Sunteți pe pagina 1din 16

Metodica predarii chimiei

1
Nicola Ramona Eugenia
Expunerea didactica

Metoda expunerii consta in prezentarea verbala monologata a unui volum de informatie de
catre educator catre educati, in concordanta cu prevederile programei si cu cerintele didactice ale
comunicarii. Sub aspectul functiei didactice principale, se inscrie intre metodele de predare ; dupa
mijloacele cu care opereaza pentru vehicularea continuturilor, avem de a face cu o metoda
verbala ; dupa gradul de angajare a elevului, este o metoda expozitiva, deci care situeaza mereu
elevul in postura de receptor. Este o metoda ce a beneficiat de o indelungata utilizare in procesul
de invatamant, de unde incadrarea ei intre metodele traditionale ale scolii de pretutindeni.
Se poate combina cu conversatia, in cadrul materiilor umaniste, cum ar fi istoria sau
literature si cu demonstratia, in cadrul unor obiecte ca geografia sau stiintele naturale. In functie
de varsta elevilor si de experienta lor de viata, poate imbraca mai multe variante: povestirea,
explicatia, prelegerea scolara.
Expunerea verbala, chiar daca are o pondere mai redusa in lectiile de chimie, este utila
deoarece:
a) permite transmiterea in scurt timp a unui ansamblu de concepte, teorii, legi ;
b) prin ,,vocea profesorului se influenteaza convingerile, atitudinile, opiniile si
sentimentele elevilor ;
c) are valoare formativa.
Expunerea verbala prezinta si inconveniente:
a) analiza este efectuata de profesor, elevii fiind numai receptori, deci este o stare
activa de nivel scazut ;
b) fluxul comunicarii este unidirectional, dinspre profesor spre elevi ;
c) este puternic structurata, centrata pe profesor, fara a oferi elevilor posibilitati de
initiativa.
Referitor la continutul expunerii se are in vedere:
a) alcatuirea unui plan inchegat si comunicat elevilor ;
b) selectarea si esentializarea ideilor in functie de valoarea lor cognitiva si educativa ;
c) folosirea unui limbaj expresiv ;
d) formularea unor concluzii partiale sau generale, precum si a unor intrebari la care elevii
sa reflecteze dupa expunere.
Receptarea expunerii profesorului are mari sanse de reusita daca profesorul :
Metodica predarii chimiei
2
Nicola Ramona Eugenia
a) are foarte clar in minte ceea ce are de expus pentru a putea ,,vorbi liber si a mentine
contactul vizual cu elevii (astfel el simte pulsul clasei si-si poate reconsidera expunerea
in functie de interesul elevilor si a atmosferei din clasa ;
b) foloseste o exprimare eleganta, clara, propozitii si fraze scurte in termeni corespunzatori
nivelului de cunostiinte si de intelegere a elevilor ;
c) vorbeste mai rar la inceput, apoi in ritm alert si in incheiere revine la ritmul lent ;
d) marcheaza ideile mai importante prin ton si intonatie ;
e) foloseste diagrame, scheme, fixe si/sau dinamice in cursul prezentarii, ceea ce
concentreaza atentia elevilor asupra esentialului, mobilizand gandirea si imaginatia
acestora ;
f) distribuie anticipat elevilor materiale ,,suport referitoare la tema expusa: scheme,
chestionare, rezumate, intrebari cheie pe care elevii le vor completa in timp ce asculta.
Povestirea consta in prezentarea informatiei sub forma descriptiva sau narativa, respectand
ordonarea in timp sau in spatiu a obiectelor, fenomenelor, evenimentelor. Explicatiile,
justificarile si corelatiile de ordin teoretic nu lipsesc cu desavarsire, dar ele ocupa un rol secundar
in raport cu prezentarea faptelor.
Explicatia este o forma de expunere orala, in care predomina argumentarea rationala. Se
refera la dezvaluirea unor date noi, pe baza argumentatiilor deductive. In acest sens, profesorul
enunta mai intai o definitie, o regula, un principiu, etc. sau prezinta un fenomen si dupa aceea
analizeaza diferitele exemple, prezentand cauzele, interpretarile sau aplicatiile posibile.
In explicatie, profesorul e dator sa foloseasca cuvintele adecvate (riguros din punct de
vedere stiintific, corect gramatical), sa realizeze o argumentare logica si sa fie preocupat de
captarea atentiei si interesului elevilor.
Explicatia castiga in claritate si valoare, precum si in economisirea timpului, daca se
folosesc diferite materiale didactice.
Prelegerea scolara este fara indoiala cea mai frecventa alegere intr-o abordare didactica
traditionala. In acest sens, este tipica imaginea profesorului la catedra sau la tabla care vorbeste
elevilor care stau cuminti in banca si asculta sau scriu dupa dictare. Am vazut ca aceasta abordare
este foarte putin eficienta pentru invatare.
Cu putina ,,sare si piper prelegerea poate fi reconditionata insa, si introdusa intr-un demers
didactic modern, centrat pe achizitiile elevului. Din aceasta perspectiva, dascalul trebuie sa se
preocupe de:
a) stimularea interesului elevilor prin:
intrarea in prelegere prin intermediul unei poante, povesti, imagini captivante si
in deplina relatie cu ceea ce urmeaza sa fie predat prin intermediul prelegerii;
prezentarea unei probleme/unui studiu de caz pe care se focalizeaza prezentarea;
Metodica predarii chimiei
3
Nicola Ramona Eugenia
lansarea unei intrebari incitante (astfel incat elevii sa fie atenti la prelegere
pentru a afla raspunsul).
b) aprofundarea intelegerii elevilor prin:
folosirea de exemple si analogii pe parcursul prezentarii pe cat posibil cu
trimiteri la viata reala;
dublarea verbalului cu alte coduri oferirea de imagini, grafice si alte materiale
ilustrative ; folosirea limbajului corporal.
c) implicarea elevilor pe parcursul prelegerii prin intreruperea prelegerii:
pentru a incita elevii la a oferi exemple, analogii, experiente personale;
pentru a da raspunsuri la diferite intrebari;
pentru a efectua o sarcina scurta care clarifica diverse pozitii enuntate.
d) evitarea unui punct final la final:
incheierea prelegerii prin intermediul unei probleme/aplicatii care urmeaza sa
fie rezolvate de elevi;
solicitarea elevilor pentru a rezuma cele prezentate sau pentru a concluziona.















