Brindusa

de
toamna
Colchicum
autumnale


Crocus,
Saffron
BRANDUSA DE TOAMNA-
COLCHIUM AUTUMNALE
Realizat de : Chistol Mihaela 4506
Regn : Plantae
Increngatura :
Magnoliophyta
Clasa : Liliopsida
Ordin : Liliales
Familie : Liliaceae
Gen : Cholchicum
Specie : autumnale
Descriere botanica :
Planta monocotiledonata ierbacee, vivace, ce
formeaza un bulb bianual solid ce creste adinc
in pamint.Intr-o parte a bulbului exista o
invaginatie in care spre toamna se dezvolta o
tulpina florifera, scurta cu 3-4 muguri.In
septembrie se dezvolta deasupra pamintului
1-3 flori deschis violacee.
Periantul petaloid formeaza un tub lung ce
creste deasupra pamintului cu 10 cm.Planta
prezinta 6 stamine, ovarul e superior, ascuns
in pamint,acesta continua cu trei stiluri
filiforme.
Dupa ofilirea florii, ovarul fecundat ierneaza
sub pamint.Primavara ,internodul inferior al
tulpinii se mareste si incepe sa se dezvolte
intr-un nou bulb ,iar internodul superior se
alungeste si iesind putin de sub pamint da
nastere la suprafata a 3-4 Frunze verzi cu
fructul ascuns intre ele.
Frunzele sunt intregi si lungi,late cu nervure
paralele,carnoase si glabre.
Fructul este o capsula septicida treidrica ,cu
multe seminte de cafenii inchise sferice.


RASPINDIREA GEOGRAFICA A
PLANTEI
Planta este raspindita in Europa,intalnita frecvent
pe teritoriul judetelor Cluj, Maramures, Covasna, ,
Brasov, Prahova, Dambovita, Arges, ValceaLa noi
in tara mai des se intilneste la nordul Moldovei.
Creste pe soluri luto-nisipoase in finete,poieni,
livezi in zone de deal si munte cu o umiditate
suficienta, nu suporta insa apa stagnanta.
Se cultiva in parcuri cu scop medicinal-
ornamental.
Se gaseste printre Lista plantelor rare din flora
spontana a Republicii Moldova.
RECOLTARE :
SEMINTELE SE
RECOLTEAZA
TOAMNA LA
DEPLINA
MATURITATE ,PRIN
CULEGEREA
CAPSULELOR CIND
AU CULOAREA
ALBICIOASA CU UN
INCEPUT DE
BRUNIFICARE SPRE
VIRF.
LUNA
RECOLTARII :
SEPTEMBRIE
Organul otravitor
Toata
planta
Toxic:
alcaloidul
COLCHICINA
Si Colhamina
Mai ales :
Semintele
Colchici
Semina
Bulbo-
tuberculii
COMPOZITIA
CHIMICA
Semintele contin alcaloizi tropolonici : principalii fiind colhicina si colhamina
(demecolcina),ceilalti sunt notati in literatura cu A, B,C,D,E,F etc
Colchicina este foarte toxica, acest fapt datorandu-se gruparilor metoxi de pe nucleu.
Aceasta ipoteza este sustinuta de toxicitatea mai scazuta a colchiceinei, produsul de hidroliza al
colchicinei (caruia ii lipseste gruparea metoxi de pe nucleul tropolonic)
Colchicina
UTILIZAREA IN MEDICINA STIINTIFICA
Brandusa de toamna are proprietati analgezice, antiinflamatoare,
antigutoase, anticanceroase si antireumatice.
Colhicina si colhamina are actiune citostatica .Colhicina actioneaza asupra
mecanismul careochinezei impiedicind mitoza in metafaza ,fapt ce este
utilizata in leucemii.
In 31 iulie 2009, FDA (US Food and Drug Administration) a aprobat
colchicina in tratamentul febrei mediteraneene familiale si a atacurilor de
guta.
Dar fiind foarte toxica se utilizeaza foarte rar.In schimb colhamina mai
putin toxica poate fi utilizata si in doze mai mari.(Forme : comprimate,
solutie, unguent).
Medicamentele pe baza de extract de brandusa de toamna se folosesc in
tratarea unor afectiuni precum psoriazisul, sclerodermia, bronsita se fac
comprese sau cataplasme in tratarea leziunilor precanceroase si a
pediculozei.
Tratamentul cu colchicine in febra familiala mediteraniana se efectueaza
si in sarcina.
Studii de farmacocinetica in privinta interactiilor medicamentoase au
relevat cazuri fatale de toxicitate la asocierea colchicinei la doze
terapeutice cu claritromicina. Tratamentul concomitent cu eritromicina,
statine creste toxicitatea ei prin alterarea excretiei.
Toxicitatea preparatelor cu colchicin este strns legat de doza n care
se consum (pentru om doza letal constituie aproximativ 1 mg/kg).




