METODE DE ACTIVARE A STUDENȚILOR ÎN CADRUL PRELEGERILOR

Scopul unităţii de curs:

• formarea unei viziuni globale și realiste privind metode de activare a studenților în cadrul prelegerilor;
• sporirea competenţei profesionale privind aplicarea unor metode centrate pe învățare în cadrul cursului
universitar și seminarului universitar.
Obiective/ competențe vizate prin studiul temei:
Se urmăresc realizarea următoarelor obiective/ competențe:
O1 – să se definească în manieră operațională următoarii termeni și sintagme-cheie: prelegere, variante de abordare
a prelegerii, metode centrate pe învățare;
O2 - să se analizeze metodele de activare a studenților în cadrul prelegerilor prin prisma avantajelor/ limitelor, a
eficienţei şi a posibilităţilor de aplicare la disciplina de învățământ predată;
O3 – să se aplice la orele de curs și seminar diverse variante de abordare a prelegerii și a metodelor centrate pe
învățare;
O4 – să se dezbată impactul relaţiilor de cooperare şi a celor competitive asupra motivaţiei studenților pentru
învăţare.
Termeni și sintagme-cheie: prelegere, variante de abordare a prelegerii, metode centrate pe învățare.
Conținut
Comentariu necesar asupra metodelor de activare a studenților
1. Prelegerea – formă și modalitate a expunerii
2. Variante de abordare a prelegerii
3. Predarea-învățarea eficientă în cadrul seminariilor universitare
4. Priorități și direcții de modernizare a metodologiei didactice
Chestionar propus de B. Bretan (2006):
1. Aveți întotdeauna clar stabilite obiectivele cursului pe care urmează să-l predați ?
2. Vă gândiți înainte la metodele de predare pe care le veți utiliza ?
3. Este opțiunea aleasă adaptată subiectului prelegerii ? Este ea oare varianta cea mai adecvată ?
4. Ați încercat să faceți o analiză a cursului dvs. sub aspectul eficienței utilizate în predare, luând în calcul
un anumit grup-țintă de studenți ?
5. De câte ori ați avut șansa de a discuta diverse strategii didactice ? Ați încercat să faceți un inventar al acestora ?
Dar să vă creați o metodă personală ?

1. Prelegerea – formă și modalitate a expunerii

Cele patru reguli de bază în aplicarea prelegerii în procesul de predare-învățare (Sorina Paula Bolovan, 2006, p. 94):
- definirea în mod clar a temei sau a problemei ce urmează a fi abordată;
- să se ia în considerare nivelul de cunoștințe și capacitatea de înțelegere a auditoriului;
 - să se explice problemele într-o manieră ce concordă cu nivelul de cunoaștere și înțelegere a celor
care ascultă;
- să se țină seama de criteriile valorice, de interesele și de preocupările auditoriului.
Prelegerea = modalitate de expunere preelaborată a informațiilor dintr-un anumit domeniu (idei, teorii, concepții)
prin:
 înlănțuirea logică de raționamente;
 confruntări și argumentări detaliate;
 sistematizarea materialului faptic în jurul unei teme sau idei principale;
 analize multilaterale și reevaluarea legăturilor complexe dintre obiecte și fenomene.
În funcție de anumite criterii:
 perioada de predare
 specificul disciplinei de specialitate etc.
prelegerea poate fi realizată sub diferite forme:
• prelegerea magistrală
• prelegerea dialog/ dezbatere sau discuție
• prelegerea cu demonstrații și aplicații etc.
Tabel 1: Avantajele și dezavantajele prelegerii.
Avantaje Dezavantaje

-predarea unor cunoștințe esențiale într-un timp scurt; oferă cunoștințe ,,gata fabricate”, pe care studentul
-oferă un model de gândire și expresie logică, de raționament nu trebuie decât să le memoreze și să le repete;
corect, de exprimare clară, sintetică, de structurare a informației lipsă de activism, imobilitatea auditorilor.
în mod logic, științific.