Metodica predarii chimiei
4
Nicola Ramona Eugenia
Conversatia

Conversatia este utilizata in predarea-invatarea tuturor disciplinelor. Conversatia care are
functie sa mobilizeze cunostiintele pe care le au elevii si sa ii conduca pe acestia la descoperirea
unor noi adevaruri se numeste conversatie euristica. Reactualizarile cunostiintelor si captarea
atentiei pentru tema noua, propusa pentru studiu, se realizeaza prin conversatie de reactualizare.
Conversatia de fixare se utilizeaza in scopul fixarii si sistematizarii cunostiintelor, in timp
ce verificarea orala se poate realiza prin conversatie de verificare. Conversatia euristica este cel
mai des utilizata in lectiile de chimie. In esenta ea consta in aceea ca, folosindu-se de o
succesiune de intrebari, puse cu maiestrie si in alternanta cu raspunsurile primite de la elevi,
profesorul ii indeamna pe acestia sa efectueze investigatii in sfera informatiilor existente deja in
mintea lor, sa faca asemenea asociatii, incat sa ajunga la descoperirea unor noi adevaruri.
Conversatia euristica are si o formula specifica de desfasurare. Adica, se poate vedea ca
intrebarile si raspunsurile se incheaga in serii compacte, fiecare noua intrebare avandu-si punctul
de plecare in raspunsul anterior.
Posibilitatea de utilizare a conversatiei euristice nu este nelimitata, ci conditionata de un
fapt esential: experienta de cunoastere de pana atunci a elevului care sa ii permita sa dea
raspunsuri la intrebarile ce i se adreseaza.
Atat profesorul, cat si elevii pot formula intrebari referitoare la tema lectiei. Primul, spre a
vedea cum au fost receptate si intelese mesajele sale didactice, ceilalti pentru a lamuri anumite
chestiuni sau pentru a-si completa informatiile de care dispun, in legatura cu subiectul aflat in
discutie.
Intrebarile puse de profesor trebuie sa se adreseze cu precadere gandirii elevilor, nu
memoriei lor si sa fie astfel formulate incat sa ii incite la dialog si nu sa ii inhibe.
Intrebarile formulate de profesor vor avea in vedere cunostiintele anterioare si experientele
elevilor. In caz contrar, raspunsurile asteptate vor veni doar de la elevii care beneficiaza acasa de
indrumare sau de la cei interesati de tema discutata, pe care au studiat-o pe cont propriu in
prealabil.
Pentru realizarea obiectivelor invatarii se recomanda intrebarile ,,deschise care solicita
inteligenta productiva, indeamna la anumite actiuni, sugereaza sau anticipeaza anumite operatiuni
de efectuat si lasa elevilor mai multa libertate de cautare, de cercetare, de formulare a mai multor
raspunsuri sau solutii posibile. In acest sens, o frecventa utilizare au:
a) intrebarile convergente, care indeamna la analize, comparatii, sinteze, asociatii de idei,
explicatii ;
Metodica predarii chimiei
5
Nicola Ramona Eugenia
b) intrebarile divergente, care exerseaza gandirea pe traiectorii inedite, originale,
evidentiind o diversitate de solutii la aceeasi problema ;
c) intrebarile de evaluare solicita elevii sa emita judecati proprii asupra aspectelor
intalnite, in functie de criterii diferite.






















