Sunteți pe pagina 1din 65

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

CUPRINS

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Cuvant inainte. Generalitati.. Tipuri de organe de plante ce pot fi recoltate.. Factori ce influenteaza cresterea productiei la plantele medicinale si aromatice...................................................................................................... Scheme tehnologice de recoltare a plantelor medicinale si aromatice utilizate......................................................................................................... Cerinte agrotehnice de exploatare. Tehnici/tehnologii de recoltare a plantelor medicinale si aromatice cultivate in zona Calarasi-Silistra.................................................................. Concluzii Anexe. Fise tehnice ale utilajelor de recoltat plante medicinale si aromatice, utilizate si propuse....................................................................... Bibliografie

2 4 6 7 14 21 22 45 46 64

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

CUVANT NAINTE

Interesul pentru terapia cu produse farmaceutice obtinute din plante este in continua crestere, din a doua parte a secolului trecut, datorita faptului ca acestea sunt mai compatibile cu organismul uman, fiind mai apropiate din punct de vedere metabolic si mai usor de tolerat decat medicamentele de sinteza. n Romania, folosirea plantelor de leac are o veche traditie amintind faptul ca filozoful si istoricul grec Herodot (484-425 .e.n.) mentiona priceperea dacilor in folosirea plantelor pentru vindecarea ranilor si calmarea durerilor. Preocuparile privind valorificarea plantelor medicinale si aromatice din tara noastra au un suport stiintific recunoscut inca de la inceputul secolului al XX-lea. Prima statiune experimentala din lume specializata in studierea plantelor medicinale a fost infiintatala Cluj, in anul 1904. Studiile in domeniul plantelor medicinale si aromatice au continuat din anul 1930 in cadrul Institutului de Cercetari Agronomice al Romaniei, la Statiunile Agricole din Bucuresti, Cluj, Campia Turzii, Magurele, Brasov, Valul lui Traian, iar din anul 1975 in cadrul Statiunii de Cercetari pentru Plante Medicinale si Aromatice Fundulea. Avand conditii foarte variate de clima si sol, tara noastra are o flora diversificata si bogata. In scop medicinal si aromatic, pentru nevoile interne si pentru export, in tara noastra se recolteaza sistematic, in prezent, peste 150 de specii de plante. [1]. Cerintele mereu crescande de materie prima vegetala pentru industria chimico-farmaceutica, si ale solicitarilor pentru alti beneficiari, au condus la marirea suprafetelor cultivate cu plante medicinale si la largirea sortimentului acestora. Necesitatea cultivarii plantelor medicinale si aromatice decurge si din faptul ca, in flora spontana, diferitele specii cresc pe areale mari, uneori greu accesibile, incat depistarea, culegerea si transportul lor se face greu, neasigurand un ritm adecvat, iar pretul de cost al materiei prime devine foarte ridicat, precum si faptul ca nu intotdeauna, culegatorii ocazionali cunosc foarte bine plantele medicinale si momentul recoltarii lor, ducand la impurificarea materiei prime, respectiv la recoltarea unui produs sarac in principii active. Prin cultivarea pe baze stiintifice si recoltarea mecanizata a plantelor medicinale si aromatice, se asigura necesarul de materie prima vegetala pentru industria de medicamente din tara noastra, se obtine un produs bogat in principii
2

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

active si mai omogen, se poate evita substituirile si falsificarile, recoltarea se poate face in momentul optim (cand continutul in principii active este maxim). Lucrarea de fata prezinta tehnici si tehnologii de recoltare a plantelor medicinale si aromatice in zona Calarasi-Silistra. I n prima parte se prezinta organele de plante medicinale si aromatice care se recolteaza, momentul optim de recoltare, factori ce influienteaza cresterea productiilor la plante medicinale si aromatice si scheme tehnologice de recoltare utilizate. In partea finala sunt prezentate plantele medicinale si aromatice cultivate in zona Calarasi-Silistra, epoca de recoltare, modul de recoltare si descrierea tehnicilor folosite la recoltare Lucrarea se adreseaza tuturor celor care direct sau indirect contribuie la producerea si valorificarea plantelor medicinale si aromatice. Sunt prezentate in lucrare cunostinte utile unui public larg, doritor sa cunoasca, sa cultive sau sa recolteze si sa valorificeplante medicinale si aromatice, pentru nevoi proprii si pentru cerintele economiei nationale.

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

1. GENERALITI Plantele medicinale si aromatice pot fi obtinute din flora spontana sau prin cultivare, la recoltarea acestora fiind necesara indeplinirea acelorasi conditii cu mentiunea ca la speciile recoltate din flora spontana trebuie evitata recoltarea excesiva, in vederea prevenirii disparitiei acestora. Recoltarea plantelor medicinale si aromatice, reprezinta prima etapa in prelucrarea primara a produsului vegetal, prin care acesta este pregatit pentru utilizarea in diferite ramuri ale industriei. Recoltarea plantelor medicinale si aromatice, facuta in conditii optime este determinanta pentru obtinerea unei materii prime de calitate si in aceeasi masura pentru un randament de prelucrare crescut.. Recoltarea organelor necorespunzatoare, prematura sau tardiva, uscarea neglijenta sau conservarea neadecvata pot duce la compromiterea produsului vegetal (herba). Modalitati de recoltare - Mecanizat (mai putin frecvent in flora spontana): cu combina, pluguri, dislocatoare, cositori si tocatoare; - Manual: seceri, coase, cutite, cazmale, piepteni speciali; Conditii de recoltare Conditiile de recoltare se refera pe de o parte, la caracteristicile meteorologice ale perioadei in care se colecteaza plantele: vreme calda, fara precipitatii; la unele specii sunt mentionate momente optime cum ar fi: pe roua (petale de trandafir), si pe de alta parte la fenofaza optima (momentul de vegetatie in care planta are cel mai bun potential productive si calitativ). Conditiile de calitate - Caracterizarea biomorfologica si botanica a speciilor: aspect, culoare, miros, gust, descriere botanica macro si microscopica, puritate (corpuri straine si impuritati minerale). - Caracterizarea chimica a plantelor medicinale si aromatice, include determinarea cantitativa a compusilor chimici raspunzatori pentru efectul terapeutic: glicozizi, alcaloizi, uleiuri volatile, etc. - Determinarea nivelului de contaminanti (pesticide si metale grele) din plante.

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

In functie de destinatia plantelor medicinale si aromatice, acestea trebuie transportate in conditii optime fie la procesator, fie pe piata, caz in care distributia trebuie facuta imediat, pentru a evita degradarea produsului.

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

2. TIPURI DE ORGANE DE PLANTE CE POT FI RECOLTATE - Mugurii (gemmae): se recolteaza primavara, odata cu inceperea circulatiei sevei, uneori chiar de la sfarsitul lunii februarie. Se recolteaza cand sunt complet dezvoltati, inainte de deschidere, ex.: muguri de brad, de plop, nuc, coacaz, etc. - Scoarta (cortex): se recolteaza primavara, dupa inceperea circulatiei sevei, deoarece in aceasta perioada se desprinde mai usor. De obicei scoarta se recolteaza de pe ramurile si tulpinile plantelor de cel putin 3 ani, prin incizii circulare practicate la distante de 20-30 cm si apoi longitudinal, ex.:crusin, salcie,etc. - Frunzele (folium): se recolteaza numai pe timp frumos si uscat. In general momentul optim se considera a fi perioada de dinainte si pe durata infloririi plantei. Se urmareste recoltarea frunzelor ajunse la maturitate, intregi, neatacate de boli si daunatori si in vegetatie, ex.: patlagina, salvie, cimbru, isop, roinita, anghinare, patlagina, potbal, menta, papadie, etc. - Iarba (herba): se recolteaza in special in perioada de inflorire a plantei. De la speciile anuale se colecteaza toata partea aeriana, iar de la cele perene iarba va fi taiata deasupra partii lignificate, ex.: sunatoare, rostopasca, coadasoricelului, cicoare, sovarf, etc. - Florile (flores): se recolteaza la un anumit stadiu de imbobocire, determinat in functie de nivelul de principii active acumulate, ex.: salcam, lavanda, trandafir, soc, paducel, cimbru, isop, craite, galabenele, etc. - Semintele (semen): se recolteaza la maturitatea deplina, moment recunoscut dupa culoare si forma, ex.: coriandru, mustar, fenicul, armurariu, castane, macese, salvie, cimbru, craite, roinita, galbenele, anghinare, patlagina, cicoare, etc. - Radacinile (radix) stolonii, rizomii (rhizoma),bulbii (bulbus), tuberculii (tubera): se recolteaza toamna la sfarsitul perioadei de vegetatie, cand sunt mai bogate in principii active sau primavara, inainte de intrare in vegetatie, ex.:valeriana, lemnul dulce; menta; obligeana, stanjenelul; brandusa de toamna; tataneasa, brusture, cicoare.

