MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

ȘCOALA POSTLICEALĂ „HENRI COANDĂ”

BISTRIȚA
DOMENIUL/CLASIFICAREA PROFESIONALĂ
ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT- ZI
PROIECT

PLANTE MEDICINALE DIN

FLORA ROMÂNIEI-
MUȘEȚELUL

COORDONATOR:

FARMACIST TIMIȘ ANDRADA ANDREEA

ABSOLVENT:

SCRIDON ANUȚA

BISTRIȚA

2020
CUPRINS
INTRODUCERE .............................................................................................................................. 2
CAPITOLUL I. CARACTERIZAREA MUȘEȚELULUI ........................................................... 3
1.1.GENERALITĂȚI ................................................................................................................... 3
1.2.ECOLOGIE, RĂSPÂNDIRE ÎN FLORA SPONTANĂ ..................................................... 6
1.3.TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A MUȘEȚELULUI ........................................................ 6
1.4.BOLILE, DĂUNĂTORII ...................................................................................................... 9
1.5.RECOLTAREA PRODUSULUI DIN FLORA SPONTANĂ .......................................... 10
1.6.RECOLTAREA PRODUSULUI ÎN VEDEREA PRELUCRĂRII ................................. 10
1.7.PREGĂTIREA PLANTELOR ÎN VEDEREA PROCESĂRII ....................................... 11
1.8.COMPOZIȚIA CHIMICĂ A MUȘEȚELULUI ............................................................... 13
1.9.ACȚIUNEA MUȘEȚELULUI ............................................................................................ 14
1.10.PROPRIETĂȚI .................................................................................................................. 14
1.11.INDICAȚII: ........................................................................................................................ 16
1.12.CONTRAINDICAȚII: ....................................................................................................... 17
1.13. MUȘEȚELUL ÎN MEDICINA TRANDIȚIONALĂ ..................................................... 17
CAPITOLUL II. PRODUSE FARMACEUTICE ȘI DERMATO-COSMETICE CARE
CONȚIN MUȘEȚEL ..................................................................................................................... 19
CONCLUZII ................................................................................................................................... 35
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................ 36

1
 INTRODUCERE

În trecuturile îndepărtate ale existenţei omului pe Terra, regnul vegetal a constituit

principala sursă de supravieţuire, atât în ceea ce priveşte alimentaţia, cât şi vindecarea
bolilor. La început prin instinct, apoi prin experienţă, iar mai târziu prin cunoaştere, omul a
ştiut să selecteze din multitudinea de specii ale lumii vegetale, acele specii care s-au
dovedit a fi mai utile pentru el. Plantele sunt o sursă foarte bogată de compuşi activi
terapeutic, precum şi de coloranţi, antibiotice, vitamine, acizi organici, glicozizi,
aminoacizi, proteine şi alte substanţe de importanţă deosebită pentru viaţa omului.
Substanţele oraganice sintetizate şi substanţele anorganice acumulate în plante au o acţiune
farmacodinamică incontestabil mai benefică decât a multor medicamente. Aproape 12%
dintre speciile autohtone sunt folosite în medicina tradiţională şi ştiinţifică.

Mușețelul este una dintre aceste plante folosite de oameni de-a lungul secolelor.
Este o plantă ierboasă, aromată, răspândită în toate zonele de câmpie, pe pajişti, la margine
de drum, în locuri însorite sau pe terenuri sărate. În unele regiuni din ţară mai este cunoscut
şi sub numele de romaniţă. Se deosebeşte de alte specii asemănătoare prin mirosul aromat
al florilor, prin diametrul de 0,5-0,8 cm al inflorescenţelor şi prin mijlocul curbat al
florilor, de culoareverde-gălbui, înconjurat de petale albe. De la muşeţel se recoltează
florile, în lunile mai şi iunie.

Florile pot fi folosite în stare proaspătă, dar compuşii activi îşi păstrează calităţile
timp de un an, dacă sunt uscate într-un loc întunecos şi uscat. Muşeţelul se foloseşte în
special la prepararea de infuzii şi extracte. Intră şi în componenţa unor preparate precum
soluţiile pentru ochi, sprayurile pentru gât, apele de gură şi tablete.

2
 CAPITOLUL I. CARACTERIZAREA MUȘEȚELULUI

1.1.GENERALITĂȚI
Mușețelul (Matricaria recutita, denumit și romaniță, mătrice, mătricea, morună,
roman, romonel sau prin Transilvania românică) este o plantă erbacee anuală, medicinală,
din familia Asteraceae, cu frunze divizate și cu flori grupate în capitule terminale.
Următoarele denumiri sunt sinonime pentru mușețel: Chamomilla chamomilla,
Chamomilla recutita (nume acceptate în conformitate cu Flora Europei), Matricaria
chamomilla, și Matricaria suaveolens.
Musețelul este o plantă erbacee, anuală, spontană, atingând o inălțime între 20 și
60 cm. și mult ramificată, cu flori grupate în capitule terminale. Marginea fiecărui capitul
este ocupată de flori albe, iar în regiunea lui centrală se găsesc numeroase flori tubuloase,
galben-aurii. Receptaculul capitulului, plan la începutul înfloririi devine conic și gol la
interior, ceea ce permite deosebirea florilor de mușețel adevărat de florile recoltate de la
specii înrudite dar care nu au proprietăți terapeutice. Înflorește începând cu lunile aprilie-
mai până la sfârșitul lunii august, uneori înflorește și a doua oară în septembrie. Momentul
cel mai prielnic pentru recoltare este atunci când majoritatea inflorescențelor au petalele
marginale dispuse orizontal (Flores Chamomillae), în această fază de înflorire, florile au
cel mai mare conținut în ulei esențial. Recoltarea se face numai după ce s-a ridicat roua și
numai pe timp însorit, de obicei o singură dată pe an, în lunile mai-iulie.

Muşeţelul este una dintre cele mai populare plante medicinale. Este o plantă
ierboasă, aromată, răspândită în toate zonele de câmpie, pe pajişti, la margine de drum, în
locuri însorite sau pe terenuri sărate. În unele regiuni din ţară mai este cunoscut şi sub
numele de romaniţă. Se deosebeşte de alte specii asemănătoare prin mirosul aromat al
florilor, prin diametrul de 0,5-0,8 cm al inflorescenţelor şi prin mijlocul curbat al florilor,
de culoare verde-gălbui, înconjurat de petale albe.
Florile pot fi folosite în stare proaspătă, dar compuşii activi îşi păstrează calităţile
timp de un an, dacă sunt uscate într-un loc întunecos şi uscat. Muşeţelul se foloseşte în
special la prepararea de infuzii şi extracte. Intră şi în componenţa unor preparate precum
soluţiile pentru ochi, sprayurile pentru gât, apele de gură şi tablete.