Metodica predarii chimiei
6
Nicola Ramona Eugenia
Problematizarea

Problematizarea este o metoda de invatamant care consta in crearea cu scop didactic a
unei stari conflictuale, a unei contradictii intre cunostiintele elevilor si cerintele unei probleme
care li se propune elevilor spre rezolvare.
Metoda consta in crearea unor astfel de contradictii (reale sau aparente), de situatii-
problema, pe care elevii sa le sesizeze si la care sa caute un raspuns, o solutie.
Situatii-problema se creeaza atunci cand:
a) apare un dezacord intre vechile cunostiinte ale elevului si cerintele impuse de
rezolvarea unei probleme ;
b) elevul trebuie sa aleaga, dintr-un lant de cunostiinte, numai pe acelea care ii vor fi
necesare in realizarea problemei, completand datele care lipsesc ;
c) elevul este pus in fata unei contradictii intre modul de rezolvare a problemei posibil din
punct de vedere teoretic si imposibilitatea de aplicare in practica ;
d) elevul este solicitat sa vada dinamica miscarii in statica unei scheme ;
e) i se cere elevului sa aplice cunostiinte invatate anterior, in conditii noi.
In rezolvarea oricarei situatii-problema elevul trebuie sa parcurga o serie de etape:
a) punerea problemei ;
b) intelegerea datelor problemei, a dificultatilor pe care le implica ;
c) confruntarea cu problema ;
d) cautarea solutiei care presupune examinarea datelor situatie-problema ;
e) formularea ipotezei de lucru ;
f) reactualizarea selectiva a cunostiintelor, a experientei dobandite recent ;
g) stabilirea de corelatii ;
h) operarea cu informatii ;
i) stabilirea modului de rezolvare si comunicare ;
j) gasirea solutiei ;
k) verificarea solutiei sau a rezolvarii propuse.
Metoda problematizarii implica folosirea de:
a) intrebari-problema ;
b) situatii-problema.
Problematizarea presupune urmatoarele avantaje:
a) largeste orizontul gandirii elevului, facand loc rationamentului probabilistic ;
Metodica predarii chimiei
7
Nicola Ramona Eugenia
b) favorizeaza aspectul formativ al invatamantului prin stimularea participarii efective a
elevului si prin dezvoltarea intereselor lui de cunoastere ;
c) sporeste trainicia si aplicabilitatea informatiei elevului in practica ;
d) genereaza pentru elev o mare posibilitate de transfer a diverselor reguli, insusite in
multitudinea de situatii problematice.




































