METODE DE ACTIVARE A STUDENȚILOR

ÎN CADRUL PRELEGERILOR

Prof. univ. dr. Mariana Marinescu

UNIVERSITATEA
ORADEA
Scopul unităţii de curs:

• formarea unei viziuni globale și realiste privind metode

de activare a studenților în cadrul prelegerilor;
• sporirea competenţei profesionale privind aplicarea
unor metode centrate pe învățare în cadrul cursului
universitar și seminarului universitar.
Obiective/ competențe vizate prin studiul temei:

Se urmăresc realizarea următoarelor obiective/ competențe:

O1 – să se definească în manieră operațională următoarii termeni și

sintagme-cheie: prelegere, variante de abordare a prelegerii,
metode centrate pe învățare;
O2 - să se analizeze metodele de activare a studenților în cadrul
prelegerilor prin prisma avantajelor/ limitelor, a eficienţei şi a
posibilităţilor de aplicare la disciplina de învățământ predată;
O3 – să se aplice la orele de curs și seminar diverse variante de
abordare a prelegerii și a metodelor centrate pe învățare;
O4 – să se dezbată impactul relaţiilor de cooperare şi a celor
competitive asupra motivaţiei studenților pentru învăţare.
Termeni și sintagme-cheie: prelegere, variante de abordare a
prelegerii, metode centrate pe învățare.
 
 
 
Conținut
Comentariu necesar asupra metodelor de activare a studenților
1. Prelegerea – formă și modalitate a expunerii
2. Variante de abordare a prelegerii
3. Predarea-învățarea eficientă în cadrul seminariilor universitare
4. Priorități și direcții de modernizare a metodologiei didactice
Chestionar propus de B. Bretan (2006):
 
1. Aveți întotdeauna clar stabilite obiectivele cursului pe care
urmează să-l predați ?
2. Vă gândiți înainte la metodele de predare pe care le veți utiliza ?
3. Este opțiunea aleasă adaptată subiectului prelegerii ? Este ea oare
varianta cea mai adecvată ?
4. Ați încercat să faceți o analiză a cursului dvs. sub aspectul
eficienței utilizate în predare, luând în calcul un anumit grup-țintă
de studenți ?

5. De câte ori ați avut șansa de a discuta diverse strategii didactice ?

Ați încercat să faceți un inventar al acestora ? Dar să vă creați o
metodă personală ?
1. Prelegerea – formă și modalitate a expunerii

Cele patru reguli de bază în aplicarea prelegerii în procesul de

predare-învățare (Sorina Paula Bolovan, 2006, p. 94):
- definirea în mod clar a temei sau a problemei ce urmează a
fi abordată;
- să se ia în considerare nivelul de cunoștințe și capacitatea de
înțelegere a auditoriului;
- să se explice problemele într-o manieră ce concordă cu
nivelul de cunoaștere și înțelegere a celor care ascultă;
- să se țină seama de criteriile valorice, de interesele și de
preocupările auditoriului.
Prelegerea = modalitate de expunere preelaborată a informațiilor dintr-un
anumit domeniu (idei, teorii, concepții) prin:
 înlănțuirea logică de raționamente;
 confruntări și argumentări detaliate;
 sistematizarea materialului faptic în jurul unei teme sau idei principale;
 analize multilaterale și reevaluarea legăturilor complexe dintre obiecte și
fenomene.
 
 
În funcție de anumite criterii:
• perioada de predare
• specificul disciplinei de specialitate etc.

prelegerea poate fi realizată sub diferite forme:

• prelegerea magistrală
• prelegerea dialog/ dezbatere sau discuție
• prelegerea cu demonstrații și aplicații etc.
Tabel 1: Avantajele și dezavantajele prelegerii.