3
 Figura 01. Mușețelul

Mușețelul este o specie ierboasă anuală sau hibernantă, cu înălţimea de 5—60cm

(pînă la 80 cm în culturi), cu miros puternic aromat; specia prezintă un polimorfism foarte
accentuat în funcţie de locul în care creşte: astfel, pe islazuri, în locuri bătătorite, săraturi,
atinge 10—15 cm şi nu este ramificat în timp ce la marginea drumurilor şi mai ales ca bu-
ruiană în lan este înalt până la 40—60 cm, foarte bogat ramificat şi foliat; rădăcina:
pivotantă dar slab dezvoltată, fuziformă, ramificată superficial, culoare cenuşie; tulpina:
glabră, striată, groasă până la 3—4 mm, cu numeroase ramificaţii care pornesc adesea chiar
de la bază, terminate prin inflorescenţe; frunze: în număr de 16—40, dispoziţie alternă,
sunt de 2—3 ori penat-sec-tate cu câte 6—10 perechi de lacinii de până la 0,5 cm lungime;
flori: grupate în antodii terminale lung pedunculate (5—10 cm); la exterior antodiile au un
involucru semiglobulos, cu 20—30, foliole pe 2 serii, ovate, verzui, cu margine
membranoasă albă. Florile ligulate albe, sunt femele, la începutul înfloririi orizontale, apoi
brusc răsfrânte. Florile tubuloase hermafrodite sunt dispuse central, foarte numeroase (cea
500), galben-aurii, cu corola cu 5 dinţi, 5 stamine şi un ovar cu stigmat bifurcat.
Receptaculul inflorescenţei este plan la începutul înfloririi, apoi devine conic şi gol la
interior; fructe: achene de 1—1,5 mm, puţin curbate, cu 3—5 coaste longitudinale alburii,
pot fi până la 45 000 pe o plantă.

4
 Flores Chamomillae este formată din flori compuse dispuse în antodii heterogame
late de 15—20 mm, rar mai late, cu involucru semiglobulos; receptaculul emisferic sau
conic, înalt de aproape 6 mm şi lat de 2 mm este gol la interior. Fiecare antodiu are un
involucru format din 3 rânduri de bractee verzi, lanceolate, scuamoase, imbricate. Florile
marginale (12—18 pe fiecare antodiu) sunt femele, au ligule albe lungi de câte 4—6 mm,
cu 3—4 dinţi, fiind parcurse de 3—4 nervuri; florile centrale foarte numeroase sunt
galbene, hermafrodite, tubuloase, lungi de aproximativ 3 mm şi au corola cu 5 diviziuni, cu
5 nervuri şi androceu sinanter. Ambele feluri de flori au numeroşi peri glandulari de tip
compozee, iar în ţesutul receptaculului se află numeroase glande secretorii.
Au miros specific aromat, puternic, plăcut, iar gustul este amărui-aromatic.
La cerere se recoltează şi părţile aeriene ale plantei în timpul înfloririi Herba Chamomillae,
folosită în special pentru extragerea uleiului volatil.

Figura 02. Mușețelul

5
1.2.ECOLOGIE, RĂSPÂNDIRE ÎN FLORA SPONTANĂ
Mușețelul este o plantă originară din sudul și sud-estul Europei, astăzi întâlnită în
aproape întreaga lume. În România, are o mare arie de răspândire întâlnindu-se aproape
peste tot, de la câmpie unde apare masiv pe solurile sărăturoase, pâna în toate locurile
însorite și mai umede de pe lângă drumuri, căi ferate, pajiști, fânețe, cu predilecție pe
solurile nisipoase ușoare.

1.3.TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A MUȘEȚELULUI

Mușețelul era una din plantele medicinale pe care până acum câțiva ani le întâlneai
la tot pasul. Astăzi puțini mai sunt cei care cultivă mușețel pe suprafețe extinse, în ciuda
faptului că această cultură este una deosebit de profitabilă, cu o desfacere rapidă în
industria farmaceutică și cea cosmetică.
Mușețelul preferă solurile permeabile, luto-nisipoase, bine expuse la soare, bogate
în materie organică naturală şi foarte bine lucrate.Este recomandat ca mușețelul să se
planteze după leguminoasele pentru boabe, bourceag sau după cerealele păioase sau
muștar. Nu se recomandă înființarea unei exploatații cu această plantă medicinală pe solele
în care a fost porumb sau floarea-soarelui, deoarece aceste culturi absorb o cantitate mare
de elemente nutritive din sol și lasă o cantitate mare de resturi vegetale.
Perioada optimă pentru semănatul mușețelului este sfârșitul lunii august și
începutul lunii septembrie. Specialiștii recomandă soiurile Mărgăritar și Flora, soiuri foarte
bine adaptate condițiilor climatice de la noi din țară. Sămânța trebuie să aibă o puritate
fizică de minim 70% și o putere de germinație de minim 50%.
Cerinţele faţă de umiditatea solului sunt ridicate, deoarece are sistem radicular
superficial. Lipsa de umiditate la începutul primăverii duce la compromiterea recoltei.
Rezistă bine la temperaturi scăzute (chiar până la —30°) putând hiberna, deci poate
fi semănat şi vara-toamna. La ridicarea bruscă a temperaturii care succede unei perioade
foarte umede, pe soluri nisipoase sau uşor sărăturoase s-a observat în bazinele din deltă şi
judeţul Brăila o brunificare bruscă a plantelor care devin inapte pentru recoltat. Aceasta
presupune ca — în aceste zone — recoltarea să se facă cu maximă operativitate, chiar la
începutul înfloririi.
Lumina este un factor important, atât pentru răsărire cât şi pentru sintetizarea unui
procent mai ridicat de azulene.
În bazinele naturale de creştere, muşeţelul prezintă fenomenul de periodicitate,
astfel că la anumite perioade dispare producţia sau apar vetre golaşe care se menţin 2—3