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

3. FACTORI CE INFLUENTEAZA CRESTEREA PRODUCTIEI LA PLANTELE MEDICINALE SI AROMATICE Influenta folosirii ingrasamintelor chimice Ingrasamintele cu azot si fosforin doze de N70, P70, au contribuit la sporirea productiei la craite, obtinandu-se un spor de 160q/ha samanta, spor ce reprezinta 32% fata de martorul neingrasat. [2]

Fig.1 Variatia productiei de craite (media 1984-1986) in functie de ingrasamintele cu fosfor [2]

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

Fig.2 Variatia productiei de craite (media 1984-1986) in functie de ingrasamintele cu azot [2] Doza optima economica de azot a fost de 70,3 kg/ha, la care s-a obtinut si o eficienta economica si energetica destul de ridicata. [2] Eficienta economica si energetica a aplicarii ingrasamintelor cu NP la craite cultivate pentru samanta (tabel 1). Tabelul 1
Nr. varia nta Doza Doza Spor de de de productie fosfor azot Kg/ Kg/1 kg/ha kg/h ha kg a ingra samant Valoare spor lei Costul ingrasa mintelor, lei Venit net suplimen tar lei/ha Venit suplimentar obtinut/1 leu cheltuit cu ingrasamin te Energia consumata cu Ingrasami nte, kWh/ha

10 70 50 10 40 90 100 30 110

0 0.2 1.0 0.6 0.2 0.4 0.8 0.7 0.4 0.9

0 930 6510 4650 930 3720 8370 9300 2790 10230


8

0 260 364 468 230 490 594 698 322 572

0 670 6146 4182 700 3233 4776 8602 2468 9658

0 3.5 17.8 9.9 4.0 7.5 14.0 13.3 8.6 17.8

0 1285 1799 2313 283.5 1568.5 2085.5 2596.5 395 1680

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

160 140 50 100 140 130

1.2 0.8 0.6 0.7 0.8 0.8

14880 13020 4650 9300 13020 12090

686 700 414 674 778 882

14194 12320 4236 8626 12242 11208

21.6 18.6 11.2 13.7 16.7 13.7

2194 3708 508.5 1793.5 2307.5 2823.5

Influenta plantei premergatoare si a epocii de semanat Epoca de semanat influienteaza semnificativ productia de herba in perioada 20oct.-10nov. cand se realizeaza un spor de productie de 172,2-194,8% (tab.2). [3]. Planta premergatoare a influientat de asemenea, productia de herba, cea mai buna fiind orzoaica pentru matraguna.( tab.3) [3] Tabelul 2 Semnificatia

Varianta de semanat Epoca de toamna 1 octombrie 10 octombrie 20 octombrie 30 octombrie 10 noiembrie 10 martie 20martie 30 martie 10 aprilie

Productia q/ha 81.8 93.9 105.9 114.7 98.6

Diferenta q/ha 42.9 55.0 67.0 74.8 59.7

% 210.3 241.3 272.2 294.8 253.4

***

Epoca de primavara

38.9 38.4 36.6 31.9 5.2 6.9 9.1

-0.5 -2.3 -7.0

100.0 98.7 94.7 82.0

***

DL 5% DL 1% DL 0.1%

Influienta epocii de semanat asupra productiei de herba la matraguna (media anilor 1978-1980) . [3]

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

Varianta Chimion Orzoaica DL 5% DL 1%

Productia q/ha 67.6 74.8

Diferenta 7.2 4.9 9.1

% 100 110.6

Tabelul 3 Semnificatia

Influienta plantei premergatoare asupra productiei de herba la matraguna (media anilor 1978-1980). [3] Influenta distantei de semanat si a normei de samanta Productiile cele mai mari de herba la marar s-au obtinut la distantele de 12,5-25 cm cu normele de 16-18 kg/ha samanta . [4] Cel mai mare continut de ulei volatil (1,43%) s-a realizat la varianta in care s-a folosit norma de 14kg/ha si distanta intre randuri de 37,5cm . [4] Influienta distantei si normei de semanat asupra productiei de herba la marar (media anilor 1986-1989) (Tabel 4) si fig.3. Tabelul 4 Semnificatia

Varianta

Productia q/ha %

Diferenta q/ha

Influenta distantei de semanat (cm) 12.5 25.0 37.5 DL5% Influenta normei de samanta (kg/ha) 14 16 18 20 DL5%
10

71.7 71.9 66.4

107 108 100 5.0

5.3 5.5 Mt.

67.2 71.8 72.4 67.8

100 107 108 101 4.5

Mt. 4.6 5.2 0.6

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

Fig.3 Influenta distantei si normei de semanat asupra productiei de herba la marar (media anilor 1986-1989). [4] Influenta distantei si normei de semanat asupra continutului si a productiei de ulei volatil la marar (media anilor 1986-1989) (Tabel 5) si fig.4. [4] Tabelul 5 Varianta Productia Continutul Productia Diferenta Semnificatia de herba ml/% de ulei Kg/ha q/ha Kg/ha % Influenta distantei de semanat (cm) 14 67.2 1.32 77.1 100 Mt. 16 71.8 1.24 77.4 100 0.3 18 72.4 1.17 73.6 95 -3.5 * 20 67.8 1.25 73.7 95 -3.4 DL 5% Influenta distantei de semanat (cm) 12.5 25.0 37.5 DL 5% 71.7 71.9 66.4 1.26 1.22 1.28 78.5 76.3 73.9 106.2 103.2 100 0.27 4.6 2.4 Mt. 4.4

11

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

Fig.4 Influenta distantei si normei de semanat asupra continutului si a productiei de ulei volatil la marar (media anilor 1986-1989) [4] Influenta lungimii de segmentare a stolonilor asupra productiei de herba si ulei volatil (tab.6). Lungimea de segmentare a stolonilor de menta influienteaza productia de herba si ulei volatil . [1]. Tabelul 6 Productia medie de: Lungimea Herba proaspata Ulei volatil stolonilor q/ha % Kg/ha % Stoloni intregi 42.9 100 2-3 100 Stoloni 28.7 67 15.3 66 segmentati la 56 cm Stoloni 38.5 90 19,3 84 segmentati la 15-16 cm Stoloni 42.2 48 21 91 segmentati la 20-27 cm Influenta lungimii de segmentare a stolonilor asupra productiei de herba si ulei volatil.[1].
12

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

Cu cat stolonii sunt mai mici, scade densitatea si productia de herba si ulei volatil. Paun E. 1988, arata ca stolonii de 20-27cm, realizeaza productii similare cu cei nesegmentati si reprezinta un deosebit avantaj la plantarea mecanizata.

13

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

4. SCHEME TEHNOLOGICE DE RECOLTARE MEDICINALE SI AROMATICE UTILIZATE

PLANTELOR

Lucrrile specifice tehnologiilor de recoltare a mugurilor de plante medicinale sub forma de vrac Mugurii- se culeg cu mana, unul cate unul, cautandu-i pe cei de marime corespunzatoare si verificand sa nu fie deschisi. Operaiile efectuate n cadrul tehnologiilor sunt prezentate n schemele tehnologice din fig.5.