Dintre efectele secundare pot fi amintite:
1. Afectarea tractului gastrointestinal : diareea, greaa,
vrsturile i crampele abdominale .
2. Scderea numrului de celule din snge poate apare n cursul
tratamentului, motiv pentru care se impune efectuarea
periodic a hemoleucogramei.
3. Scderea forei musculare poate apare la pacienii care au
probleme renale sau hepatice.
5. Afectarea nervilor periferici apare rar.
6. Erupiile cutanate i alopecia pot fi observate uneori.
Ingestia florilor, de altfel foarte atragatoare prin coloritul lor,
poate cauza grave intoxicatii, manifestate prin arsuri in gura si in
git,vomismente, diaree cu sange, hipotermie si paralizie
respiratorie ,disfunctii hepatice. Colchicina poate fi chiar letala si
pentru un om adult.Simptomele se manifesta in 2-5 ore de la
ingerare.
Mare atentie trebuie avuta si fata de laptele provenit de la
caprele si oile bovinile ce au pascut aceasta floare: Insa aceste
animale totodata au o inexplicabila rezistenta la componentele
toxice prezente in Colchicum autumnale. In schimb, laptele lor
devine toxic pentru oameni, periculos in special pentru copii si
persoanele sensibile.
Tratamentul intoxicaiei cu colchicin necesit intervenie
medical. Prinii trebuie s fie foarte ateni ca medicamentul s
nu fie la ndemna copiilor mici. Mai putin de doua grame de
samanta este suficienta pentru a omori un copil. Tratamentul
consta in spalari stomacale si administrarea carbunelui activat.
Antidoti : belladonae,balzamin,santolin.

Otravirea
HOMEOPATIE
Tratamente din tradiiile
populare.
Se credea c florile apr de
brnc, de aceea se mncau
toamna. Se mai foloseau la rni,
degerturi i contra
reumatismului. n unele zone se
splau pe cap cu decoctul plantei
pentru creterea prului i contra
pduchilor de cap. n alte zone se
ungeau pe piele, ca s nu-i mute
puricii, iar fetele o puneau n
smntn i apoi se ungeau cu ea
pe fa, ca s se rumeneasc
Denumiri populare cele mai
cunoscute :Sofranas sau fals sofran
Tinctura-mama se prepara din bulbul proaspat, recoltat
primavara.

Tipul de Colchicum este reumatic sau gutos, cu o circulatie
venoasa proasta si cu fata bolnavicioasa si edematiata; friguros
si obiectiv rece, cu memorie deficitara, trist, irascibil si
prezentind o hipersensibilitate senzoriala, mai ales a mirosului.
In starile nfectioase, este evidenta o epuizare rapida si
profunda,transpiratii reci la nivelul fruntii.

In cazurile de reumatism sau guta, cu dureri agravate de timp
umed si rece (sau foarte cald), atingere si miscare, si
ameliorate de caldura si repaus, se folosesc dilutiile a 4-a si a 5-
a centezimale, n timp ce local se aplica pomada sau comprese
cu tinctura-mama pana la cea de a 3-a dilutie decimala.
DIN ISTORICUL PLANTEI-BRINDUSA DE
TOAMNA-FRUMUSETE OTRAVITOARE
In traditia populara, brandusa de
toamna este cunoscuta drept "floarea
mortilor", spre deosebire de brandusa
de primavara, denumita "floarea
viilor". Totodata, brandusa de
toamna a fost mentionata pentru
prima data intr-un text egiptean, in
papirusul Ebers, in jurul anului 1550
i.e.n.
In Evul Mediu brndusa de toamna se
folosea ca insecticid.
Dioscorides a denumit acesta planta si
,,radacina otravitoare pentru a
atrage atentia asupra toxicitatii.
Denumiri populare cele mai
cunoscute : sofranas sau fals sofran.


Legenda brandusei
Se spune c brndua de
primvar i brndua de toamn
au fost dou surori frumoase
alungate din cas, n frig, de
mama lor vitreg: pe una ntr-o
primvar timpurie iar pe alta
ntr-o toamn trzie.
Vzndu-le necjite, Dumnezeu
le-a prefcut n flori. De atunci ele
se tot caut, fr s se poat
ntlni vreodat. Una, floarea
celor vii, nflorete primvara,
alta, floarea celor mori,
nflorete toamna. Se zice c cine
va aduna brndue de primvar
i le va uni n cunun cu cele de
toamn ca ele s-i spun tot
dorul, i le va da pe ap, face o
fapt bun pentru care Dumnezeu
i va ierta multe pcate !!!


MULTUMESC PENTRU
ATENTIE !!!