6
ani şi apoi apar din nou masiv plantele. Acest fenomen se datorează faptului că prin
putrezirea plantelor de muşeţel, solul se îmbogăţeşte excesiv în unele substanţe organice
care formează prin acumulare un mediu toxic pentru dezvoltarea lui în următorii ani. După
dispariţia acestor substanţe care se mineralizează şi pătrund în adâncimea solului prin
levigare, apar din nou plante de muşeţel cu densitate normală.
Cerinţele faţă de umiditatea solului sunt ridicate, deoarece are sistem radicular
superficial. Lipsa de umiditate la începutul primăverii duce la compromiterea recoltei.
Rezistă bine la temperaturi scăzute (chiar până la —30°) putând hiberna, deci poate
fi semănat şi vara-toamna. La ridicarea bruscă a temperaturii care succede unei perioade
foarte umede, pe soluri nisipoase sau uşor sărăturoase s-a observat în bazinele din deltă şi
judeţul Brăila o brunificare bruscă a plantelor care devin inapte pentru recoltat. Aceasta
presupune ca — în aceste zone — recoltarea să se facă cu maximă operativitate, chiar la
începutul înfloririi.
Lumina este un factor important, atât pentru răsărire cât şi pentru sintetizarea unui
procent mai ridicat de azulene.
În bazinele naturale de creştere, muşeţelul prezintă fenomenul de periodicitate,
astfel că la anumite perioade dispare producţia sau apar vetre golaşe care se menţin 2—3
ani şi apoi apar din nou masiv plantele. Acest fenomen se datorează faptului că prin
putrezirea plantelor de muşeţel, solul se îmbogăţeşte excesiv în unele substanţe organice
care formează prin acumulare un mediu toxic pentru dezvoltarea lui în următorii ani. După
dispariţia acestor substanţe care se mineralizează şi pătrund în adâncimea solului prin
levigare, apar din nou plante de muşeţel cu densitate normală.
Cerinţele faţă de umiditatea solului sunt ridicate, deoarece are sistem radicular
superficial. Lipsa de umiditate la începutul primăverii duce la compromiterea recoltei.
Rezistă bine la temperaturi scăzute (chiar până la —30°) putând hiberna, deci poate
fi semănat şi vara-toamna. La ridicarea bruscă a temperaturii care succede unei perioade
foarte umede, pe soluri nisipoase sau uşor sărăturoase s-a observat în bazinele din deltă şi
judeţul Brăila o brunificare bruscă a plantelor care devin inapte pentru recoltat. Aceasta
presupune ca — în aceste zone — recoltarea să se facă cu maximă operativitate, chiar la
începutul înfloririi.
Lumina este un factor important, atât pentru răsărire cât şi pentru sintetizarea unui
procent mai ridicat de azulene.
În bazinele naturale de creştere, muşeţelul prezintă fenomenul de periodicitate,
astfel că la anumite perioade dispare producţia sau apar vetre golaşe care se menţin 2—3

7
ani şi apoi apar din nou masiv plantele. Acest fenomen se datorează faptului că prin
putrezirea plantelor de muşeţel, solul se îmbogăţeşte excesiv în unele substanţe organice
care formează prin acumulare un mediu toxic pentru dezvoltarea lui în următorii ani. După
dispariţia acestor substanţe care se mineralizează şi pătrund în adâncimea solului prin
levigare, apar din nou plante de muşeţel cu densitate normală.
La începutul perioadei de vegetație, plantele au un ritm lent de creștere, iar apariția
buruienilor în cultură pot sufoca planta de mușețel. Este necesară combaterea buruinelor
prin prașile și pliviri repetate, până când planta se dezvoltă suficient.Atunci când plantele
au 5-8 cm se va efectua răritul acestora. În fiecare an vor fi executate praşile şi pliviri pe
rând, ori de câte ori este necesar, în funcţie de gradul de înburuienare al culturii. În loturile
semincere, vor fi eliminate din lan, plantele atacate de boli sau dăunători, sau cele slab
dezvoltate.Recoltare manuală sau cu recoltator metalicRecoltarea la muşeţel este o
operaţiune dificilă, care necesită un volum mare de forţă de muncă, deoarece florile se
deschid aproape în fiecare zi în perioada de înflorire maximă în lunile: mai, iunie, iulie.
Este recomandat ca recoltările să fie efectuate la intervale de 2-3 zile, deoarece dacă se
întârzie, o parte din flori se vor scutura. Se recoltează manual direct cu mâna sau cu
recoltatorul metalic prevăzut cu un pieptăne.
Planta premergătoare
• foarte bune plante premergătoare sunt leguminoasele;
• bune plante premergătoare sunt cerealele de toamnă;
• contraindicate sunt monocultura și prășitoarele;
Lucrările solului
• arătura se efectuează în vara pana la 1 august
• adâncimea arăturii între 18-20 cm;
• pregătirea patului germinativ se realizează cu 1-2 zile înainte de semănat la
2-3 cm cu combinatorul;
Sămânța și semănatul
• soiurile cultivate sunt Flora si Mărgăritar;
• sămânță cu minim 70% puritate și 85% germinație;
• epoca de semănat este în luna august -septembrie;
• densimea plantelor este de 330-350 boabe germinabile /mp;
• 85 semințe la metru liniar, la 1-1,2 cm pe rând
• distanța între rânduri este de 25 cm;
• adâncimea de semănat este de 0,5 cm;

8
 • cantitatea de sămânță folosită este de 3 - 4 kg/ha.
Întreținerea culturilor:
• combaterea buruienilor: se face prin 1-2 prașile manuale și 1-2 plivituri; se
combate chimic cu Afalon 2 kg/ha când plantele au 6-8 frunze;
Recoltarea:
• inflorescențele se recoltează manual cu ajutorul recoltatorului (numit
pieptene), când majoritatea florilor s-au desfăcut în pozitie orizontala;
• recoltatul se face dupa ora 9 dimineața pe vreme senină și uscată;

Figura 03. Cultură de mușețel

1.4.BOLILE, DĂUNĂTORII
Planta de mușețel este cunoscută ca fiind susceptibilă la multe ciuperci, insecte și
viruși. Ciupercile, Albugo tragopogonis (rugina alba), Cylindrosporium matricariae,
Erysiphe cichoracearum (mucegai pudra), și Sphaerotheca macularis (mucegai pudra) sunt
agenți patogeni cunoscuți ai mușețelului.

9
 Figura 04. Fluture de varză pe mușețel

1.5.RECOLTAREA PRODUSULUI DIN FLORA SPONTANĂ

Mușețelul înflorește din mai până în august, însă uneori înflorește și o a doua oară
în septembrie. Această perioadă lungă de înflorire permite ca recoltarea să se efectueze în
mai multe etape. Este bine ca ea să aibă loc numai pe timp uscat, în zile însorite, la orele
amiezii. Dar cel mai important este să fie evitate zonele poluate, locurile unde au fost
folosite substanțe toxice, proximitatea șoselelor etc., deoarece plumbul și alte substanțe
nocive sunt preluate de plantă și concentrate în flori care devin astfel toxice. Este important
de știut că inflorescențele abia deschise, la fel precum codițele lungi nu trebuie recoltate.
Recoltarea trebuie realizată în momentul în care majoritatea florilor au petalele dispuse
orizontal. Ele se rup cu o codiță de cel mult 2 cm.