Adunat

Incarcare

Transport

Cu unelte speciale

Vrac sau in saci in mijloace de transport

Mijloace de transport auto sau agricole

Fig.5 Schema tehnologica pentru tehnologia de recoltat muguri de plante medicinale Lucrrile specifice tehnologiilor de recoltare a scoartei de plante medicinale sub forma de vrac Scoarta -se recolteaza primavara, dupa inceperea circulatiei sevei, deoarece in aceasta perioada se desprinde mai usor. De obicei scoarta se recolteaza de pe ramurile si tulpinile plantelor de cel putin 3 ani, prin incizii circulare practicate la distante de 20-30 cm si apoi longitudinal. Operaiile efectuate n cadrul tehnologiilor sunt prezentate n schemele tehnologice din fig.6.

14

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

Delimitat inele de scoarta

Incarcare

Transport

Cu unelte speciale

Vrac sau in saci in mijloace de transport

Mijloace de transport auto sau agricole

Fig.6 Schema tehnologica pentru recoltat scoarta de plante medicinale Lucrrile specifice tehnologiilor de recoltare a frunzelor de plante medicinale sub forma de vrac Frunzele -se recolteaza manual, una cate una sau prin strujire numai pe timp frumos si uscat. In general momentul optim se considera a fi perioada de dinainte si pe durata infloririi plantei. Se urmareste recoltarea frunzelor ajunse la maturitate, intregi, neatacate de boli si daunatori si in vegetatie. Operaiile efectuate n cadrul tehnologiilor sunt prezentate n schemele tehnologice din fig.7.

15

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

Recolt at

Incarc are

Transp ort

Frunza cu frunza

Cu unelte spciale

Vrac sau in saci in mijloace de transport

Mijloace de transport auto sau agricole

Strunjire

Fig.7- Schema tehnologica pentru recoltat frunze de plante medicinale in vrac Lucrrile specifice tehnologiilor de recoltare a ierbei(herba) de plante medicinale sub forma de vrac Iarba -se recolteaza in special in perioada de inflorire a plantei. De la speciile anuale se colecteaza toata partea aeriana, iar de la cele perene iarba va fi taiata deasupra partii lignificate. Operaiile efectuate n cadrul tehnologiilor sunt prezentate n schemele tehnologice din fig.8.

16

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

Cosit

Incarcat

Transpor t

Cositoare cu degete

Remorca autoincarcatoare de furaje


Cositoare cu aparat de taiere cu elem. rotative

Remorca autoincarcatoare de furaje

Cositoare cu dublu cutit

Echipamente speciale de incarcat

Mijloace de transport auto sau agricole

Vindrover fara valturi de strivire

Fig.8 Schema thnologica pentru tehnologia de recoltat iarba de plante medicinale in vrac La recoltarea cu cositorile cu aparat de taiere cu elemente rotative se va regla inaltimea de taiere astfel incat sa nu se infesteze plantele taiate cu pamant. Lucrrile specifice tehnologiilor de recoltare a florilor de plante medicinale sub forma de vrac Florile- se recolteaza la un anumit stadiu de imbobocire, determinat in functie de nivelul de principii active acumulate. Operaiile efectuate n cadrul tehnologiilor sunt prezentate n schemele tehnologice din fig.9
17

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

Adunat flori

Incarcat at

Transpo rt

flori

Direct in buncarul de alimentare

Direct cu masina de recoltat

Mecanizat, masini de recoltare

Vrac sau in saci in mijloace de transport

Mijloace de transport auto sau agricole

Fig.9- Schema tehnologica pentru recoltat flori de plante medicinale in vrac

Lucrrile specifice tehnologiilor de recoltare a semintelor de plante medicinale sub forma de vrac Semintele -se recolteaza la maturitatea deplina, moment recunoscut dupa culoare si forma. Operaiile efectuate n cadrul tehnologiilor sunt prezentate n schemele tehnologice din fig.10.

18

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

Recoltat seminte

Incarcat

Transport

Mecanizat, direct din lan Recoltare selctiva + treierat cu combina la stationar

Direct in buncarul masinii

Direct cu combina

Incarcare directa in mijloace de transport Taiat complet + treierat la stationar cu combina

Mijloace de transport auto sau agricole (tractor+remorca)

Fig.10- Schema tehnologica pentru recoltat samanta de plante medicinale in vrac

Lucrrile specifice tehnologiilor de recoltare a radacinilor, stolonilor, rizomilor, bulbilor, tuberculi de plante medicinale sub forma de vrac Radacinile, stolonii, rizomii, bulbii, tuberculii -se recolteaza toamna la sfarsitul perioadei de vegetatie, cand sunt mai bogate in principii active sau primavara, inainte de intrare in vegetatie. Operaiile efectuate n cadrul tehnologiilor sunt prezentate n schemele tehnologice din fig.11.

19

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

Recoltat

Incarcar e

Transpo rt

Plug fara cormana sau dislocatoare

Mecaniza t

Masina de scos rizomi sau dislocatoare Direct sau cu echipamente speciale Masina de scos stoloni

Mijloace auto sau agricole de transport

Masina de scos bulbi

Fig.11- Schema tehnologica de recoltat radacini, stoloni, rizomi, bulbi si tuberculi


de plante medicinale in vrac

20

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

5. CERINE AGROTEHNICE DE EXPLOATARE Principalele cerine agro-tehnice impuse culturilor si echipamentelor la recoltare pentru mecanizarea lucrrilor din cadrul tehnologiilor pentru recoltarea, i transportul plantelor medicinale si aromatice sunt urmtoarele: suprafata care se recolteaz s fie bine nivelat, curata de muuroaie, de vegetaie lemnoas, cioate, pietre i alte obstacole sau corpuri strine; condiii agrometeorologice normale n timpul lucrului (umiditatea normal a solului, lipsa precipitaiilor, etc.); organele de lucru ale mainilor, echipamentelor tehnice i tractoarelor de agregare s nu antreneze sau s murdreasc cu pmnt plantele medicinale; roile mainilor de recoltat, ale echipamentelor tehnice i tractoarelor de agregare sau ale celor de transport s nu calce lanul nerecoltat sau plantele lsate pe sol n brazd continu; n procesul de lucru echipamentele s copieze denivelrile terenului pe limea i pe direcia de lucru; s nu produc tocarea suplimentar a plantelor (fragmente cu lungimea sub 10 cm), procentul maxim admis fiind 1%; sa nu se preseze plantele in mijlocul de transport; sa nu se infesteze cu impuritati plantele recoltate (pamant).

21

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

6. TEHNICI /TEHNOLOGII DE RECOLTARE A PLANTELOR MEDICINALE CULTIVATE IN ZONA CALARASI-SILISTRA Pentru recoltarea plantelor medicinale si aromatice se folosesc tehnologii adecvate fiecarei culturi, in functie de tehnologia de cultivare, de organele plantelor care se recolteaza si de dotarea tehnica existenta. o ANGHINARE (Cynara scolymus) .(fig.12 ) Anghinarea este o planta perena, erbacee de la care se recolteaza frunzele pentru procesare si samanta pentru infiintarea culturilor.

Fig.12-Anghinare Epoca de recoltare Momentul optim de recoltare a frunzelor se apreciaza dupa marimea si culoarea lor. Frunzele trebuie sa aib lungimea de cel putin 35-40 cm [5] , cand petiolul si nervura principala sunt fragede. Frunzele ajunse la maturitatea tehnica au culoarea verde, spre deosebire de cele tinere din mijlocul rozetei care sunt verzi-argintii. Pentru a obtine o productie de frunze bogata in principii active, recoltarea se face in zile insorite, dupa ce s-a ridicat roua. Recoltarea antodiilor inflorecente in loturile semincere se face esalonat pe masura maturarii semintelor fiind marcat de desprinderea din inflorescenta a primelor seminte impreuna cu papusul (praful) lor.
22

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

Modul de recoltare Operatia de recoltare se face prin taierea frunzelor de la exteriorul rozetei cu scule specializate. Frunzele tinere mici, din mijlocul rozetei care asigura recolta urmatoare nu se recolteaza. Frunzele recoltate se pun in cosuri care se descarca in remorci auto, remorci agricole sau motocare, transportandu-se imediat la locul de uscare. In cursul vegetatiei se fac 3-5 recoltari de frunze. In loturile semincere se recolteaza cel mult o singura data frunzele in anul I de vegetatie. Recoltarea inflorescentelor se face in anul al II-lea de vegetatie prin taiere scule specializate, uscarea lor pe platforme sau prelate, apoi se treiera cu batozele sau combina de recoltat cereale la stationar, dupa care se conditioneaza si se pun in saci. [6] Productia Productia de frunze proaspete realizata este in medie 120-150 q/ha, ajungand pana la 200-350 q/ha. [6] In loturile semincere de anghinare, productia este de cca. 6-8 q/ha seminte. [1] o ARMURARIU (Silybum marianum),(fig.13) Armurariu este o planta anuala, erbacee de la care se recolteaza samanta.

