Structura lucrării

Această lucrare are la bază studiile şi cercetările fundamentale referitoare la noţiunea de

verb. Este o expunere a studiilor lingviştilor, amănunţit elaborate înainte, structurate şi aşezate
laolaltă pentru o mai clară privire de ansamblu.

Lucrarea este structurată astfel: Introducere: Importanţa studierii limbii tomâne în şcoală;
Motivarea alegerii temei; Structura lucrării. Cuprinsul: Capitolul I- Consideraţii pedagogice
privind predarea limbii române în gimnaziu, respectiv a noţiunilor teoretice şi practice referitoare
la substantiv; Capitolul II- Metodologia predării substantivului în gimnaziu. Incheiere -
Concluzii si propuneri, Bibliografie, Anexe.

În capitolul I am încercat o prezentare pe larg a lucrărilor de specialitate apărute, amintind

contribuţia fiecăreia la stabilirea rolului în însuşirea, consolidarea şi sistematizarea noţiunilor
legate de substantiv deprinse în procesul didactic. De asemenea, am încercat o definire cât mai
pe înţelesul elevilor claselor gimnaziale, unde îmi desfăşor activitatea, a conceptelor utilizate,
deoarece am observat un interes mai slab în ceea ce îi priveşte, din punct de vedere al bazei
ştiinţifice, elevii utilizând verbul, fără însă, a şti exact de ce îl folosesc.

În capitolul al doilea mi-am propus să urmăresc unele informaţii referitoare la metodologia

şi tehnologia instruirii, precum şi la formele de organizare a activităţilor didactice folosite în
predarea substantivului în învăţământul preuniversitar. Am considerat necesar a delimita
conceptele unor termeni referitori la domeniul metodologiei, pentru a putea în continuare opera
cu aceştia. De asemenea am încercat să surprind cât mai multe metode de învăţământ, făcând,
atât scurte caracterizări ale acestora, cât şi aplicaţii concrete care, după parerea mea, s-ar potrivi
temei lucrării.

În capitolul al treilea am prezentat experimentul pedagogic ṣi metodologia cercetării. Am

stabilit si apoi prezentat eṣantionul experimental precum ṣi pe cel de control, organizarea ṣi
desfăṣurarea experimentului didactic. De asemenea, am prelucrat ṣi interpretat datele obţinute ȋn
cadrul experimentului ṣi am subliniat concluziile acestui experiment.

Consider o premisă cunoaşterea şi folosirea metodelor interactive, pe lângă cele tradiţionale,

pentru ca procesul instructiv-educativ să fie cât mai eficient. M-am oprit şi asupra unor metode
clasice, continuând cu cele moderne care au un mare succes în literatura de specialitate. Ele fac
apel la gândire, la dezvoltarea creativităţii şi care le dau totodată posibilitatea şi celor mai timizi
elevi să-şi exprime opinia.

8
 În încheiere, am concluzionat avantajele şi dezavantajele utilizării acestor metode la clasă, în
general, şi la orele de limba şi literatura română, în special, venind cu propuneri şi exemple
inspirate din aplicaţii la clasă ca să uşureze munca profesorului.