1.6.RECOLTAREA PRODUSULUI ÎN VEDEREA PRELUCRĂRII

Perioada optimă de recoltare a florilor de mușețel este determinată de poziția
ligulelor (albe) și a florilor tubuloase (galbene). În momentul deschiderii florii de mușețel,
florile ligulate din jurul receptaculului au o poziție de scut, iar florile tubuloase sunt de
culoare verde. În câteva zile, ligulele, tind să se îndeparteze de receptacul și să adopte o
poziție plană. Florile tubuloase de la bază încep să se deschidă și să capete culoarea
galbenă. Când florile tubuloase de mușețel devin aproape în totalitate galbene, iar ligulele

10
se apleacă noaptea spre baza plantei, considerăm că este momentul optim pentru recoltare.
Este indicat ca recoltarea mușețelului să se realizeze când în vârful inflorescentei mai
există totuși câteva flori tubulare încă verzi. Dacă se va întarzia recoltarea, inflorescențele
de mușețel se vor dezintegra la uscare. În schimb, dacă recoltarea florilor de mușețel se va
face prea devreme, acestea se vor brunifica foarte usor și vor conține o cantitate foarte
mică de ulei volatil. Nu toate florile se vor matura în același timp. De aceea, momentul
optim pentru recoltare este atunci când majoritatea florilor din cultura de mușețel sunt
pregatite de recoltare. Nu se recoltează mușețelul pe vreme ploioasă! Momentul optim
pentru recoltarea mușețelului este dimineața, până în ora prânzului, când în flori se
acumulează o cantitate maximă de uleiuri volatile. Spre seară, aceasta tendință se reduce.
Florile de mușețel se culeg astfel:

• cu mâna, culagându-se floare cu floare sau se prind tulpinele între degete.

Nu este o metodă prea bună, un om putând culege 4 kg de flori pe zi;
• cu pieptenele de cap, fiind o metodă mai bună de recoltare;
• cu recoltatori speciali, piepteni de mușețel. Acest procedeu este pentru
culturile mari de mușețel, unde un om poate culege 40-60 de kg de flori pe zi.

Figura 05. Recoltarea mușețelului

1.7.PREGĂTIREA PLANTELOR ÎN VEDEREA PROCESĂRII

După recoltare florile se pun imediat la uscare într-un loc bine aerisit și uscat, la
umbră, într-un strat subțire, pe hârtie sau pe o pânză curată. Nu trebuie folosită hârtie
tipărită, pentru că florile pot absorbi substanțele toxice din cerneala tipografică. Florile se

11
așează în camere în care temperatura să fie între 20-30 de grade Celsius. Stratul de flori
puse la uscat nu trebuie să depășească 5 cm. Este indicat ca uscarea să se facă în spațiu
umbros (nu la soare), iar încăperea să fie bine ventilată, pentru eliminarea vaporilor de apă,
ce se degajă din flori. Florile nu trebuie să transpire, să mucegaiască sau să fermenteze. În
timpul uscării, florile nu se întorc, deoarece se pot fărmița foarte usor. Florile de mușețel
sunt complet uscate atunci când devin aspre și plesnesc usor când sunt strânse între degete.
Dupa uscare se pot ambala în lăzi căptușite cu hârtie. Din 4-6 kg de flori proaspete se obțin
1 kg de flori uscate. Operațiunea dureaza o săptămână. Apoi florile sunt păstrate în pungi
de hârtie sau săculeți de pânza, dar nu în plastic sau borcane de sticlă, pentru a nu transpira.
Ele nu trebuie păstrate mai mult de doi ani.

Uscarea florilor se face neapărat la umbră, pentru păstrarea principiului activ, la o

temperatură de 20 de grade Celsius. Nu se usucă la soare, deoarece pierd cam 31% din
azulen.
Transportul atât la centrul de preluare cât şi la locul de uscare cere precauţii
speciale: se va face numai seara, noaptea sau în zorii zilei (evitându-se orele de amiază cu
soare puternic), în coşuri umplute la cel mult jumătate din capacitate, în strat de până la 10
cm spre fundul coşului şi partea laterală a sa. După transport, muşeţelul trebuie răcorit prin
aşezare pe o podea de ciment sau trecerea prin ciurul mecanic.

Timpul de uscare este în directă legătură cu starea atmosferică. Când timpul este
călduros, aerul este uscat, iar ventilaţia încăperilor se face printr-un curent potrivit de
puternic, uscarea durează 4—5 zile. Când este frig şi timp noros, durata de uscare ajunge la
7—8 zile. Nu se recomandă uscarea muşeţelului la soare deoarece se reduce simţitor
conţinutul în ulei eteric şi azulen.

Pe cale artificială, muşeţelul se usucă cu rezultate foarte bune, în uscătoarele

mecanice cu bandă de tip B.B.M. şi tip Tunel la temperaturi de 30—33°. Depăşirea acestei
temperaturi nu este permisă deoarece duce la scăderea cantităţii de ulei eteric şi azulen,
principii active de bază cerute de Farmacopeea Română şi Internaţională. Durata uscării pe
cale artificială poate fi de 5 — 6 ore pentru o şarjă.

Muşeţelul scos din uscător nu va fi ambalat imediat, ci rămâne în grămezi mici

timp de 1—3 zile pentru a recăpăta umiditatea normală de conservare, de păstrare.
Randamentul de uscare este de 5—5,3/1.Dacă se recoltează întreaga parte aeriană (Herba)

12
aceasta se usucă în aceleaşi condiţii ca şi florile, alegându-se în prealabil de alte plante.
Randamentul de uscare 3—4/1.

Figura 06. Mușțel uscat

1.8.COMPOZIȚIA CHIMICĂ A MUȘEȚELULUI

Principiul activ este uleiul volatil, care este sintetizat în florile tubulare. Uleiul
proaspăt obţinut este de culoare albastră, cu gust amărui şi miros caracteristic. Conţinutul
variază în funcţie de provenienţă, între 0,30-1,50%.
Mușețelul conține aceste ingrediente principale:
• ulei volatil bogat în chamazulenă
• substanțe amare de natură sescviterpenică (lactone)
• flavonoide

13
 • substanțe de natură cumarinică
• colină
• mucilagii
• acid salicilic
• fitosterine
• substanțe glicozidice
• acid clorogenic
• camilină
• vitamine
• săruri minerale

1.9.ACȚIUNEA MUȘEȚELULUI
Muşeţelul este foarte apreciat pentru o serie întreagă de proprietăţi terapeutice,
cum ar fi: acţiunea antispastică, antiinflamatorie,carminativă, antialergică, epitelizantă etc.
Datele experimentale arată că bisabololul poate inhiba dezvoltarea ulcerului de stres, acelui
provocat cu indometacin sau alcool etilic. Mai mult decât atât, muşeţelul are o acţiune
cicatrizantă. Un alt efect remarcabil este acela de inactivare a toxinelor bacteriene, în
special a stafilococilor şi streptococilor. În sfârşit, dar nu în ultimul rând, pe lista
proprietăţilor muşeţelului trebuie adăugată şi acţiunea imunostimulatoare.

