, are ca principale coordonate introducerea în problematica
respectivă, o argumentare teoretică ce presupune propunerea unor noi modele teoretice,
clasificări, direcții de cercetare etc., în timp ce pentru cercetarea empirică punctele esențiale
vizează introducerea, ipotezele, metodologia, rezultatele, discuțiile, dezbaterile. Astfel, articolul
de față are la bază cercetarea conceptuală, definindu-se încă din incipitul articolului cercetarea
psipedagogică, rolul acesteia, componentele sale, clasificări, precum și diverse abordări.

2. Titlul- “Pregătirea studenților în vederea formării competenței de consiliere psihopedagogică”

consider că este corect ales si formulat în concordanță cu articolul prezentat, urmărindu-se
formarea studenților, care este un proces prin care se asigură calitatea educaţiei, pe parcursul
căruia ei dobândesc cunoştinţe teoretice şi îşi formează abilităţi practice necesare desfăşurării
activităţii lor. Prezentul articol informează asupra conținutului lucrării însă este totuși prea lung.
Un titlu mai scurt ar avea un impact mai mare supra cititorului. Pe de altă parte, titlul ales
informează suficient de clar cititorul asupra conținutului lucrării fără ambiguități care ar putea
genera confuzii. De asemenea, surprinde în componența sa un cuvânt cheie “competenţă de
consiliere psihopedagogică.”

3. Rezumat- Rezumatul lucrării reușește să informeze pe scurt cititorul asupra lucrării precum și

asupra concluziilor la care s-a ajuns. Acesta apare atât în limba română, cât și în limba engleză.
Articolul de față prezintă procesul prin care studenții își formează diverse competențe, respectiv
cea a consilierii psihopedagogice. Aceasta este realizată în special de către cadrele didactice în
şcoală, în scopul asigurării unui nivel optim al procesului de pregătire al studenţilor, viitoare
cadre didactice, competente a desfăşura activităţi de consiliere psihopedagogică, iar instituţiile de
învăţământ superior propun programe şi activităţi multidimensionale. În introducere sunt
prezentate diverse concepte referitoare la consilerea psihopedagogică, necesitatea acestui aspect,
importanța acestuia, precum și aspectele ce privesc procesul de formare a studenților. Ulterior,
regăsim abordarea acestei probleme din privința mai multor autori, precum L.Patterson,
Sh.Einsberg, J.J Muro și T. Kottman. În continuare, au fost prezentate componentele competenţei
de consiliere psihopedagogică după V.I. Alioşnikova, sub formă tabelară care fac înțelegerea
conceptelor mai eficientă din prisma acestei prezentări.

Astfel, formarea competenţei de consiliere psihopedagogică este poziţionată pe teoriile

generale ale activităţii de consiliere psihopedagogice. Procesul de instruire, de formare
profesională cu componentele sale reprezintă baza formării competenţei de consiliere
psihopedagogică. La finalul articolului, regăsim prezentate concluziile aferente, referințele
bibliografice, precum și o serie de cuvinte cheie care captează atenția cititorului.

4. Cuvinte cheie- Cuvintele cheie prezente în articol “competenţă de consiliere psihopedagogică,

cadru didactic, cunoştinţe, abilităţi, atitudini, performanţe, autocunoaştere, autocercetare,
imagine de sine, metodologie de formare a competenţei de consiliere psihiopedagogică” sunt
extrem de sugestive pentru cercetare. Consider că acestea au fost alese corect și în concordanță
cu aspectele prezentate în articol, reliefând pe scurt căile, metodele, mijloacele către formarea
competenței de consiliere a studenților.

5. Structura- Lucrarea de față are o structură completă, astfel regăsim titlul, numele autorului,
rezumatul(inclusiv și în limba engleză), urmat de cuvintele-cheie, introducerea, cuprinsul,
concluziile și în final referințele bibliografice. Ideile principale sunt susținute de asemenea, de
un număr limitat de exemple relevante, regăsite în secțiunile prezentate mai sus, îndeosebi în
partea de cuprins a lucrării. Studiul critic are un număr de 5 pagini și a fost publicat în anul 2016
în revista “Studia Universitas Moldaviae.”

6. Surse bibliografice- Ca și sistem de citare în acest articol s-a folosit Stilul Harvard: citarea in
text, prin indicarea între paranteze a autorului, a anului și a paginii și trecerea datelor complete la
finalul bibliografiei. Cu toate acestea, întâlnim și câteva erori. Astfel, în paranteze regăsim
citările sub altă formă, respctiv numărul autorului de la bibliografie și numărul paginii. Având în
vedere aceste aspecte nu putem afirma că citările nu sunt corect formulate, deoarece acestea fac
trimiterea exactă către autor, însă sub o altă formă, puțin diferită. De asemenea, bibliografia
finală a cercectării este incorectă, deoarece autorii nu sunt trecuți în ordinea alfabetică, după
stilul ales. Putem afirma totodată, că aceasta este minimalistă(regăsim doar 8 surse), având în
vedere conținutul articolului științific care prezintă numeroase aspecte ce necesită o documentare
amplă în reliefarea acestora.

7. Corectitudine gramaticală- Din punct de vedere gramatical, lucrarea de față este redactată
corect, utilizându-se termini cu accepțiuni precise și un limbaj corespunzător, pe înțelesul tuturor
cititorilor. Nu au fost identificate greșeli gramaticale, ambiguități de limbaj sau jargoane
obositoare. Au fost utilizate regionalism, cu explicațiile aferente, iar punctuația textului este una
corectă și coerentă.

Realizat de :

Ciornei Andreea Florina, MIE, anul 1