Fig.13-Armurariu Epoca de recoltare De la armurariu se recolteaza semintele cu ajutorul combinei reglata corespunzator. Se recolteaza in perioada cand 80% din antodii sunt uscate, insa inainte ca acestea sa elibereze samanta, care datorita prezentei papusului este usor imprastiata. Recoltarea se face pe vreme uscata si senina. [7]
23

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

Samanta se recolteaza cu combina de cereale paioase(fig.14): turatia batator =950 min-1, distanta intre batator si contrabatator= 15-20 cm; la iesire 10-15 cm; sita cu ochiuri rotunde =4 cm; ventilator la minim.

Fig.14-Combina de recoltat cereale paioase Productia de seminte este in medie 600-1200 kg/ha. [7] o CICOARE (Chihorium intybus)(fig.15) Cicoarea este o planta perena de la care se recolteaza radacina si herba pentru procesare si samanta pentru infiintare cultura. Cicoarea, este o mare iubitoare de soare si creste in locuri deschise, cum ar fi fanetele si pajistile, marginile de drum, terenurile virane, din campie si pana in zonele montane joase. Perioada de vegetatie: creste din luna mai pina in luna octombie, inceputul lunii noiembrie.

Fig.15-Cicoare
24

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

Epoca de recoltare Partile aeriene de la cicoare, se recolteaza in prima parte a perioadei de inflorire, in lunile iulie- august, cind tulpinile nu au intrat in faza de lignificare. Pentru ca produsul sa fie de calitate superioara se taie si rozeta de frunze bazale. Radacina plantei, se recolteaza in luna noiembrie. Modul de recoltare Partea aeriana (herba)-se recolteaza cu cositori mecanice cu dublu cutit (fig.16), vindrover fara valt de strivire (fig.17) sau combina tractata de furaje (fig.18).

Fig.16- Cositoare cu dublu cutit

Fig18- Combina tractata de furaje Dupa recoltare, herba se ridica de pe sol cu remorci autoincarcatoare (fig.19) sau se incarca imediat in remorci agricole (fig.20) si se transporta la locul de uscare sau distilare.
25

Fig17 -Vindrover tractat

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

Fig.19-Remorca autoincarcatoare

Fig.20-Remorca agricola

Radacina plantei, pe suprafete mici, se recolteaza prin dezgropare cu cazmaua. Dupa culegere, radacina se spala in curent de apa repede, dupa care se despica pe lungime si se pune la uscat in strat subtire, intr-un loc uscat si calduros. Dupa incheierea procesului de uscare (cand radacinile devin rigide si se rup cu un pocnet sec), se depoziteaza in saci de hartie. Pe suprafete mari radacinile se scoat cu dislocator de radacinoase (fig.21), combina de recoltat cartofi CRC-1(FIG.22) sau masina de scos rizomi (fig.23).

a)-in lucru

b)-rizomi dislocati Fig.21-Dislocator de radacinoase

Fig.22-Combina de recoltat cartofi CRC-1

Fig.23- Maina de scos ceapa MSC-2P

26

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

Samanta se recolteaza cu combina de cereale paioase (fig.14): turatia batator =550-650min-1, distanta intre batator si contrabatator= 8 cm; la iesire 1 cm; sita cu ochiuri rotunde =2,5cm; ventilator la minim o CIMBRUL DE GRDINA (Satureja hortensis)(fig.24) Cimbru de gradina este o planta anuala, erbacee, de la care se recolteaza partea aeriana pentru procesare si samanta pentru infiintare cultura.

Fig.24-Cimbru de gradina Epoca de recoltare Studiul dinamicii continutului in ulei volatil in decursul perioadei de vegetatie a dus la concluzia ca aceasta atinge valori maxime in perioada infloririi. Timolul, unul din cei doi componenti principali ai uleiului volatil, se acumuleaza la un nivel ridicat pana la faza de inflorire, in timp ce concentratia terpenelor se reduc. Productia de ulei volatil, realizata pe seama productiei de herba si a continutului in ulei volatil, atinge valori maxime in timpul infloririi. In cazul in care suprafata care urmeaza a fi recoltata este mare (de ordinul hectarelor), se recomanda ca recoltarea sa inceapa cand 50-60% din plante au inflorit, pentru ca intreaga suprafata sa se incadreza in epoca optima de recoltare. Cimbru de gradina destinat producerii de samanta se recolteaza in faza in care la 70% din inflorescente, semintele au ajuns la maturitatea fiziologica si prezinta o culoare caracteristica. [8]
27

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

Modul de recoltare Recoltarea partii aeriene(herba)- se poate face manual cu secera, in cazul unor suprafete mici si mecanic cu cositori mecamice (fig.16), vindrovere fara valturi de strivire (fig.17), daca suprafata este de ordinul a zeci de hectare, taiera facandu-se la inaltimea de 5-7cm de la sol sau cu masini specializate de taiat si incarcat herba (fig.25).

Fig.25- BONINO SPECIAL-Italia Samanta se recolteaza cu combina de cereale (fig.14) reglata corespunzator. Productia de herba proaspata este de 100-150 q/ha, iar cea uscata, este de 20-30q/ha. [8] In loturile semincere de cimbru de gradina, se realizeaza 300500 kg/ha nucule. [1] o CRAITE (Tagetes patula L.) (fig.26) Craitele sunt plante anuale, de la care se recolteaza florile fara receptacul pentru procesare si semintele pentru infiintarea culturii.

28

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

Fig.26-Craite Epoca de recoltare Momentul optim de recoltare a materiei prime vegetale (inflorescente), este la deschiderea completa a florilor ligulate, cand inflorescentele au diametrul de 2-2,5 cm, respectiv din iunie si pana in septembrie de 4-6 ori. Recoltarea se face pe timp frumos, cand s-a ridicat roua, de preferat dimineata, deoarece mai tarziu plantele isi pierd inflorestenta si se recolteaza cu dificultate. Pentru obtinerea de seminte, plantele se recolteaza la maturitatea deplina. [1] Modul de recoltare Inflorescentele recoltate semimecanizat cu scule specializate(fig.27), se se transporta la locul de uscare, unde li se scot florile marginale si cele tubuloase pentru a fi puse la uscat, indeparandu-se receptaculul, precum si celelalte impuritati sau corpuri straine

29

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

Fig.27-Dispozitivul de recoltat galbenele si craite[10] La recoltare, se vor lua masuri de echipare corespunzatoare a culegatorilor, pentru a impiedica femomenul de alergie in contact cu planta. Recoltarea plantelor semincere se face secvential, intai taindu-se florile ajunse la maturitate cu secera sau unelte specializate, lasate sa se usuce si apoi treierate la stationar cu batoza sau combinele de cereale reglate corespunzator.(fig.14) Productia In mod curent productiile de flori ligulate proaspete pot fi de 40-50 q/ha, dar pot ajunge si la 60-80 q/ha. [1] Productia de samanta medie este de 4-6 q samanta/ha, dar in culturile reusite se obtine si 8-10 q samanta/ha. [1]

30

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

o GLBENELE (Calendula officinalis) (fig.28) Galbenele sunt plante anuale sau bienale, de la care se recolteaza florile pentru procesare si semintele pentru infintarea culturii.