Respectarea unor cerințe ale prelegerii (E. Voiculescu, 2002, p. 56):

• să fie bine pregătită din punct de vedere științific, astfel încât conținutul să fie clar, explicit, cât mai
condensat, idei multe în puține propoziții;
• modul de exprimare să convingă capacității de înțelegere a studenților;
• să fie sprijinită de material audiovizual, scheme pe tablă, deci să îmbine utilizarea mai multor căi de
comunicare și a mai multor analizatori;
• să cuprindă în desfășurarea ei momente de respiro: explicarea cuvintelor noi, indicare pe tablă, planșă, mici
dialoguri cu sala pentru feed-back și altele;
• să înceapă cu prezentarea succintă a temei și a obiectivelor, urmând apoi o ierarhizare a ideilor principale
ce vor fi tratate;
• se prezintă apoi detailat pe puncte și subpuncte;
• în final se repetă tema, titlul, subiectul care au fost tratate.
2. Variante de abordare a prelegerii
• prelegerea utilizând scale de discuție;
 • prelegerea de tip Curran;
• prelegerea utilizând grupuri de discuții;
• prelegerea de tip ,,Ascultă, citește, meditează”;
• prelegerea în sens invers;
• prelegerea în prelegere;
• prelegerea pornind de la cuvinte și sintagme-cheie.
Prelegerea utilizând scale de discuție
Pregătirea cursului:
- profesorul selectează ideile principale ale discursului său, notându-le una câte una pe bilețele diferite.
Întrebările trebuie să provoace interesul și dorința de a polemiza a studenților.
Exemplu
1. Didactica universitară trebuie să fie ancorată în realitățile academice și în condițiile sociale, culturale și politice
actuale, care sunt principalele exigențe în realizarea unui învățământ superior stabil și performant.
2. Există o relație de determinarea reciprocă între dezvoltarea societății și a universității.
3. Există legături între educația universitară, știință, tehnică, umanism și cultură.
4. Transformările de substanță și procesul inovator derulat la nivelul învățământului superior sunt rezultatul
acțiunilor convergente și concertate ale tuturor categoriilor de resurse umane implicate în actele educative și de
cercetare științifică universitare.
5. Integrarea universităților în formele noi ale organizărilor comune, în rețeaua europeană și internațională a
instituțiilor de învățământ superior. Cum vedeți această integrare peste 5 ani?
Fiecare bilet va conține una dintre aceste idei urmate de o scală reprezentând măsura în care studentul este de
acord sau nu cu afirmația. De exemplu:
1. Didactica universitară trebuie să fie ancorată în realitățile academice și în condițiile sociale, culturale și
politice actuale, care sunt principalele exigențe în realizarea unui învățământ superior stabil și performant.
Sunt de acord...............................................................................nu sunt de acord
 
Structura desfășurării cursului:
Fiecărui student i se va înmâna câte un bilețel. Acesta va citi și își va exprima în scris opinia cu privire la
afirmația conținută în el. Apoi vor avea loc scurte discuții între studenți referitoare la punctele de vedere
propuse de profesor. După expirarea timpului acordat discuțiilor, urmează prelegerea propriu-zisă. În timp ce
ascultă, studenții vor fi interesați să-și compare propria părere cu cea exprimată de profesor.
 