Avantaje Dezavantaje
 predarea unor cunoștințe esențiale  oferă cunoștințe ,,gata fabricate”, pe
într-un timp scurt; care studentul nu trebuie decât să le
 oferă un model de gândire și expresie memoreze și să le repete;
logică, de raționament corect, de  lipsă de activism, imobilitatea
exprimare clară, sintetică, de auditorilor.
structurare a informației în mod logic,
științific.
Respectarea unor cerințe ale prelegerii (E. Voiculescu, 2002, p. 56):
• să fie bine pregătită din punct de vedere științific, astfel încât conținutul să
fie clar, explicit, cât mai condensat, idei multe în puține propoziții;
• modul de exprimare să convingă capacității de înțelegere a studenților;
• să fie sprijinită de material audiovizual, scheme pe tablă, deci să îmbine
utilizarea mai multor căi de comunicare și a mai multor analizatori;
• să cuprindă în desfășurarea ei momente de respiro: explicarea cuvintelor
noi, indicare pe tablă, planșă, mici dialoguri cu sala pentru feed-back și altele;
• să înceapă cu prezentarea succintă a temei și a obiectivelor, urmând apoi o
ierarhizare a ideilor principale ce vor fi tratate;
• se prezintă apoi detailat pe puncte și subpuncte;
• în final se repetă tema, titlul, subiectul care au fost tratate.
2. Variante de abordare a prelegerii
 
• prelegerea utilizând scale de discuție;
• prelegerea de tip Curran;
• prelegerea utilizând grupuri de discuții;
• prelegerea de tip ,,Ascultă, citește, meditează”;
• prelegerea în sens invers;
• prelegerea în prelegere;
• prelegerea pornind de la cuvinte și sintagme-cheie.

 Prelegerea utilizând scale de discuție

Pregătirea cursului:
- profesorul selectează ideile principale ale discursului său, notându-
le una câte una pe bilețele diferite. Întrebările trebuie să provoace
interesul și dorința de a polemiza a studenților.
Exemplu

1. Didactica universitară trebuie să fie ancorată în realitățile academice

și în condițiile sociale, culturale și politice actuale, care sunt
principalele exigențe în realizarea unui învățământ superior stabil și
performant.
2. Există o relație de determinarea reciprocă între dezvoltarea societății
și a universității.
3. Există legături între educația universitară, știință, tehnică, umanism
și cultură.
4. Transformările de substanță și procesul inovator derulat la nivelul
învățământului superior sunt rezultatul acțiunilor convergente și
concertate ale tuturor categoriilor de resurse umane implicate în
actele educative și de cercetare științifică universitare.
5. Integrarea universităților în formele noi ale organizărilor comune, în
rețeaua europeană și internațională a instituțiilor de învățământ
superior. Cum vedeți această integrare peste 5 ani?
Fiecare bilet va conține una dintre aceste idei urmate de o scală reprezentând
măsura în care studentul este de acord sau nu cu afirmația. De exemplu:

1. Didactica universitară trebuie să fie ancorată în realitățile academice și în

condițiile sociale, culturale și politice actuale, care sunt principalele
exigențe în realizarea unui învățământ superior stabil și performant.

Sunt de acord...............................................................................nu sunt de

acord
 
Structura desfășurării cursului:
Fiecărui student i se va înmâna câte un bilețel. Acesta va citi și își va
exprima în scris opinia cu privire la afirmația conținută în el. Apoi vor avea loc
scurte discuții între studenți referitoare la punctele de vedere propuse de
profesor. După expirarea timpului acordat discuțiilor, urmează prelegerea
propriu-zisă. În timp ce ascultă, studenții vor fi interesați să-și compare propria
părere cu cea exprimată de profesor.
 
Avantajele metodei:
• etapa de început concentrează atenția studenților asupra temelor de curs,
oferindu-le ocazia să-și treacă în revistă informațiile și opiniile despre un
anumit subiect;
• prelegerea va fi urmărită mult mai relaxat, studenții fiind deja familiarizați cu
ideile ce vor fi expuse;
• biletele rămân în posesia studenților, aceștia având posibilitatea să le
utilizeze ca punct de pornire al recapitulării respectivului curs;
• dezbaterile constituie o sursă sigură de motivare a studenților.
 
 Prelegerea de tip Curran

Structura desfășurării cursului:

1. Profesorul își divide materialul în mai multe secvențe bine structurate.
2. Pentru fiecare secvență prezentată, profesorul va colabora cu doi dintre
studenți voluntari sau desemnați, care vor avea rolul de ,,ecou al prelegerii”.
După fiecare secvență predată, cei doi studenți vor fi rugați să redea ce au
înțeles din curs până în acel moment sau să identifice principalele idei.
Atitudinea profesorului trebuie să fie încurajatoare față de colaboratorii săi pe
tot parcursul expunerii.
3. După fiecare secvență profesorul se oprește și îi adresează unuia dintre cei
doi studenți una sau două întrebări referitoare la conținut. În cazul receptării
incorecte, profesorul va relua explicația, după care se adresează celui de-al
doilea ajutor, întrebând dacă are ceva de completat, adăugat.
4. Expunerea va fi reluată și vor fi desemnați alți studenți care să participle în
acest mod la curs.
Tabel 2: Avantajele prelegerii de tip Curran.
Avantajele pentru sudenți Avantaje pentru profesor
- participă la o dublă expunere a - se realizează un feed-back imediat,
informațiilor; știind unde trebuie să se insiste și să se
- menținerea atenției. explice din nou.
 