Metodica predarii chimiei
8
Nicola Ramona Eugenia
Brainstorming

Brainstormingul sau asaltul de idei reprezinta formularea a cat mai multor idei oricat de
fanteziste ar putea parea acestea ca raspuns la o situatie enuntata dupa principiul cantitatea
genereaza calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile si inedite este
necesara o productivitate creativa cat mai mare:
O asemenea activitate presupune o serie de avantaje:
a) participarea efectiva a tuturor participantilor ;
b) dezvoltarea capacitatii de a trai anumite situatii, de a le analiza, de a lua decizii privind
alegerea solutiei optime ;
c) exprimarea personalitatii ;
d) eliberarea de prejudecati ;
e) exersarea creativitatii si a unor atitudini deschise la nivelul grupului ;
f) dezvoltarea relatiilor interpersonale, prin valorizarea ideilor fiecaruia ;
g) realizarea unei ambiante pline de prospetime si de emulatie.
Pentru derularea optima a unui brainstorming se pot parcuge urmatoarele etape:
a) alegerea temei si a sarcinii de lucru ;
b) solicitarea exprimarii intr-un mod cat mai rapid, in fraze scurte si concrete, fara cenzura
a tuturor ideilor chiar traznite, neobisnuite, absurde, fanteziste asa cum vin ele in
minte legate de rezolvarea unei situatii-problema conturate. Se pot face asociatii in
legatura cu afirmatiile celorlalti, se pot prelua, completa sau transforma ideile din grup,
dar sub nici un motiv, nu se vor admite referiri critice. Nimeni nu are voie sa faca
observatii negative ;
c) inregistrarea tuturor ideilor in scris (pe tabla, flipchart) ;
d) anuntarea unei pauze pentru asezarea ideilor (de la 15 minute pana la o zi) ;
e) reluarea ideilor emise pe rand si gruparea lor pe categorii ;
f) analiza critica, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior, la
nivelul clasei sau al unor grupuri mai mici ;
g) selectarea ideilor originale sau a celor mai apropriate de solutii fezabile pentru
problema supusa atentiei. In aceasta etapa se discuta liber, spontan, riscurile si
contradictiile care apar ;
h) afisarea ideilor rezultate in forme cat mai variate si originale : cuvinte, propozitii,
colaje, imagini, desene, cantece, joc de rol, etc.

Stiu/Vreau sa stiu/Am invatat

Cu grupuri mici sau cu intreaga clasa, se trece in revista ceea ce elevii stiu deja despre o
anumita tema si apoi se formuleaza intrebari la care se asteapta gasirea raspunsului in lectie.
Pentru a folosi aceasta metoda puteti parcurge urmatoarele etape:
Metodica predarii chimiei
9
Nicola Ramona Eugenia
a) Cereti-le la inceput elevilor sa formeze perechi si sa faca o lista cu tot ce stiu despre
tema ce urmeaza a fi discutata. In acest timp, construiti pe tabla un tabel cu urmatoarele
coloane: Stiu/Vreau sa stiu/Am invatat, cum este cel de mai jos:
Stiu Vreau sa stiu Am invatat
Ce credem ca stim Ce vrem sa stim Ce am invatat
b) Cereti apoi catorva perechi sa spuna celorlalti ce au scris pe liste si notati lucrurile cu
care toata lumea este de acord in coloana din stanga. Poate fi util sa grupati informatiile
pe categorii.
c) In continuare, ajutati-i pe elevi sa formuleze intrebari despre lucrurile de care nu sunt
siguri. Aceste intrebari pot aparea in urma dezacordului privind unele detalii sau pot fi
produse de curiozitatea elevilor. Notati aceste intrebari in coloana din mijloc ;
d) Cereti-le apoi elevilor sa citeasca textul ;
e) Dupa lectura textului, reveniti asupra intrebarilor pe care le-au formulat inainte de a citi
textul si pe care le-au trecut in coloana Vreau sa stiu. Vedeti la care intrebari s-au
gasit raspunsuri in text si treceti aceste raspunsuri in coloana Am invatat. In
continuare, intrebati-i pe elevi ce alte informatii au gasit in text, in legatura cu care nu
au pus intrebari la inceput si treceti-le si pe acestea in ultima coloana ;
f) Intoarceti-va apoi la intrebarile care au ramas fara raspuns si discutati cu elevii unde ar
putea cauta ei aceste informatii ;
g) In incheierea lectiei elevii revin la schema S/V/I si decid ce au invatat din lectie. Unele
din intrebarile lor s-ar putea sa ramana fara raspuns si s-ar putea sa apara intrebari noi.
In acest caz, intrebarile pot fi folosite ca punct de plecare pentru investigatii ulterioare.