1.10.PROPRIETĂȚI
Muşeţelul este utilizat de multă vreme pentru tratarea afecţiunilor digestive, precum
digestia leneşă, balonarea şi flatulenţa. Lactonele sesquiterpenice cu gust amar stimulează
sucurile gastrice, iar flavonoidele şi cumarinele au acţiune antispastică şi antiinflamatorie.
Studii recente au demonstrat calitatea uleiului esenţial de a calma inflamaţiile; în
acelaşi timp, el are efect antidiuretic şi sedativ. Datorită acţiunii calmante, este adesea
inclus în preparatele aplicate extern, pentru tratarea afecţiunilor pielii care produc
mâncărimi puternice, cum este eczema.
Uleiul esenţial se regăseşte adesea în componenţa medicamentelor destinate tratării
iritaţiilor ochilor, inflamaţiilor gâtului, rinitelor şi sinuzitelor, precum şi în apele de gură.
Unii specialişti în medicina plantelor recomandă muşeţelul pentru combaterea insomniei,
tratarea hemoroizilor şi a problemelor menstruale, datorită efectului său calmant.

14
 Figura 07. Ulei esențial de mușețel

Musetelul este consumat de sute de ani, de obicei sub forma de infuzie, are
urmatoarele efecte benefice asupra organismului :

1. Somn mai bun - este cel mai cunoscut efect al ceaiului de musetel. Relaxarea
care urmeaza consumului de ceai este benefica unui somn linistit

2. Regleaza problemele tractului digestiv - alina durerile de stomac, ajuta la

calmarea intestinului iritat sau iritabil, favorizeaza eliminarea si in general asista digestia in
totalitate.

3. Calmeaza crampele menstruale - era folosit in acest scop inca din Egiptul Antic.
Un studiu modern arata cum consumul de ceai de musetel creste nivelul de glicina in urina,
un compus care calmeaza spasmele musculare.

4. Ajutor pentru suferinzii de hemoroizi - uleiul de musetel este folosit in

tratamentul hemoroizilor

5. Lupta impotriva frigului - musetelul creste imunitatea organismului si ajuta in

lupta contra racelilor

6. Vindeca ranile - Egiptenii, romanii si grecii foloseau cataplasme cu musetel

pentru accelerarea procesului de vindecare a ranilor

15
 7. Ajuta diabeticii - intr-un studiu recent se arata ca musetelul previne complicatiile
legate de diabet, precum si hiperglicemia

8. Este un aliat in lupta contra cancerului - studii in-vitro arata posibilitatea ca

musetelul sa ne protejeze de diferite tipuri de cancer

1.11.INDICAȚII:
• Intern

Pentru prepararea infuziei de muşeţel se folosesc 2-3 linguriţe de flori la 1 cană de

apă fiartă. Se lasă la infuzat 10-20 de minute. Se beau 2-3 căni pe zi.

o bun sedativ antispasmatic

o stimulent în cistite
o în tratamentul enterocolitelor, gastritelor, dismenoreelor, diareei, colicilor
intestinale, infecțiilor renale
o în boli ale ficatului
o în unele stări alergice
o calmează iritațiile oculare.
o infecții urinare
o pentru stimularea funcției hepatice
o pentru stimularea poftei de mâncare
o pentru durerile premenstruale
o pentru prevenirea gripei şi guturaiului

• Extern
✓ Sub formă de cataplasme- comprese îmbibate într-o infuzie concentrată,
aplicate pe pielea afectată
✓ Gargară
✓ Clisme

o arsuri
o hemoroizi
o răni
o dureri de gât
o diferite ulcerații ale pielii
o abcese dentare

16
 o conjunctivite
o calmează tenurile înroșite și irritate
o eriteme
o acnee
o hemoroizi externi
o ulcere varicoase

1.12.CONTRAINDICAȚII:
• nu ar trebui administrat în timpul sarcinii; există riscul să afecteze fătul
• nu se recomandă folosirea muşeţelului în perioada lactaţiei
• în cazul în care aveţi istoric de alergie la plante precum gălbenelele şi
arnica, deoarece produsele pe bază de muşeţel vă pot provoca reacţii adverse
• Mușețelul interacționează cu anticoagulantele, cum ar fi warfarina, dar și cu
medicamentele recomandate persoanelor hipertensive. Din acest motiv, consumul
consecvent de ceai de mușețel în timpul administrării unor astfel de pastile poate determina
sângerări în cazul celor care iau anticoagulante, respectiv creșterea tensiunii dacă persoana
ia antihipertensive. De asemenea, interactionează cu medicamentele sedative și cu
alcoolul.

1.13. MUȘEȚELUL ÎN MEDICINA TRANDIȚIONALĂ

Mușețelul a jucat și joacă un rol atât de important în medicina tradițională deoarece
conține un număr extrem de mare de substanțe active cu acțiune benefică pentru
organismul nostru. Astfel, florile conțin ulei eteric, acid salicilic, uleiuri volatile, glucide,
acizi organici, vitaminele B1 si C, minerale, precum calciu, fosfor, zinc, siliciu, cupru,
mangan, molibden și fier.
Înca din Antichitate, uleiul de mușețel era folosit contra nevralgiilor și a
reumatismului articular. În Egiptul Antic, era folosit ca sudorific și febrifug în stări de
răceală, gripă sau chiar malarie. Interesante sunt și istorisirile preotului și medicului
naturist Johann Kunzle despre o anume "vrăjitoare a mușețelului". Conform acestor
relatări, cu ajutorul uleiului de mușețel sau a mușețelului fiert în lapte, ea reușea să redea
auzul, să trateze durerile de ochi sau chiar să vindece membrele paralizate (probabil
anchilozate), iar cu mușețel fiert în vin reușea să trateze blocajele urinare.
Astazi, efectele terapeutice ale mușețelului sunt în continuare supuse unor ample studii
clinice și de laborator. Cu ajutorul tehnicilor moderne, au fost efectuate inclusiv studii

17
asupra efectelor diferitelor structuri moleculare prezente în florile de mușețel asupra unor
culturi celulare, precum și pe animale de laborator, pentru a putea descifra suportul chimic
al calităților terapeutice ale mușețelului. Astfel, s-a pus în evidență chiar și protejarea
neuronilor de acțiunea proteinei amiloide B, implicată în maladia Alzheimer. S-au pus, de
asemenea, în evidență proprietățile antibacteriene eficiente față de stafilococul auriu,
streptococ, proteus vulgaris sau colibacili.
De mare importanță este și acțiunea sa vermifuga, antifungica, antiedematoasa,
imunostimulatoare, de stimulare a acțiunii fagocitare a granulocitelor, de inactivare a
toxinelor microbiene sau de stimulare a cicatrizării prin susținerea granulării și epitelizării.
Actioneaza benefic atât asupra pielii, cât și asupra mucoaselor, stimulează și regenerează
țesuturile, normalizează metabolismul pielii și activează epitelizarea, actionează asupra
mucoasei gastrice și intestinale, având efect antiulceros și contribuind la vindecarea
colitelor, la fel cum poate rezolva inflamația căilor urinare.
Astfel, mușețelul este antispastic, antihistaminic, antiinflamator, dezinfectant,
carminativ, cicatrizant, emolient, antitoxic, analgezic, anestezic, decongestiv, calmant,
anxiolitic, sudorific și tonic capilar.