Fig.28 Galbenele Epoca de recoltare Recoltarea se executa cand s-au deschis primele 2-3 randuri de flori ligulate, incepand cu luna iunie si continuand pana in octombrie. Se recolteaza florile ligulate de la antodiile deschise sau antodiile intregi, pe timp insorit, de indata ce s-a ridicat roua, pana seara. Culturile semincere se recolteaza la maturitatea deplina a semintelor (au culoarea cafenie si se desprind usor din inflorescenta). [11] Modul de recoltare Florile ligulate si antodiile se culeg cu scule specializate (fig.25), la inceput, la intervale de 2-3 zile, apoi mai rar. Cu cat se recolteaza mai regulat, cu atat plantele formeaza mai multe inflorescente. In Bulgaria se recolteaza si herba de Calendula officinalis (plante intregi inflorite) [11] . Culturile semincere se recolteaza la maturitatea deplina a semintelor, cu combina de cereale (fig.14), sau cu scule specializate, urmand sa se treiere dupa uscare. Productia De pe un ha se realizeaza productii medii de 15-30q flori ligulate in stare proaspete sau 40-90q inflorescente proaspete. In loturile semincere de galbenele, productia este de cca.6-8 q/ha seminte. [11] o ISOP (Hyssopus officinalis) (fig.29)
31

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

Isopul este o planta perena, erbacee, de la care se recolteaza partea aeriana.

Fig.29-Isop Epoca de recoltare Masa vegetala folosita in scopuri medicinale se va recolta inaintea infloritului, iar cea care urmeaza a fi prelucrata pentru obtinerea uleiului volatil se va recolta la inceputul infloritului. Se recomanda efectuarea in timp optim a recoltarii, deoarece plantele puternic indesite, mai ales cele din anul al II-lea si urmatorii pierd repede frunzele, cea ce va diminua productia. Recoltarea va incepe dimineata dupa ce s-a ridicat roua, pe timp insorit, linistit si calduros. Modul de recoltare Recoltarea se poate face semimecanizat cu scule specializate, in cazul unor suprafete mici si mecanic cu cositori mecamice (fig.16) sau vindrovere (fig.17) daca suprafata de recoltat este de ordinul a zeci de hectare, taiera facandu-se la inaltimea de 5-7 cm de la sol pentru plantele din primul an si la 12 cm deasupra nivelului de taiere anterior. [12] Productia de herba proaspata este de 100-150 q/ha, iar cea uscata, este de 30 q/ha. In loturile semincere de isop, se realizeaza 300-600 kg/ha nucule. [1]

32

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

o LEVANTICA (Lavandula angustifolia) (fig.30) Levantica este o planta perena, un subarbust, de la care se recolteaza florile cu partea aeriana pentru procesare si seminte pentru infiintarea culturii.

Fig.30-Lavanda Epoca de recoltare Recoltarea se face pe vreme uscata si senina. Este bine sa inceapa cand cca. 50% din flori au inflorit si sunt putine flori vestejite.[13] Plantele destinate producerii de samanta se recolteaza cand fructele ajung la maturitate pe majoritatea inflorescentelor. Modul de recoltare De la levantica se recolteaza florile pentru distilare. Inflorescentele se taie cu echipamente specializate de recoltat lavanda pe 1 rand cu buncar propriu de colectare a herbei taiate (fig.31), echipamente specializate de recoltat lavanda pe 1 rand prevazut cu toba de tocare a herbei (fig.32), echipamente pe 2 randuri (fig.33) sau pe 3 randuri (fig.34) ce pot fi atasate la combinele de recoltat furaje. Taiere se face cu cel mult 10 cm de tija sub ultimul verticil. Dupa taiere, herba care se toaca se incarca direct in remorci agricole si se traqnsporta imediat la locul de uscare sau la distilarie.

33

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

Fig.31-Echipament specializat de recoltat lavanda fara toba de tocare[14]

Fig.32-Echipament specializat de recoltat lavanda cu toba de tocare [14]

a )in lucru

b) in transport culegtoarele laterale ridicate Fig.33-Echipament de recoltat lavanda pe 2 randuri [14]

34

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

Fig.34-Echipament de recoltat lavanda pe 3 randuri [14] Productia Productia de inflorescente proaspete in primii 2-3 ani este in medie 2-3 t/ha, In loturile semincere se realizeaza o productie de 300-400 kg/ha nucule. .[1] o MENTA (Mentha piperita) (fig.35) Menta este o planta anuala, erbacee de la care se recolteaza partea aeriana si stolonii.

Fig.35-Menta

35

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

Epoca de recoltare Masa vegetala folosita pentru extractia de ulei volatil se va recolta in faza cand plantele sunt inflorite 50-75%. Recoltarea frunzelor pentru industria ceaiurilor se face in doua etape cand frunzelor au lungimea de 5-6 cm. In toate cazurile, recoltatul mentei se va executa intre orele 10-14, pe vreme calda, linistita, uscata si insorita. [15] Modul de recoltare Recoltarea intregii mase vegetative (herba)- se poate face mecanic cu cositori mecamice (fig.16), vindrovere fara valturi de strivire (fig.17), sau cu masini specializate (fig.36) care taie, incarca in buncarul propriu si descarca in mijloacele de transport, in vederea trimiterii imediata la uscatorii sau distilare.

a)-in lucru

b)-incarcare in buncar a herbei taiate

c)-descarcarea herbei taiate in remorca agricola Fig.36-Masina de recoltat herba de menta FR100 [16]-fabricata de firma DE PIETRI Italia

Recoltarea stolonilor - se face toamna cu ajutorul plugului fara cormana, a masinilor de scos bulbi si tuberculi realizate in Romania sau de catre alte firme
36

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

din strainatate cum sunt: masina de scos cartofi MRC-1 (fig.22), masina de scos ceapa MSC-2P (fig.23), maina de scos ceapa WR 135-180 (fig.37), maina de scos ceapa AAO(fig.38), masina de scos rizomi de miscanthus MRM.(fig.39) si masina de scos stoloni de menta (fig. 40).

Fig. 37- Maina WR 135-180 [17], fabricat de firma Asa Lift (Danemarca)

Fig. 38- Maina AAO [18], fabricat de firma Simon (Frana)

37

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

Fig.39-Masina de scos rizomi de stoloni miscanthus MRM

Fig.40- Masina de scos de menta

Productia -de herba proaspata este de 10-20 t/ha, respectiv 2,5-3t/ha herba uscata, sau 1-1,3 t/ha frunze uscate. [1] o MUSTAR ALB (Sinapis alba) (fig.41) Mustarul alb este o planta anuala, erbacee, de la care se recolteaza samanta.

Fig.41- Mustar alb Epoca de recoltare Epoca optima este situata in faza maturizarii depline a semintelor, care se coloreaza in galben-auriu, intraga planta fiind de culoare galbena. Aceasta epoca este recomandata in cazul in care cultura se recolteaza cu combina de cereale. Daca recoltarea se face in doua faze, se va incepe mai devreme de epoca indicata, prin taiere cu cositoarea si se va treiera pe brazda cu combina.

38

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

Modul de recoltare Recoltarea direct din lan -se face cu combina de recoltat cereale (fig.14). La recoltare trebuie sa se acorde atentie mare reglarii combinei, pentru a reduce cat mai mult pierderile prin scuturare sau prin ramanerea fructelor in resturile de tulpini. Recoltatul in doua faze- impune folosirea vindroverului sau a masinii de recoltat mazare cu cutit, care lasa plantele taiate in brazda. Taierea tulpinilor trebuie facuta cat mai sus posibil. Dupa uscarea fructelor, plantele de mustar vor fi treierate cu combina pregatita cu pick-up. Productia Se realizeaza o productie de 15-20 q/ha seminte. [1] o PATLAGINA (Plantago lanceolata) ( fig.42) Patlagina -este o planta perena, erbacee, de la care se recolteaza frunzele pentru procesare si samanata pentru infiintarea culturii.

Fig.42-Patlagina Epoca de recoltare Frunzele de patlagina, se recolteaza inainte de aparitia tijelor florare, cand au ajuns la maturitate tehnica, avand lungimea de 12-14 cm. Calendaristic, recoltarea incepe in luna mai si se repeta de 3-4 ori in decursul unei veri.