Metodica predarii chimiei
10
Nicola Ramona Eugenia
Experimentul de laborator

Experimentul este o metoda fundamentala in predarea-invatarea stiintelor naturii.
Experimentul este o observare provocata. A experimenta inseamna a-i pune pe elevi in situatia de
a concepe si a practica ei insisi un anumit gen de operatii, cu scopul de a observa, a studia, a
dovedi, a verifica, a masura rezultatele. E o provocare intentionata.
Chimia fiind o stiinta experimentala care isi bazeaza procesul teoretic si isi gaseste
aplicativitatea practica in incercarile de laborator, are la baza experimentul atat ca metoda de
investigatie stiintifica, cat si ca metoda de invatare.
Experimentele chimice se folosesc de obicei integrate, in numar mai mare sau mai mic, in
diferite etape ale lectiilor. Acestea pot fi clasificate dupa mai multe criterii: in functie de locul in
ierarhia invatarii, de participarea elevilor, de capacitatea umana si de locul de inavatare in lectii.
Dupa locul pe care il ocupa in lectie, experimentele se pot clasifica in:
a) experimente pentru stimularea interesului fata de noile informatii ; (se afla in momentul
de introducere in lectie) ;
b) experimente pentru invatarea noilor informatii, aprofundarea sau extinderea lor (in
lectia propriu-zisa) ;
c) experimente pentru fixarea cunostiintelor (se introduc pe parcursul lectiei in momentele
de feed-back sau in recapitulare) ;
d) experimente pentru evaluare (locul lor este variat, putand fi utilizate la inceputul
invatarii, pe parcursul ei sau la sfarsitul procesului de invatare) ;
Metoda lucrarilor practice consta in efectuarea de catre elevi a unor sarcini cu caracter
aplicativ: de proiectare, de executie, de fabricatie, de reparatie. Prin aceasta metoda se realizeaza:
invatarea de priceperi si deprinderi ; achizitionarea unor strategii de rezolvare a unor probleme
practice ; consolidarea, aprofundarea si sistematizarea cunostiintelor.
Lucrarile practice se desfasoara individual sau in grup, intr-un spatiu scolar specific,
inzestrat cu mijloace si echipamente tehnice. Se recomanda efectuarea unui instructaj (care sa
contina si prelucrarea normelor de protectie a muncii) ; organizarea riguroasa a muncii elevilor,
prin indicarea sarcinilor si a responsabilitatilor ; diversificarea modalitatilor de evaluare si
valorificare a rezultatelor (de exemplu, prin organizarea de expozitii cu produsele realizate).
Dupa criteriul participativ al elevilor, lucrarile de laborator pot fi efectuate:
a) frontal ;
b) individual.
Metodica predarii chimiei
11
Nicola Ramona Eugenia
Cele frontale = toti elevii impartiti pe grupe lucreaza simultan, rezolva toti aceeasi
problema, folosindu-se de aceeasi aparatura.
Cele individuale = grupele de elevi lucreaza teme diferite si cu aparatura diferita.
Avantaje frontale:
1. Cand se lucreaza frontal, tema care constituie obiectul lucrarii de laborator poate fi
legata de tema studiata la lectie ; se obisnuieste ca elevii sa lucreze in colectiv (in
grupa), munca se divide intre membrii sau intre grupele de elevi (economisindu-se
timp), fiecare lucrand la o singura dependenta, iar la sfarsitul lucrarii, rezultatele se
reunesc si se trag concluziile.
2. Profesorul poate conduce eficient lucrarea frontala, pentru ca se lucreaza la aceeasi
tema.
3. Timp de lucru mai economic.
4. Poate supraveghea toti elevii si poate sa ia parte la stabilirea rezultatelor si la verificarea
lor.
5. Lucrul frontal permite schimbul de pareri si lamuriri in comun a unor dificultati.
Evaluarea activitatilor experimentale
Are un caracter predominant formativ.
Modalitatile prin care profesorul poate evalua astfel de activitati sunt:
a) observarea elevilor in timpul lucrului si notarea unor impresii generale asupra activitatii
lor ;
b) compararea performantelor elevilor cu o schema realizata de profesor inaintea lucrarii ;
c) analiza referatului intocmit de elevi in urma lucrarii de laborator.
Prin prezentarea raportului fiecarui grup de elevi se poate evalua activitatea acestora,
compararea rezultatelor provenite de la grupe care au investigat aceeasi tema, se sistematizeaza
rezultatele investigatiilor pentru tema urmarita.