Prelegerea utilizând grupuri de discuții
 
Structura desfășurării cursului
1. Sunt realizate grupuri de 5-6 studenți. Profesorul le descrie pe scurt modul de
desfășurare al cursului, timpul acordat pentru discuții și stabilește semnalul
care va indica expirarea timpului (spre exemplu două bătăi de palme).
2. Susținerea expunerii de către profesor;
3. După 10-15 minute se oprește și invită studenții la discuții pe grupe. Timp de
2-3 minute aceștia vor schimba opinii, pregătind câte o întrebare.
4. Folosind semnalul convenit, profesorul oprește discuțiile și răspunde
întrebărilor;
5. Reluarea prelegerii, continuând procedura.

Avantaje:
 
- posibilitatea unei mai bune înțelegeri a conținutului
- formarea unei interacțiuni creative în cadrul grupului de studenți.
 
Prelegerea pornind de la cuvinte și sintagme-cheie
Structura desfășurării cursului
1. Profesorul selectează 4-5 cuvinte-cheie esențiale din viitoarea prelegere și le
scrie pe hârtie, multiplicându-le pentru fiecare participant la curs;
2. Este important ca aceste seturi să fie la îndemâna studenților înainte cu 1-2 zile
înainte de curs, acordându-le suficient timp pentru documentare;
3. Prelegerea propriu-zisă: profesorul începe expunerea. Pe măsură ce apar
cuvintele-cheie, sunt invitați participanții să le explice, subliniind relevanța lor
pentru context;
4. Reluarea prelegerii de către profesor, după ce a constatat că studenții și-au
armonizat cunoștințele anterioare referitoare la termenii expuși cu explicațiile
oferite în timpul lecției.

Avantaje

- se pune accent pe activarea studenților prin implicarea în procesul de învățare;

- familiarizarea cu cuvinte și sintagme-cheie ce urmează a fi prezentat;
- în timpul cursului crește gradul de implicare și atenție a studenților.
Exercițiu rezumativ (reflecție) final

Profesorul cere studenților:

- să răspundă la o întrebare relevantă pentru principalele probleme puse în
prelegere;
- să scrie un ,,eseu de 10 minute”, în care să discute o problemă legată
de prelegere;
- să scrie un ,,eseu de 5 minute”, în care să prezinte un aspect pe care l-au
reținut, sau un aspect care i-a impresionat în prelegere, sau să pună o
întrebare pe care o au în legătură cu subiectul prelegerii.
3. Predarea-învățarea eficientă în cadrul seminariilor
universitare 
Seminariile dezvoltă capacități:
• analitice
• intelectuale
• organizatorice
• de colaborare și comunicare.
Tabel 3: Tipuri de capacități dezvoltate în timpul seminariilor (S.P. Bolovan, 2006, p. 97).

Capacități analitice Capacități Capacități de Capacități de

organizatorice comunicare colaborare
 gândire critică  pregătirea unui  ascultare  activitate de
 interpretare caz de studiu  formulare de grup
 sinteză  conducerea întrebări  negociere
 identificarea ideilor discuțiilor  acceptarea  toleranță
de bază opiniilor  răbdare
diferite  respectul
 prezentare de opiniei celuilalt
materiale
Regulile de grup care asigură desfășurarea optimă a unui seminar:

pregătirea se realizează de toți participanții;

toate regulile sunt prezentate la început;
prezență obligatorie;
elaborarea unei structuri clare;
respectarea opiniilor;
nimeni nu domină, mai ales conducătorul de seminar;
încurajarea creativității;
exprimarea opiniilor personale.
Într-o astfel de situație ar trebui urmați următorii pași:

Pasul 1: să-i facem studentului cunoscută strategia de învățare;

Pasul 2: să prezentăm avantajele strategiei;
Pasul 3: să prezentăm avantajele strategiei comparative cu alte metode de
învățare deja familiare;
Pasul 4: să accentuăm în fața studentului că există și posibilitatea utilizării
strategiilor de învățare.