39

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

Modul de recoltare De la patlagina se recolteaza frunzele si semintele. Recoltarea frunzelor se face cu scule specializate, pe timp frumos, dupa ce s-a ridicat roua, ducandu-se cat mai repede la uscare. Semintele de patlagina se recolteaza in al doilea an de vegetatie, cand 70% din inflorescente s-au brunificat si semintele au culoarea specifica speciei [19] Inflorescentele se taie cu secera, se usuca pe platforme betonate, se treiera la stationar cu combina de cereale, iar samanta se conditioneaza. Productia Productia de frunze proaspete este in medie 10-12 t/ha. In loturile semincere de patlagina, productia este de cca. 3-4 q/ha samanta. [1] o ROINIA (Melissa officinalis) (fig.43) Roinita este o planta perena, erbacee, de la care se recolteaza masa vegetativa pentru procesare si samanta pentru infiintarea culturii.

Fig.43-Roinita Epoca de recoltare La plantatiile realizate prin samanta se obtin doua recolte. Epoca optima de recoltare este la sfarsitul butonizarii si aparitia primelor flori deschise. Prima recolta se obtine de regula in luna iunie, iar a II-a in octombrie. Intotdeauna se va recolta pe timp insorit, calduros si fara vant, dupa ce s-a ridicat roua. Masa vegetativa recoltata se va transporta imediat sub soproane pentru defoliere, in cazul obtinerii de frunze, sau se va pune la uscat.

40

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

Modul de recoltare O plantaie bine ngrijit dureaz 5-6 ani i chiar mai mult. n primul an producia la hectar este mic i se recolteaz la sfritul verii. ncepnd cu al doilea an se obin dou recolte anual: prima n luna iunie-iulie i a doua n august- septembrie. Recoltarea se face pe timp uscat, dimineaa, dup ce s-a luat roua, nainte de nflorire. nainte de recoltare cultura se plivete de nuruieni. Plantele se taie deasupra pmntului la o nlime de 10 cm, apoi se ndeprteaz frunzele ptate i nglbenite. Frunzele se recolteaz fie culegndu-le una cte una, fie prin strujire. Vrfurile i rmurelele se vor pune separat pentru a nu se amesteca cu frunzele. Recoltarea intregii mase vegetative se poate face manual cu secera si numai culturile curate de buruieni se pot recolta cu orice tip de cositoare la 10 cm de sol. Defolierea plantelor pentru productia de frunze se va realiza numai pe plantele proaspat recoltate, deoarece cele ofilite se defoliaza foarte greu. Plantele destinate producerii materialului de semanat (seminte), se recolteaza prin taierea inflorescentelor, care se usuca, se treiera la stationar cu combina de cereale, se conditioneaza si se pastreaza in saci. . [20] Productia medie este de 4-5 t/ha frunze verzi (1-1,5 t/ha frunze uscate) si 15-18 t/ha herba proaspata (3-4 t/ha herba uscata). In loturile semincere de Melissa officinalis, productia este de cca. 4 q/ha nucule. [1] o SALVIA (Salvia officinalis) (fig.44) Salvia este o planta perena, semilemnoasa, de origine mediteraneana, de la care se recolteaza partea aeriana pentru procesare si semintele pentru infiintarea culturii.

Fig. 44-Salvia
41

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

Epoca de recoltare Frunzele de salvie, ajung la maturitatea tehnica in faza de butonizare (Staikov si Stoianka Ilieva, 19610), care este considerata a fi faza optima de recoltare a frunzelor, cand continutul de ulei volatil atinge valorile cele mai ridicate. Recoltarea se face in zile senine si in orele cu insolatie maxima (11-15). In primul an de vegetatie se obtine o singura recolta de frunze in luna septembrie, iar in anii urmatori se realizeaza 2-3 recolte (Astadjov si colab.,1980). La salvie se pot recolta nu numai frunzele sau lastarii destinati pentru preparate farmaceutice, ci si planta intreaga pentru distilare, la inflorirea deplina. Se recomanda sa nu se recolteze frunzele in culturile semincere, pana la recoltarea semintelor. [20] Recoltarea culturilor semincere se face din anul doi de vegetatie, cand incepe uscarea caliciului florilor inferioare, iar o parte din seminte au culoarea inchisa. Daca se intarzie exista pericolul scuturarii semintelor. Modul de recoltare Frunzele se recolteaza manual sau prin taiere cu cutitul si se aseaza in cosuri, fara sa se preseze, lastarii se taie cu secera, iar plantele intregi se recolteaza cu combina de recoltat furaje (fig.18), cu masa de taiere reglata la inaltimea de 10-15 cm de la sol. [20] sau cu masina de recoltat herba de plante medicinale si aromatice FR100 (fig.35) Culturile semincere se recolteaza cu secera, taindu-se portiunea de tulpina pe care sunt dispuse inflorescentele, se usuca si se treiera la stationar cu combina de cereale, iar semintele se conditioneaza si se pastreaza in saci. Productia de frunze uscate este de 3-6 q/ha, in primul an de fabricatie, iar in al doilea si urmatorii, este de 10-14 q/hq. Cea de herba uscata, este de 2030 q/ha. In loturile semincere de salvie, se realizeaza 200-500 kg/ha nucule. [1]

42

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

o OVRF (Origanum vulgare) (fig.45) ovrf este o specie perena, erbacee, de la care se recolteaza partea aeriana.

Fig.45-Sovarf Epoca de recoltare Se recolteaza in timpul infloririi (iulie-august). [1] Modul de recoltare Recoltarea se poate face manual cu secera, sub locul de ramificatie, cuprinzand ramuri, cu frunze si inflorescente. [1] Planta se poate pstra n frigider cam 3 zile, ns frunzele proaspete se pot congela, rezistnd astfel 1 an. o VALERIANA (Valeriana officinalis) (fig.46) Valeriana este o planta perena, erbacee, de la care se recolteaza radacina si semintele.

Fig.46-Valeriana
43

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

Epoca de recoltare Pentru producerea de radacini, valeriana, se mentine in cultura numai in primul an de vegetatie. Modul de recoltare Recoltarea radacinei consta in operatia de dislocare, de scuturare a pamantului, de strangere in gramezi si de decoletare a frunzelor. Dislocarea se efectuiaza cu plugurile fara cormana, dislocatoare de radacinoas(fig.21) sau cu combina de scos cartofi CRC-1.(fig.22) Decoletarea rozetei de frunze se face cu ajutorul unor cutite mai mari . Operatia obligatorie o constituie spalarea radacinilor, imediat dupa recoltare. Radacinile spalate se aseaza in straturi de 8-12 cm grosime pentru a se zvanta. Semintele de valeriana se formeaza in al doilea an de vegetatie, se maturizeaza esalonat si se scutura foarte usor din inflorescenta recoltandu-se in mai multe etape. Pe masura ce semintele ajung la maturitate (cand 20% din seminte a aparut puful si au culoarea galben-brun). Se recomanda scuturarea inflorescentelor in cosuri captusite cu tifon sau hartie, de cateva ori, apoi taierea inflorescentelor cu secera, dimineata, pe roua, asezarea lor pe platforme acoperite, pentru maturizarea restului semintelor si treierarea cu batoza sau combina (reglarea vantului trebuie sa se faca cu atentie). [20] Productia Productia de radacini uscate si rizomi este in medie 10-15 q/ha. In loturile semincere de valeriana, productia este de cca. 3-5 q/ha. [1]

44

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

7. CONCLUZII Recoltarea PMA, reprezinta prima etapa in prelucrarea primara a produsului vegetal; Plantele medicinale si aromatice, pot fi obtinute din flora spontana si culturi; Recoltarea PMA se face manual si mecanizat; Conditiile de recoltare a PMA, depind de caracteristicile meteorologice ale perioadei de recoltare (vreme calda, fara precipitatii), momentul de vegetatie in care planta are cel mai bun potential productiv si calitativ; Organele ce pot fi recoltate de la PMA, sunt: muguri, scoarta, frunza, iarba, florile, samanta, radacina, stoloni, rizomi, bulbi, si tuberculi; Conditiile de calitate a PMA se refera la: caracterizarea biomorfologica si botanica a speciilor, caracterizarea chimica a PMA; Factorii ce influienteaza cresterea productiei de PMA: tipul si cantitatea de ingrasaminte chimice folosite, planta premergatoare dupa care se seamana, epoca de semanat, distanta de semanat intre randuri si intre plante pe rand, norma de samanta lungimea stolonilor si rizomilor folositi la plantare; Pentru mecanizarea lucrarilor de infiintare a culturilor si recoltare se folosesc utilaje agricole universale cat si unele specifice recoltarii PMA.