Metodica predarii chimiei
12
Nicola Ramona Eugenia
Algoritmizarea

Algoritmizarea este acea metoda de invatamant cu ajutorul careia achizitionarea noilor
cunostiinte se realizeaza prin parcurgerea succesiva a unor etape la capatul carora se obtine
rezultatul dorit, solutia unei probleme.
Un algoritm reprezinta o succesiune de operatii care se desfasoara intotdeauna in aceeasi
ordine, cu strictete stabilita si care conduce conduce in final la rezolvarea corecta a unei probleme
sau sarcini concrete de acelasi tip.
Elaborarea unui algoritm operational, utilizat in invatare, cuprinde urmatoarele etape:
a) analiza procesului (fenomenului sau problemei) de invatat ;
b) descompunerea lui in operatii elementare ;
c) stabilirea unei succesiuni optime a acestor operatii ;
d) verificarea, pe cale experimentala sau mintala, a concordantei dintre gradul deificultate
al operatiilor si nivelul de pregatire al elevilor ;
e) definirea listei de operatii si a etapelor de realizare ;
f) aplicarea algoritmului astfel stabilit la rezolvarea unui anumit tip de probleme ;
g) corectarea algoritmului dupa aplicari repetate.
Algoritmii ce intervin in predarea chimiei se pot grupa in:
a) algoritmi de rezolvare, prezenti sub forma unor scheme de rezolvare a unor probleme de
chimie de diferite tipuri ;
b) algoritmi de recunoastere, de identificare, prezentare a unor reguli de identificare a unui
anumit tip de probleme sau prezentare a unui grup de proprietati prin intermediul carora
pot fi identificate anumite categorii de substante si fenomene chimice.
1. Algoritm folosit in rezolvarea problemelor
a) scrierea ecuatiei reactiei chimice ;
b) exprimarea in grame sau in moli in ecuatia reactiei chimice a reactantilor si a
produsilor de reactie ;
c) stabilirea datelor problemei si a necunoscutei ;
d) determinarea necunoscutei.
2. Algoritm sub forma de reguli de calcul:
a) calculul compozitiei procentuale a substantei ;
b) impartirea procentului la masa atomica ;
c) raportarea la numarul cel mai mic ;
d) stabilirea formulei brute ;
e) stabilirea formulei moleculare.
Metodica predarii chimiei
13
Nicola Ramona Eugenia
3. Algoritm pentru stabilirea coeficientilor unei reactii redox:
a) scrierea formulelor reactantilor si produsilor de reactie
b) marcarea elementelor al caror numar de oxidare se modifica in decursul reactiei
chimice ;
c) scrierea ecuatiilor proceselor de oxidare si reducere ;
d) intrucat numarul electronilor cedati trebuie sa fie acelasi cu numarul electronilor
acceptati, se alcatuieste bilantul electronic si se completeaza ecuatia procesului cu
numarul atomilor ce se oxideaza si se reduc ;
e) completarea ecuatiei, tinand seama de bilantul atomic, deci respectarea legii
conservarii numarului atomilor.
4. Algoritm sub forma unui model sau a unei scheme de desfasurare a unui rationament
logic
Dintre avantajele metodei algoritmizarii in invatamant mentionam:
a) evitarea cautarilor inutile si erorilor ;
b) realizarea unei importante economii de timp ;
c) marirea sigurantei in rezolvarea unor probleme ;
d) formarea unor deprinderi intelectuale si practice trainice ;
e) asigurarea unei mai bune organizari si sistematizari a activitatilor profesorilor si
elevilor.
Metoda are si anumite limite:
a) nu se poate aplica in toate situatiile, ci numai atunci cand problemele care fac
obiectul instruirii pot fi descompuse in operatii care se pot realiza in etape
succesive, conducand univoc la acelasi rezultat, in toate cazurile similare ;
b) poate conduce, in cazul unor aplicari excesive, la o anumita uniformitate in gandire
si la tendinta de a forta rezolvarea unor probleme complexe prin prescriptii
algoritmice, lucru care, evident, nu este posibil.







