Caiet de colocviu – contabilitate

Cuprins:

-Prezentarea ctivitatii economice, codu CAEN …

-Repere tehnologice si particularitati ale tehnologiilor in camp si spatii protejate

-Suprafetele cultivate in Romania pe zone geografice si particularitati in zonele cercetate

-Productiile in Romania pe zone geografice si particularitati in zonele cercetate

-Afaceri horticole in Romania, cercetate

1. Prezentarea ctivitatii economice, codu CAEN

Codul Caen: 0119

Aceasta clasa include cultura celorlalte plante neperene:

-radacinoase pentru nutret, trifoi, lucerna si a altor plante furajere similare
-flori
-productia de flori de taiat si boboci de flori
-culturi pentru seminte de flori

Aceasta clasa exclude:

-cultivarea plantelor aromatice, condimentelor si a plantelor medicinale neperene, vezi cod CAEN
0128

(http://www.coduricaen.ro/0119-cultivarea-altor-plante-din-culturi-nepermanente)
2. Repere tehnologice si particularitati ale tehnologiilor in camp
si spatii protejate
2.1 Radacinoase pentru nutret:

Plantele furajere constituie un capitol important

al fitotehniei si se subordoneaza principiilor si metodelor generale de agrotehnica. Ele

au însa particularitati biologice, ecologice si tehnice proprii, care le deosebesc de alte plante
agricole implicate în alimentatia omului, desi o parte din aceste sunt folosite drept furaje.

Se poate vorbi de o relatie directa plante agricole - plante furajere - alimentatia

animalelor.

În acest sens se pot mentiona sursele care asigura furajele:

. - plantele cerealiere si leguminoase din care se produc nutreturile

concentrate si cele grosiere (paiele, pleava, cocenii, vrejii);

. - plantele agricole de la care rezulta reziduuri valoroase dupa

prelucrarea lor industriala: floarea soarelui (sroturi si turte), sfecla de

zahar (borhotul si melasa);

. - plante radacinoase precum sfecla furajera, morcovul furajer,

broajba si turnepsul;

. plantele din grupa bostanoaselor (dovlecelul furajer) si al verzei

(varza furajera), gulia furajera;

. - plantele tuberculifere: cartoful si topinamburul;

. - plantele oleaginoase: floarea soarelui si rapita.

. - plantele furajere propriu-zise, care produc nutretul verde, fânul si

silozul.

Clasificarea plantelor furajere .

În situatia actuala a agriculturii, când septelul de animale s-a înjumatatit si suprafata

cu furaje a scazut dramatic, reabilitarea acestora este un obiectiv prioritar, îndeosebi pentru
exploatatiile agricole mici care detin un numar redus de animale.
 Producatorul agricol si în acelasi timp crescatorul de animale trebuie sa stie sa aleaga
si sa cultive, pe mica lui parcela de pamânt, acele plante furajere strict necesare pentru
hrana animalelor, care sunt adaptate si la conditiilelocale de sol si clima.

Burcea P. si Ignat Al. (1974) grupeaza plantele si culturile furajere în mai multe
categorii dupa urmatoarele criterii:

. - durata ciclului biologic: anuale, bianuale, perene;

. - epoca de semanat: de primavara, de toamna, în miriste;

. - modul de cultura: culturi simple (pure), culturi mixte, în ogor

propriu, în miristi, culturi intercalate (porumb cu dovlecei);

. - produsul obtinut: tulpina, frunze, fruct, radacini, tuberculi;

. - scopul cultivarii: pentru masa verde, fân, siloz, boabe;

. - caracteristicile botanice

Conveierul verde.

Resursele vegetale furajere permit ca în orice exploatatie agricola, în cadrul

asolamentului, sa se organizeze unconveier verde, adica o succesiune de culturi în
decursul unui an, care sa contribuie la o alime ntare sustinuta si echilibrata a animalelor
care se cresc.

Prin acest sistem de culturi animalele sunt asigurate permanent cu nutret verde,
proaspat. Important este ca recoltarea plantelor folosite în conveier sa fie astfel esalonate,
încât sa se obtina treptat, pe masura cerintelor de hrana a animalelor.

Se deosebesc trei tipuri de conveier:

. a) artificial în regiunile secetoase, lipsite de pajisti naturale, unde

conveierul verde este alcatuit din plante cultivate, dintre care doua

treimi sunt plante de nutret anuale, iar restul plante perene (de

exemplu lucerna);

. b) natural în regiunile umede, unde pajistile naturale sunt suficiente

si de buna calitate; baza conveierului verde o formeaza pasunile si

. otava fânetelor; acesta este un conveier natural;

. c) mixt în regiunile mai putin umede, unde exista pajisti naturale,

dar are nu satisfac decât partial necesarul de nutret verde; conveierul are un
 caracter mixt: o parte din necesar este satisfacuta de productia pajistilor naturale si
alta parte din productia plantelor cultivate.

(http://www.scritub.com/economie/agricultura/Cultura-plantelor-furajere1632423418.php)

2.3 Flori, productia de flori de taiat si boboci de flori , culturi pentru seminte de flori