45

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

8. ANEXA. FISE TEHNICE ALE UTILAJELOR DE RECOLTARE A PLANTELOR MEDICINALE CULTIVATE IN ZONA CALARASISILISTRA: a) -Utilaje agricole universale Combina de recoltat cartofi-CRC-1 Masina de recoltat ceapa-MRCU-1,2 Combina tractata de furaje-CTF-2,1 Cositoare purtata pentru furaje-CPF-1,5M Vindrover tractat pentru furaje-FC 250 Remorca autoincarcatoare de furaje-PROF1 Remorca agricol biax pentru transport universal- R7 Combina de recoltat cereale paioase-DROPIA b) -Utilaje speciale de recoltat plantelor medicinale si aromatice Masina de recoltat stoloni de menta-MRSM-1 Masina de recoltat rizomi de miscanthum- MRM Masina de recoltat herba de plante medicinale si aromatice-FR100 Culegator de recoltat plante medicinale si aromatice- HT-Kuma Culegator de recoltat plante medicinale si aromatice- HT-KumaP Echipament de recoltat lavanda-CLIER-3 Echipament de recoltat lavanda-CLIER-1 Masina de recoltat lavanda-NB2005V Dispozitiv de recoltat flori de galbenele si craite

46

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

COMBINA DE RECOLTAT CEREALE PAIOASE -DROPIA-

Domeniul de utilizare Combina de recoltat cereale paioase ,,Dropia-se foloseste la recoltarea semintelor de plante medicinale direct din lan sau la stationar Caracteristici tehnice Tipul masiniiautopropulsata Turatia batatorului min-1...460-1200 Comanda variator turatie......electrohidraulic Suprafata contrabatator m2....0,67 Distanta batator-contrabatator, mm..reglabila :1-30 Turatie ventilator centrifugal, min-1635-1088 Sita superioara....reglabila, tip Closz Sita inferioara...... interschimbabila cu ochiuri 2- 16mm

47

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

MASINA DE RECOLTAT HERBA DE PLANTE MEDICINALE SI AROMATICE -FR100-

Domeniul de utilizare Maina FR 100 este un nou model de masina de recoltat pentru recoltarea de legume i plante medicinale: cum ar fi: patrunjel, busuioc, spanac, salat, salvie, urzica, ment, levanic, etc Caracteristici tehnice Motor ........John Deere 4045 Putere maxima, Kw (CP)...74 (100) Transmisie...hydrostatic Sauer Danfoss cu 2 viteze Punte fa ..directoare (55) Punte spate .fixa cu reductor central Traciune4 roi motrice Aparatul de tiere ....cu dublu cuit, acionat hidraulic Limea de lucru, m..2,05 Ridictorulcu degete escamotabile, banda de cauciuc, cu dispozitiv automat de deplasare a produsului recoltat
48

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

Podea buncr .cu 2 lanuri, ce asigur micarea continua a materialului, acionate printr-un reductor de la un motor hidraulic Viteza km/h.......0-20 / 0-35 , prin comand electric Lungime max., m.7,40 Lime max. m.2,40 Ampatament, m2,59 Inlime max., m..3,40 Masa cu buncarul gol, kg.4650

MASINA DE RECOLTAT RIZOMI DE MISCANTHUN -MRM-

Domeniul de utilizare Echipamentul execut operaia de dislocare a rizomilor de cicoare din masa de sol i separarea acestora de pmnt. Caracteristici tehnice - Tipul echipamentului.....................purtat - Puterea tractorului din agregat, CP.....70...80 - Limea de lucru, m ...1,2 - Adncimea de lucru, cm........max. 25 - Modul de acionare a transportorului de separare....hidraulic - Dimensiuni de gabarit, mm
49

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

- Lime.2090 - Lungime..1590 - nlime...1395 - Garda la sol, mm...350 - Masa, kg....565

COMBINA TRACTATA DE FURAJE -CTF-2,1-

Domeniul de utilizare Combina tractata pentru furaje execut recoltarea mecanizata a herbei de plante medicinale si aromatice in perioada optima

Caracteristici tehnice - Tipul masinii............tractata - Puterea tractorului din agregat, CP.....65 - Limea de lucru, m ....2,1 - Viteza de lucru, km/h....4-6 - Masa, kg..2500 -Capacitatea de lucru, t/h..12-16

50

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

COSITOARE PURTATA PENTRU FURAJE -CPTF-1,5M-

Domeniul de utilizare Cositoarea purtata pentru furaje execut recoltarea mecanizata a herbei de plante medicinale si aromatice in perioada optima Caracteristici tehnice - Tipul masinii..purtata - Puterea tractorului din agregat, CP .45 - Limea de lucru, m ....1,5 -Tipul aparatului de taiere..cu dublu cutit -Pasul lamelor taietoare, mm.....76,2 -Cursa cutitelor, mm..38,1 - N r. curse duble la cutite, c.d./min......1140 - Viteza de lucru, km/h.10 - Masa, kg...165 -Capacitatea de lucru, ha/h...1,2 -Consum de combustibil, l/ha....2-2,5 -Inaltimea de taiere,mm........40-50

51

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

VINDROVER TRACTAT PENTRU FURAJE - FC-250-

Domeniul de utilizare Vindroverul tractat pentru furaje execut recoltarea mecanizata a herbei de plante medicinale si aromatice in perioada optima Caracteristici tehnice - Tipul masinii....tractat - Puterea tractorului din agregat, CP .65 - Limea de lucru, m.......2,5 - Inaltimea de taiere, mm.30-80 - Latimea brazdei.m...0,7-1,6 - Masa, kg....165 -Capacitatea de lucru, ha/h.....1,5-1,8 -Latimea in transport,m ....2,5

52

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

COMBINA DE RECOLTAT CARTOFI -CRC-1-

Domeniul de utilizare Combina de recoltat cartofi execut recoltarea mecanizata a radacinilor si stolonilor plantelor medicinale si aromatice in perioada optima Caracteristici tehnice - Tipul masinii..tractata - Puterea tractorului din agregat, CP.......65 -Distanta intre randuri, cm.70-75 -Adancimea de dislocare, cm .....25 - Viteza de lucru, km/h.......10 - Masa, kg.........165 -Capacitatea de lucru, ha/h............10, 1-0, 25

53

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

MASINA DE RECOLTAT CEAPA -MRCU-1,2-

Domeniul de utilizare Masina de recoltat ceapa execut recoltarea mecanizata a radacinilor si stolonilor plantelor medicinale si aromatice in perioada optima. Caracteristici tehnice -Tipul ........................................................................................... .............purtata; - Tractorul folosit....................................................................... .................U650 -Latimea de lucru, m.....................................................................................1,2 -Amplitudinea vibratiilor, mm.......................................................................25 -Masa, kg......................................................................................................810 -Viteza de transport, km/h.......................................................................max.15 -Adancimea de lucru, mm.............................................................................150 -Viteza de lucru, km/h....................................................................................3,7 -Capacitate de lucru, ha/zi................................................................................3

54

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

REMORCA AUTONCRCTOARE DE FURAJE -PROF1-

Domeniul de utilizare Remorca autoncrctoare de furaje PROF1, n agregat cu tractoarele cu puterea de 50 CP pe roi, este destinat pentru adunatul din brazd al furajelor ierboase, ncrcatul, transportul i descrcatul acestora. Caracteristici tehnice - Tipul remorcii ........................................................................... .monoax, tractat - Tractorul folosit....................................................................... .min 50 CP pe roji - Sarcina util, t.................................................................................................4 - Dimensiuni de gabarit,cca: - Lungime, m ..........................................................................................7,33 - nlime: - cu suprastructura pliat, m......................................................2,300 - cu suprastructura nepliat, m................................................. 3,190 - limea, m...........................................................................................2,500 - volum util, m3: - cu suprastructura pliat............................................................9 - cu suprastructura nepliat.......................................................18 - Masa remorci goal echipat cu cuite i cardan.....................................2.850 kg