18
 CAPITOLUL II. PRODUSE FARMACEUTICE ȘI DERMATO-
COSMETICE CARE CONȚIN MUȘEȚEL

✓ Ceai de mușețel
▪ Ceaiul de mușețel este folosit în medicină pentru:
• tratarea stomacului sensibil
• sindromul intestinelor sensibile
• ajutor pentru un somn mai lin.
▪ De asemenea, ceaiul de mușețel este folosit pe post de laxativ usor și este
antiinflamator și antibacterian.
▪ Pentru a prepara infuzia de mușețel, sunt necesare cam doua lingurițe de
flori de mușețel la o ceasca de ceai, iar vasul să fie acoperit pentru ca uleiurile să nu se
evapore. Pentru tratarea stomacului este recomandat consumul unei cești în fiecare
dimineață înainte de micul dejun pentru o perioadă de doua sau trei luni.
▪ De asemenea, ceaiul de mușețel este folosit la clătire pentru mucoasa
bucala. Studiile au arătat urmatoarele efecte:
• Antispasmodic
• Anxiolitic
• Antiinflamator
• Antimutagenic
• de scadere a colesterolului
▪ Este posibilă folosirea pentru vindecarea rănilor și ameliorarea diabetului,
sau prevenirea cancerului.
▪ Daca este consumat constant, se poate observa apariția rezistentei la efectul
sedativ. Mușețelul ajuta în lupta febrelor, nevralgiilor, colicilor, spasmelor gastro-
intestinale, nervozitate, insomnii. Dacă este consumat inainte de mese, are efect tonic
pentru apetit.
▪ Printre problemele de stomac tratate se numară
• Ulcere
• Aciditate
• Greață și vărsături
• Gastroenterită
• Colici la sugari

19
 ▪ Ceaiul de mușețel se folosește și în tratarea răcelilor, deranjamente ale
somnului, nervozitate, crampe menstruale (spălături vaginale cu mușețel), rinită alergică
(febra de fan), alte alergii.
▪ Pentru uz extern, se prepară ceaiul de mușețel pentru a trata tenul și pielea,
mai exact zonele uscate de piele, psoriazis, pentru spălarea și dezinfectarea gurii și a
rănilor, pentru ochi rosii, anumite tipuri de conjunctivite, tratarea anumitor plăgi
(favorizează cicatrizarea), pentru hemoroizi, cure de față, pentru decolorarea părului,
hernie hiatala.
▪ Ceaiul de musetel este cunoscut pentru rolul în relaxarea țesutului
mușchiului neted. De asemenea, poate ajuta în ameliorarea durerilor dentare.
▪ Posibile acțiuni de îmbunătățire a sănătății pentru:
• rinichi
• splină
• insolații
• erupții cutanate
• bronsită
• probleme ale vezicii urinare
• eliminarea paraziților
• poate îmbunătăți funcțiile ficatului și elimină icterul
• poate fi folosit drept cataplasma pentru umflare și dureri
• poate ajuta în prevenirea cangrenelor, poate trata durerile de spate

20
 Figura 08. Ceai de mușețel

✓ Tinctură de mușețel
• Proprietăți:
o Este un produs antiinflamator și antiseptic la nivelul tractului respirator, al
tubului digestiv și organelor anexe (ficat, pancreas)
o reduce sau limitează consecințele negative ale acțiunii agenților virali sau
microbieni
o contribuie la stimularea funcției celulei hepatice.

• Recomandări:
Înlătură senzația neplăcută de balonare, stopează procesele fermentative și
favorizează eliminarea gazelor formate; manifestă un rol benefic în lipsa poftei de
mâncare; favorizează eliminarea toxinelor din organism; are efecte analgezice
eficace în colici abdominale și ușor sedative în tulburări digestive pe fond
neurovegetativ.

• Ingrediente:
Chamomillae flos - flori de mușețel 20 g și alcool etilic 70% v/v pentru 100 g
soluție.

21
• Mod de administrare:
Se recomandă 20-30 picături de 2-3 ori pe zi, diluate în 50 ml apă fiartă și răcită.
După diluare, concentrația de alcool scade la un nivel de concentrație homeopatică
și nu comporta contraindicații legate de toxicitatea acestuia.

Figura 09. Tinctură de mușețel

✓ Extract uleios de mușețel

• Proprietati:
Intern
o susține funcția digestivă, reglează motilitatea gastrointestinală și
elimină gazele;
o ajuta la funcționarea normală a mecanismelor de eliminare a apei și
a produșilor toxici de metabolism prin transpirație
o susține sistemul nervos, induce relaxare și contribuie la calitatea
somnului
o susține funcționarea normală a mucoasei tractului respirator

22
 Extern
o efect antiinflamator, analgezic, antiiritant, cicatrizant;
o calmeaza durerea aftelor bucale și stimulează reepitelizarea mucoasei orale,
calmează iritațiile pielii, hrănește și netezește pielea obosită, sensibilă și
uscată;
o efect tonic capilar și deschide ușor culoarea părului.
• Ingrediente:
Extract uleios din flori de mușețel 99.9 g, acetat de tocoferol (antioxidant) 0.1
• Mod de administrare:
Intern
o câte 10 picaturi, de 3 ori pe zi înaintea meselor principale.
Extern
o se aplică pe epidermă cu un tampon cosmetic. În afecțiuni bucale, se iau 1-2
lingurițe de extract, se clătește energic cavitatea bucală timp de câteva minute
până când uleiul capătă un aspect de pastă albicioasă, apoi se elimină.

Figura 10. Extract uleios de mușețel

23
 ✓ Cremă cu mușețel
• Proprietăți:
o Calmant, antiinflamator, dezinfectant, cicatrizant și emolient, cu largă
aplicare ca adjuvant în tratarea infecțiilor pielii, ulcerului varicos al gambei,
eczemelor, aftelor, hemoroizilor, fisurilor anale, furunculelor, pănarițiilor,
tăieturilor, în impetigo și zona zoster.
o Se recomandă ca adjuvant în: infecții și iritații ale pielii, ulcer varicos,
hemoroizi, fisurilor anale, impetigo, zona zoster.
o Utilizare cosmetică: tenuri ridate, iritate, uscate sau congestionate.
o Cremă de mușețel are excelente virtuți cosmetice și este utilă ca adjuvant
pentru menținerea stării de sănătate a pielii.
• Ingrediente:
Mușețel (Chamomilla recutită), ulei de floarea-soarelui, rășină, ulei volatil de
lămâie, ceară de albine.
• Contraindicații:
Alergie la oricare dintre componentele produsului.
Precauții: Se recomandă testarea prealabilă a sensibilității pe o porțiune mică de
piele.
• Mod de utilizare:
Se realizează aplicații locale de 2-3 ori pe zi, la nivelul zonelor afectate.