Metodica predarii chimiei
14
Nicola Ramona Eugenia
Manualul scolar

Manualul scolar reprezinta documentul scolar oficial care concretizeaza programa scolara a
unui obiect de invatamant pentru o anumita clasa, tratand unitatile de continut in capitole,
subcapitole, grupuri de lectii, secvente de invatare, etc.
O definitie cu totul provizorie a acestei metode ar suna astfel: metoda didactica in cadrul
careia invatarea are ca sursa esentiala si ca instrument de formare a elevului cartea scolara sau
alte surse similare. Se bazeaza pe lectura textului scris.
In acelasi timp, el este un instrument al predarii si cel mai important instrument de
informare si de lucru pentru elevi. Pentru cadrele didactice este un instrument orientativ, un ghid
in proiectarea activitatilor didactice.
Eficienta muncii didactice a crescut foarte mult o data cu aparitia cartii manualul scolar.
Cunostiintele din manual respecta structura logica a stiintei respective.
Ca metoda de invatamant, munca cu manualul si alte carti este folosita in toate perioadele
de varsta mai ales in scoala, dar si in procesul de autoeducatie.
Manualul trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
a) originalitate si competenta metodica ;
b) continuturile sa fie tratate corect din punct de vedere stiintific si prezentate intr-o
succesiune logica, sa fie accesibile si atractive pentru elevi ;
c) sa aiba caracter interactiv ;
d) sa respecte programa scolara in vigoare ;
e) sa corespunda exigentelor actuale ale invatamantului modern in domeniul respectiv ;
f) sa fie adaptabil la particularitatile clasei ;
g) la fiecare unitate de invatare sa se precizeze importanta practica a substantei, a reactiilor
chimice, pentru a forma motivatia elevilor de a-si continua studiul ;
h) dupa fiecare unitate de invatare sa existe un numar suficient de exercitii si probleme,
care sa ajute la insusirea, fixarea cunostiintelor, consolidarea celor predate elevilor.
Aceasta metoda urmareste formarea priceperilor si deprinderilor necesare folosirii corecte
si eficiente a manualelor scolare si a altor carti ca sursa de informare. Metoda ii ajuta pe elevi sa-
si insuseasca noi cunostiinte, sa le sistematizeze si sa le fixeze, sa-si formeze priceperi si
deprinderi de munca intelectuala.

Metodica predarii chimiei
15
Nicola Ramona Eugenia
Testul docimologic

Testul docimologic reprezinta un instrument de evaluare complex format dintr-un ansamblu
de sarcini de lucru (probe sau intrebari numite itemi), ce permit masurarea si aprecierea
nivelului de pregatire al elevilor precum si a nivelului de formare si dezvoltare a unor capacitati
si competente de diverse naturi. Rezultatul testului docimologic pune in evidenta
progresul/regresul inregistrat de elev intr-o perioada de timp, constituind si un indicator de
eficienta a activitatii profesorului.
Testul docimologic are urmatoarele componente:
a) obiectivele didactice stabilite in corelatie cu continuturile de invatamant ;
b) continuturile itemilor ;
c) rezolvarile itemilor si modul de acordare a punctajelor ;
d) performanta maxima specifica, care reprezinta nivelul comportamantal maxim ce poate
fi atins de elev ;
e) performanta minima admisa.
Testul docimologic prezinta atat avantaje, cat si dezavantaje.
Avantaje:
a) obiectivitate sporita ;
b) rigurozitate in masurarea achizitiilor scolarului si in aprecierea modului de rezolvare a
itemilor/probelor continute in test ;
c) vizeaza intreaga personalitate a scolarului ;
d) dezvolta capacitatea de autoevaluare la scolari, in masura in care acestia pot verifica
singuri corectitudinea modului de rezolvare a itemilor ;
e) permit obtinerea de rezultate multiple ;
f) se pot construi relativ usor ;
Dezavantaje:
a) se elaboreaza greu ;
b) consuma timp ;
c) inhiba elevii emotivi.
Etapele elaborarii unui test docimologic:
a) stabilirea obiectivelor ;
b) stabilirea materiei din care se va sustine testarea ;
Metodica predarii chimiei
16
Nicola Ramona Eugenia
c) elaborarea itemilor si a etaloanelor de corectare ;
d) cuantificarea testului (atribuirea punctajelor, echivalarea in note/calificative) ;
e) organizarea testului (instiintarea elevilor, prezentarea instructiunilor de lucru, precizarea
timpului de executie, asigurarea conditiilor de aplicare a testului) ;
f) aplicarea testului ;
g) notarea rezultatelor obtinute (transformarea punctajului obtinut, in urma testarii, in
nota).