55

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

REMORCA AGRICOL BIAX PENTRU TRANSPORT UNIVERSAL -R7-

Domeniul de utilizare Remorca agricol biax pentru transport universal, R7, este destinat s efectueze transportul de produse i materiale agricole n vrac Caracteristici tehnice -Tipul remorciiagricol, cu proap articulat -Dimensiuni de gabarit, mm,: -lungimea..6430 -limea.2305 -nlimea cu obloane suplimentare......2150 -Suspensia.. cu arcuri lamelare -Ecartament, mm,...... 1700 -Ampatament, mm,....2800 -Tipul roilor.... 400/60-15.5/14 PR -Masa util,kg,...7000 -Unghiul max. de basculare, grad,... 48 -Presiunea aerului n pneuri, bar.,.. 3,6 -Viteza maxima de transport, km/h,.... 25

56

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

DISPOZITIV DE RECOLTAT FLORI DE GALBENELE SI CRAITE

Domeniul de utilizare Dispozitivul execut recoltarea mecanizata a florilor de galbenele si craite in perioada optima. Caracteristici tehnice - Tipul masinii..purtata -Actionare..motor electric -Autonomie sursa, ore....4-5 -Sistem taiere.forfecare -Forma cutit.......spirala -Turatie rotor cutite, min-1: -galbenele...150 -craite.210 -Rata de recuperare flori taiate, %....................................................70-80 -Capacitatea sac colector, kg..1-2

57

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

ECHIPAMENT DE RECOLTAT LAVANDA -CLIER-3-

Domeniul de utilizare Echipamentul CLIER-este un nou model de masina pentru recoltarea lavandei. Caracteristici tehnice Tipul..purtata Putere maxima, CP...90-100 Limea de lucru, m1,3 sau 1,6 Viteza de lucru, km/h........2-4 Inlimea de taiere, cm...12-50 Capacitatea de recoltare, ha/h.......2

58

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

MASINA DE RECOLTAT LAVANDA -MSM-

Domeniul de utilizare Maina executa dislocarea, scuturarea pentru indepartarea particulelor aderente de sol si incarcarea stolonilor de menta intr.-un mijloc de transport care se deplaseaza paralel cu masina. Caracteristici tehnice Tipul...Tractata Putere maxima, CP...................110 Organe active -diametrul cutite disc,mm...........................................................510 -brazdar (unchiul de lucru),.........................................................270 Tambur de alimentare -diametrul tamburului inferior,mm............................................234 -diametrul tamburului inferior,mm............................................300 Scuturator -turatia ax excentric, min-1......................................................340-500 Viteza de lucru, km/h..5,6 Viteza de transport, km/h..25 Latimea de lucru, m..............2,5 Adancimea de lucru, cm........15 Masa, kg.............................................................................................2300
59

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

-NB2005V-

Domeniul de utilizare Maina NB2005V este un nou model de masina pentru recoltarea lavandei. Caracteristici tehnice Tipul...Tractata Putere maxima, Kw (CP)...74 (100) Aparatul de tiere ......cu dublu cuit Limea de lucru, m.....1,3 sau 1,6 Latinea transportorului cu banda.m.0,5 Reglarea unghiului de taierecontnuu intr-o gama de 150, hidraulic Viteza de lucru, km/h..2-5 Viteza de transport, km/h.....25 Lungime max., m.5,3 Lime max. m....2 Inlime max., m......1,9 Volumul buncarului, m3..2 Inaltimea de descarcare buncar,m.....2/2,4

60

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

ECHIPAMENT DE RECOLTAT LAVANDA -CLIER-1-

Domeniul de utilizare Echipamentul CLIER-1-este un nou model de masina pentru recoltarea lavandei. Caracteristici tehnice Tipultractata Putere maxima, CP.....90-100 Limea de lucru, m......1,6 sau 1,9 Viteza de lucru, km/h...2-5 Inlimea de taiere, cm.....8-65 Capacitatea de recoltare, ha/h..3

61

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

CULEGATOR DE RECOLTAT PLANTE MEDICINALE SI AROMATICE -HT-Kuma -

Domeniul de utilizare Culegatorul HT-Kuma-este un nou model de masina pentru recoltarea herbei de plante medicinale si aromatice pe suprafete mici. Caracteristici tehnice Tipulimpinsa Actionare aparat taiere...motor electric Aparat taiere.....cu cutit, alternativ Limea de lucru, m0,75-1,2 Viteza de lucru, km/h.........1-2 Inlimea de taiere, cm.2-12 Masa, kg..........35 Dimensiuni, m: -lungime, m...1,7 -latime, m.....1,4 -inaltime, m..1,1

62

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

CULEGATOR DE RECOLTAT PLANTE MEDICINALE SI AROMATICE -HT-KumaP

Domeniul de utilizare Culegatorul HT-KumaP-este un nou model de masina pentru recoltarea herbei de plante medicinale si aromatice pe suprafete mici. Caracteristici tehnice Tipul................impinsa Actionare aparat taiere...motor electric Aparat taiere....cu cutit, alternativ Limea de lucru, m.......0,85-1,2 Viteza de lucru, km/h........1-2 Inlimea de taiere, cm.....3-33 Masa, kg..........57 Dimensiuni, m: -lungime, m...2,35 -latime, m......1,38 -inaltime, m........0,83-0,97-1,085

63

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

9. BIBLIOGRAFIE [1]. LEON Sorin Muntean - Tratat de plante medicinale cultivate si spontane. Ed. RISOPRINT. Cluj-Napoca. 2007; [2]. MIRCEA Maria - Herba Romanica. Analele Statiunii de Cercetari pentru Plante Medicinale si Aromatice Fundulea, vol.9/1989-pag.59;

[3]. MIRICIOIU V si colab.- Herba Romanica. Analele Statiunii de Cercetari pentru Plante Medicinale si Aromatice Fundulea, vol.3/1981-pag.47; [4]. MIRCEA Maria - Herba Romanica. Analele Statiunii de Cercetari pentru Plante Medicinale si Aromatice Fundulea, vol.10/1991-pag.99; - Tehnologii pentru cultura plantelor medicinale si aromatice, ASAS.Bucuresti/1982-pag.15; - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate vol.I/1986-Ed. Academiei RSR -pag.189; - Tehnologii pentru cultura plantelor medicinale si aromatice, ASAS.Bucuresti/1982-pag.20;

[5]. MIHALEA A

[6]. MIHALEA A

[7]. MIRCEA M

[8]. DUMITRESCU A - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate vol.II/1988-Ed. Academiei RSR -pag.250; [9]. ..Pospect masina de recoltat herba de plante medicinale si aromatice BONINO SPECIAL-Italia [10]. ..Dispozitiv de recoltat flori de galbenele si craite realizat de Universitatea Tehnica Cluj-Napoca in cadrul proiectului CEEX-2199/2006 [11]. VERZEA M - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate vol.I/1986-Ed. Academiei RSR -pag.119;

64

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

[12]. PAUN E - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate vol.I/1986Ed. Academiei RSR -pag.326; [13]. PAUN E - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate vol.II/1988Ed. Academiei RSR -pag.7; [14]. ..Pospect de echipamente de recoltat herba de lavanda realizate de firma CLIER-Franta [15]. PAUN E - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate vol.II/1988Ed. Academiei RSR -pag.80; [16]. ..Pospect masina de recoltat herba de menta FR100 realizata de firma DE PIETRI-Italia [17]. .. Pospect masina de recoltat ceapa WR1135-180 realizata de firma ASA LIFT-Danemarca [18]. ..Pospect masina de recoltat ceapa AAO realizata de firma SimonFranta [19]. DUMITRESCU A - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate vol.II/1988-Ed. Academiei RSR -pag.263; [20]. PAUN E - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate vol.II/1988Ed. Academiei RSR -pag.74; [21]. MIHALEA A - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate vol.II/1988-Ed. Academiei RSR -pag.308;

65