Figura 11. Cremă mușețel

24
✓ PufyPUF propolis și mușețel
• Contribuie la:
o menținerea sănătății cavității bucale, faringelui și amigdalelor,
indicat pentru durerile de gât;
o menținerea sănătății aparatelor respirator și digestiv – excelent
pentru calmarea durerilor de burtică, deoarece liniștește spasmele
musculare și ajută la o digestie bună prin stimularea secrețiilor
digestive;
o menținerea sănătății pielii și mucoaselor prin tratarea rapidă a
micilor zgârieturi sau tăieturi, asta pentru că efectele mușețelului și
propolisului sunt excelente și la nivelul pielii.
• Proprietăți:
o antibacterian și antiviral;
o antiseptic respirator și digestiv;
o antiinflamator, antispastic;
o emolient, cicatrizant;
o dezinfectant al cavității bucale și pielii.
• Ingrediente:
- mușețel (Matricaria chamomilla) - extract hidrogliceric (70%); propolis -
extract hidrogliceric cu minimum 12 mg/ml polifenoli (30%).
• Mod de administrare:
o Copii între 1 și 3 ani: câte 1 puf de 2-3 ori pe zi;
o Copii între 3 și 7 ani: câte 1-2 pufuri de 3 ori pe zi;
o Copii între 7 și 14 ani: câte 2-3 pufuri de 3 ori pe zi.
Extern: pentru menținerea sănătății pielii și mucoaselor se administrează 1-
2 pufuri, la nevoie.
o Se recomandă a nu se consumă lichide sau mâncare timp de 20-30
de minute după administrarea produsului.
o Contraindicații:
Intoleranță la propolis sau la oricare dintre celelalte
componentele ale produsului.

25
 Figura 12. Îngerașul PufyPuf Propolis și Mușețel

✓ Balonix
• Proprietăți:
o ameliorează crampele abdominale
o favorizează eliminarea gazelor
• Ingrediente:
Îndulcitor, extract de mușețel, celuloză microcristalină, polidimetilsiloxan, ștearat
de magneziu, îndulcitor (extract de ștevia), ulei esențial de fenicul, ulei esențial de cimbru,
ulei esențial de mentă.
• Ingrediente active per comprimat:
Extract uscat de mușețel (Matricaria chamomilla) - 50 mg, ulei esențial purificat de
fenicul (Foeniculum vulgare) standardizat în trans-anetol - 2 mg, ulei esențial de cimbru
(Thymus vulgaris) - 2 mg, ulei esențial de mentă (Mentha piperită) - 2 mg.
• Mod de utilizare:
o Copii peste 6 ani: 1 comprimat de 2 ori pe zi, la nevoie.
o Adulți: 1 comprimat de 3 - 5 ori pe zi, la nevoie.
o Comprimatul se înghite ca atare sau se lasă să se dizolve lent în gură.

26
 Figura 13. Balonix

✓ Ulei de mușețel pentru bebeluși

• Mod de intrebuintare:

Într-o canitate scăzută de apă călduță se vor adăuga câteva picături de ulei. Cu
ajutorul unei fâșii de bumbac 100% îmbibată în soluție se va șterge micuțul în zonele
sensibile. De asemenea uleiul se poate folosi direct în cada micuțului pentru masarea
ușoară a zonelor iritate.

• Ingrediente:
o Extract de mușețel – pentru hidratare și catifelare
o Extract de Lavandă – pentru calmare și relaxare
o Ulei de Floarea Soarelui – pentru hidratare
o Ulei de șofrănel – hidratează și hrănește pielea

Se recomandă ca înainte de aplicare să se supună uleiul unei testări pe o zonă

micuță, timp de 24 de ore pentru a se convinge ca nu există reacții adverse. NU este
recomandat persoanelor care au alergii la unul sau mai multe din ingredientele folosite.

27
 Figura 14. Ulei cu mușețel pentru bebeluși

✓ Apă de mușețel
• Metoda de obținere:

Prin distilarea inflorescențelor plantei.

• Caracteristici:
Lichid clar, miros floral dulceag, specific.
• Proprietati:
o antiinflamator, ameliorează roșeața pielii, atenuează cuperoza și iritațiile
oculare;
o calmant cutanat în caz de iritații, reacții alergice ale pielii, urticarie;
o contribuie la regenerarea și repararea pielii dupa iritații, mici leziuni, acnee,
psoriazis;
o astringent, ușor purifiant și decongestionant.

• Mod de utilizare:
o este un produs ce poate fi folosit ca atare, aplicat direct pe piele;
o pulverizată sau aplicată cu o dischetă pe ten, dupa curățare;
o aplicată ca atare dupa epilat, ras, bărbierit;

28
 o sub formă de compresă, simplă sau combinată cu apă de albăstrele, pe zona
ochilor;
o combinată cu alte ape florale, aplicată pe ten, gât și decolteu;
o în amestec cu gelul de aloe vera pentru calmarea și regenerarea pielii,
inclusiv după expunerea la soare;
o poate fi încorporată în compozitii cosmetice în loc de apă sau în combinație
cu alte ape florale; în emulsii se include la faza apoasă;
o ca ingredient pentru prepararea de geluri, cremă contur de ochi, loțiuni și
creme de îngrijire a pielii sensibile, inclusiv a copiilor;
o ca ingredient pentru prepararea de cleansere, șampoane și produse de
îngrijire a părului;
o combinat cu un ulei vegetal (macadamia sau migdale) pentru prepararea
unui demachiant bifazic.

Figura 15. Apă de mușețel

29
 ✓ Săpun cu lăptișor de matcă și mușețel
Partea imaculată a săpunului se datorează argilei albe, iar partea gălbuie și-a luat
culoarea de la pudra de gălbenele.
Din punct de vedere chimic, lăptișorul de matcă are în compoziție: apă, aminoacizi,
proteine, glucide, lipide, vitamine, mai ales complexul B, riboflavină, tiamină, niacină,
piridoxină, acid pantotenic, acid folic, biotina, steroli, biopterin, neopterin si
hidroxibenzoat. Acest săpun are în special efect antibacterian, de regenerare și de tonifiere
a pielii, stimulând producția de colagen natural, care redă elasticitatea pielii.
Florile de mușețel, care sunt adăugate în compoziția săpunului, au rol de catifelare
și de calmare a pielii. Datorită conținutului de ulei eteric, chamazuel, minerale și acizi
organici, are si efect dezinfectant, emolient și antiinflamator. Uleiul esențial de lemnograss
și ylang-ylang îi conferă un parfum dulce-acrisor.

Figura 16. Săpun cu lăptișor de matcă și mușețel

30
 ✓ Șampon pentru păr blond cu mușețel
Extractul de museţel are efect calmant, dezodorizant, antiseptic, antialergic,
improspateaza culoarea parului blond si ii confera luciu. Are acţiune dezodorizanta asupra
parului si pielii capului, inlaturând efectele expunerii la atmosfera poluata. Intensifica si
protejeaza culoarea parului blond, dându-i stralucire.
• Utilizare:
Se aplica pe parul ud masând usor, apoi se limpezeste.