Avantajele metodei:
• etapa de început concentrează atenția studenților asupra temelor de curs, oferindu-le ocazia să-și treacă în
revistă informațiile și opiniile despre un anumit subiect;
• prelegerea va fi urmărită mult mai relaxat, studenții fiind deja familiarizați cu ideile ce vor fi expuse;
 • biletele rămân în posesia studenților, aceștia având posibilitatea să le utilizeze ca punct de pornire al
recapitulării respectivului curs;
• dezbaterile constituie o sursă sigură de motivare a studenților.
 Prelegerea de tip Curran
Structura desfășurării cursului:
1. Profesorul își divide materialul în mai multe secvențe bine structurate.
2. Pentru fiecare secvență prezentată, profesorul va colabora cu doi dintre studenți voluntari sau desemnați,
care vor avea rolul de ,,ecou al prelegerii”. După fiecare secvență predată, cei doi studenți vor fi rugați să redea
ce au înțeles din curs până în acel moment sau să identifice principalele idei. Atitudinea profesorului trebuie să
fie încurajatoare față de colaboratorii săi pe tot parcursul expunerii.
3. După fiecare secvență profesorul se oprește și îi adresează unuia dintre cei doi studenți una sau două
întrebări referitoare la conținut. În cazul receptării incorecte, profesorul va relua explicația, după care se
adresează celui de-al doilea ajutor, întrebând dacă are ceva de completat, adăugat.
4. Expunerea va fi reluată și vor fi desemnați alți studenți care să participle în acest mod la curs.
Tabel 2: Avantajele prelegerii de tip Curran.
Avantajele pentru sudenți Avantaje pentru profesor

- participă la o dublă expunere a informațiilor; - se realizează un feed-back imediat, știind

- menținerea atenției. unde trebuie să se insiste și să se explice din nou.

 
 Prelegerea utilizând grupuri de discuții
Structura desfășurării cursului
1. Sunt realizate grupuri de 5-6 studenți. Profesorul le descrie pe scurt modul de desfășurare al cursului,
timpul acordat pentru discuții și stabilește semnalul care va indica expirarea timpului (spre exemplu două
bătăi de palme).
2. Susținerea expunerii de către profesor;
3. După 10-15 minute se oprește și invită studenții la discuții pe grupe. Timp de 2-3 minute aceștia vor
schimba opinii, pregătind câte o întrebare.
4. Folosind semnalul convenit, profesorul oprește discuțiile și răspunde întrebărilor;
5. Reluarea prelegerii, continuând procedura.
Avantaje
- se pune accent pe activarea studenților prin implicarea în procesul de învățare;
- familiarizarea cu cuvinte și sintagme-cheie ce urmează a fi prezentat;
- în timpul cursului crește gradul de implicare și atenție a studenților.
Exercițiu rezumativ (reflecție) final
Profesorul cere studenților:
- să răspundă la o întrebare relevantă pentru principalele probleme puse în prelegere;
- să scrie un ,,eseu de 10 minute”, în care să discute o problemă legată de prelegere;
- să scrie un ,,eseu de 5 minute”, în care să prezinte un aspect pe care l-au reținut, sau un aspect care
i-a impresionat în prelegere, sau să pună o întrebare pe care o au în legătură cu subiectul prelegerii.
3. Predarea-învățarea eficientă în cadrul seminariilor universitare 
Seminariile dezvoltă capacități:
• analitice
• intelectuale
• organizatorice
• de colaborare și comunicare.
• Tabel 3: Tipuri de capacități dezvoltate în timpul seminariilor (S.P. Bolovan, 2006, p. 97).
Capacități Capacități Capacități de Capacități de colaborare
analitice organizatorice comunicare

gândire critică pregătirea unui caz de ascultare activitate de grup

interpretare studiu formulare de întrebări negociere
sinteză conducerea discuțiilor acceptarea opiniilor diferite toleranță
identificarea ideilor de prezentare de materiale răbdare
bază respectul opiniei celuilalt

Regulile de grup care asigură desfășurarea optimă a unui seminar:

 pregătirea se realizează de toți participanții;
 toate regulile sunt prezentate la început;
 prezență obligatorie;
 elaborarea unei structuri clare;
 respectarea opiniilor;
 nimeni nu domină, mai ales conducătorul de seminar;
 încurajarea creativității;
 exprimarea opiniilor personale.
 Într-o astfel de situație ar trebui urmați următorii pași:
 Pasul 1: să-i facem studentului cunoscută strategia de învățare;
 Pasul 2: să prezentăm avantajele strategiei;
 Pasul 3: să prezentăm avantajele strategiei comparative cu alte metode de învățare deja familiare;
 Pasul 4: să accentuăm în fața studentului că există și posibilitatea utilizării strategiilor de învățare.