Figura 17. Șampon cu mușețel

✓ Picături cu mușețel și nalbă de pădure pentru ochi

• Acțiune
Actiune antiinflamatoare, decongestionanta, emolienta, calmanta, vaso protectoare, elimina
senzatia de ochi uscat, reduce roseata ochilor.
• Indicații:
o Film lacrimal insuficient
o Conjunctivite

31
 o expunere prelungită în medii cu fum de țigară sau aer conditionat
o ochi uscați
o senzație de corp străin datorită expunerii la praf sau vânt
o folosirea prelungită a computerului sau a lentilelor de contact
• Mod de utilizare:

2-3 picături aplicate pe bulbul ocular, de câteva ori de zi. Pentru purtătorii de lentile
de contact: 1-2 picături pe lentilă înainte de aplicare. Pentru senzația de ochi uscat se aplică
2- 3 picături pe lentilele purtate, de câteva ori pe zi.

Figura 18. Picături cu mușețel și nalbă pentru ochi

✓ Dizolvant 2 în 1 penru unghii cu mușețel și vitamina B6

• Ingredientele active din formulare pătrund în structura unghiei, unde
împreună cu fibrele de keratină formează macromolecule care măresc aproape instantaneu
elasticitatea și rezistența unghiilor. Ușor parfumat, dizolvantul este îmbogățit cu extract de
mușețel, pentru un efect hidratant și antiiritant al produsului.
• Cu ajutorul unui tampon de vată îmbibat cu dizolvant, îndepartează lacul de
pe unghii.

32
 Figura 19. Dizolvant 2 în 1 pentru lacul de unghii cu mușețel

✓ Microclisme evacuante cu glicerină, nalbă și mușețel

✓ Pentru Copii peste 12 ani si Adulti
• Compoziție:
o glicerina 6,75 g, musetel, nalba contine 6 microclisme de unica folosinta de
9 gr.
• Mod de administrare:
o Îndepartati învelisul canulei. Lubrifiati canula cu o picatură din aceeași
soluție.
Introduceți canula în rect și apăsați bulbul. Extrageți tinând apăsat și aruncați.
o 1 microclismă la nevoie, sau conform prescripției medicale
o A nu se utiliza la copii cu vârsta sub 12 ani.
✓ Pentru Copii
• Aceste sunt : 6 microclisme de unica folosinta de 3 g;
• Compozitie:
o glicerina 2.25g; extract glicerinat de musetel 0.1g;extract glicerinat de nalba
0.1g;amidon de grau 0.02g;apa distilata 3g;

33
 • Mod de administrare:
o Îndepartati învelisul canulei. Lubrifiati canula cu o picatură din aceeași
soluție.
Introduceți canula în rect și apăsați bulbul. Extrageți tinând apăsat și aruncați.
o 1 microclismă la nevoie, sau conform prescripției medicale

Figura 20. Microclisme pentru adulți

34
 CONCLUZII

Mușețelul ( Matricaria recutita) mai poartă denumirea de: romaniță, mătrice,

mătricea, morună, roman, romonel. Crește pe ogoare, soluri argiloase, câmpii, luminișuri,
pe lanuri de cereale, câmpuri de porumb, trifoi, cartofi și sfeclă. Dupa ierni bogate în
zapadă și primăveri cu multă umezeală, poate fi întâlnit foarte des. Capitulele florale
terminale se colectează din mai până în august, de preferat în soarele amiezii. Nu este o
exagerare faptul că mușețelul este recunoscut ca un leac universal mai ales pentru copiii
mici. Copiilor li se poate da ceai de mușețel la orice indispoziție, mai ales contra crampelor
și a durerilor abdominale (colici). El ajută și în balonări, diaree, erupții, dureri de stomac și
secreții stomacale abundente, tulburari menstruale (cum ar fi amenoreea) și alte afecțiuni
ale organelor pelviene, în insomnii, epididimita, febră, dureri de pe urma rănilor și dureri
de dinți.

Mușețelul are efect sudorific, calmant, antispazmodic, dezinfectant și

antiinflamator în inflamații de tot felul, mai ales ale mucoaselor. Extern, mușețelul se
administrează sub formă de comprese și spălături în conjunctivite și alte inflamații ale
ochilor, în erupții cutanate care provoacă mâncărimi sau supurații, ca gargara în durerile de
dinți, precum și la spălarea rănilor.

Băile și spălăturile cu mușețel au un efect calmant, cu influență benefică asupra

întregului sistem nervos. În îngrijirea cosmetică nu trebuie uitat mușețelul. Acesta se
folosește într-o mulitudine de produse destinate îngrjirii faciale și îngrijirii corporale.

Mușețelul este una dintre acele plante medicinale benefică pentru a ameliora și trata
o mulțime de boli și simptome ale acestora.

35
 BIBLIOGRAFIE

1. Craciun F., Alexan M., Alexan C., Ghidul plantelor medicinale uzuale, Editura
științifica, București 1992;
2. Mohan G., Atlasul plantelor medicinale din Romania, Editura Corint, Bucuresti,
2001;
3. Treben M., Sanatate din farmacia Domnului, Editura Hunga Libri, Budapesta, 2007.
4. Dumitru E., Dumitru R., Terapia Naturista, Editura Științifica, București, 1992;
5. Ursula Stanescu (editor), Monica Hancianu, Oana Cioanca, Anca Clara
Aprotosoaie, Anca Miron – Plante medicinale de la A la Z
6. Tamas, M. ,Botanica farmaceutica, vol. III (Sistematica - Cormobionta), Editura
Medicala Universitara ,,Iuliu Hateganu”, Cluj-Napoca, 1999.
7. Speranta Anton – Incursiune in medicina naturista. In amintirea lui Valeriu Popa
(editia a XVI-a, revazuta si adaugita)
8. https://agrointel.ro/33874/musetelul-o-planta-medicinala-aproape-uitata-de-fermierii-
romani-ce-profit-se-poate-obtine-din-cultura-gingaselor-flori-cu-banut-galben/
9. https://www.csid.ro/plante-medicinale-fitoterapice-si-gemoterapice/musetel-matricaria-
chamomilla-11472247/
10. https://www.daciccool.ro/sanatate-si-frumusete/remedii-naturiste/792-musetelul-
floarea-zeului-soarehttps://www.daciccool.ro/sanatate-si-frumusete/remedii-
naturiste/792-musetelul-floarea-zeului-soarehttps://www.daciccool.ro/sanatate-si-
frumusete/remedii-naturiste/792-musetelul-floarea-zeului-soare
11. https://www.gazetadeagricultura.info/plante-medicinale/771-cultura-de-musetel.html
12. https://ro.wikipedia.org/wiki/Mușețel
13. http://www.fabricadeplante.ro/musetelul-matricaria-chamomilla-planta-medicinala-ceai

36