1

CURSUL 8

METALE CU POTENŢIAL TOXIC

 Obiective
2

 Prezentarea mercurului ca și contaminant alimentar

 Prezentarea plumbului ca și contaminant alimentar

 Prezentarea cadmiului ca și contaminant alimentar

 Prezentarea staniului ca și contaminant alimentar

 Prezentarea arsenului ca și contaminant alimentar

 Metale in alimente
3

 1 – metale esenţiale (biometale) care au rol

fiziologic binedeterminat:
 Ca, Mg, Fe, Cu, Zn, Mn, Mo, Co, Se.
 Lipsa acestor elemente dereglează procesele metabolice şi
duce la apariţia unor boli carenţiale.

 2 – metale cu potenţial toxic a căror prezenţă

indică o contaminare chimică:
 Hg, Cd, Ni, Cr, Sn, Pb, As.
 Dpdv chimic, metalele cu potenţial toxic fac parte din
grupul metalelor grele, adică cele cu densitatea relativă
peste cinci.
 Definition
4

 The term heavy metal refers to any metallic chemical element that
has a relatively high density and is toxic, highly toxic or poisonous
at low concentrations. Examples of heavy metals include mercury
(Hg), cadmium (Cd), arsenic (As), chromium (Cr), thallium (Tl), and
lead (Pb).

http://www.ilpi.com/msds/ref/heavymetal.html
10.1 Mercur
5

10.1.1 Prezentare generală

 metal aflat în grupa IIB a sistemului periodic

 numărul de ordine Z = 80 https://prezi.com/plzpa79_w8lh/mercury/

 masa atomică: 200,59.

 densitatea relativă: 13,6 http://www.fotolia.com/id/33033436

 punctul de topire: - 38,90C

 punctul de fierbere: 356,60C.

 prezintă trei stări de oxidare :

 Hg0
 Hg2 2+ (monovalent, mercuros)
 Hg2+ (divalent, mercuric)
 10.1.2 Căi de contaminare a alimentelor
6

 Contaminarea animalelor şi a omului (in afara

intoxicaţiilor profesionale) are loc prin:
 inhalarea aerului contaminat
 ingerare de apă contaminată

 prin alimentaţie → considerată calea cea mai

importantă
 Alimentele
7

 prin intermediul factorilor de mediu → surse naturale sau artificiale

AER
Sursele artificiale
 cel mai mare responsabil este arderea cărbunelui (2/3 din
emisiile globale)
 1990 – 2000:
 rata acestor emisii a scăzut în mod semnificativ în Europa şi
America de Nord
 dar a crescut cu 50% în Asia, jumătate din cantitate
provenind din China.
 Sol
 depuneri din atmosferă – Hg2+.
8

 formele anorganice din sol sunt puternic complexate cu material organic.

 MetilHg: 0,01 - 2% din total mercur
 DimetilHg - de 1000 de ori < metilmercur.

 Hg are un timp de retenţie lung în sol, cantităţile acumulate vor continua

să fie eliberate în apele de suprafaţă şi alte medii o lungă perioadă de
timp, posibil sute sau chiar mii de ani.

 Viteza de volatilizare din sol depinde de temperatură, umiditatea solului,

pH, conţinutul de argilă şi materia organică

 Solul urban conţine cantităţi mai mari şi variabile de mercur faţă de solul
rural şi agricol, în timp ce solurile apropiate de surse naturale şi
antropogenice pot să conţină nivele foarte mari de mercur
 Ape
9

 Apa de ploaie preia mercurul din atmosferă,

mai ales sub formă de Hg2+ ca urmare a
oxidării mercurului elementar de către ozon

 Mercurul este prezent în mediul acvatic în forme

chimice diferite, dar mai ales organice.

 În apele oxigenate, combinaţiile organice sunt

majoritare
10

https://www.intechopen.com/books/environmental-risk-assessment-of-soil-contamination/characterization-and-remediation-of-
soils-and-sediments-polluted-with-mercury-occurrence-transformat
 MetilHg se formează prin metilarea compuşilor de Hg2+
prin procese biotice şi abiotice

 Mecanismul procesului nu este

complet elucidat, dar se ştie că
el are loc în apă, mai ales în
sedimente.
 În principiu Hg din deşeurile
industriale se acumulează în
sedimentele din mări şi oceane
unde este metilat sub influenţa
microorganismelor.
 Astfel mercurul părăseşte
sedimentele sub formă solubilă
de metilHg sau volatilă de
dimetilHg.

11
http://wi.water.usgs.gov/mercury/mercury-cycling.html
 Mercury in Fish
people.uwec.edu
12

 Exemplu:
 în apa lacurilor dulci din Suedia
 MeHg –pana la 10%,
 dimetilmercurul nu a fost detectat.

 înapa oceanelor MeHg - între 10 şi 40% din total

mercur
 Dimetilmercurul se găseşte de obicei în apele oceanice
la adâncimi mari, de ex. în Marea Mediterană între 20
şi 40 m sau în sedimente
 Plantele
13

 preluarea vasculară a mercurului din sol este foarte limitată.

 Aerul este sursa majoră de mercur pentru plante, frunzişul preia

atât prin depunere cât şi prin absorbţia Hg0 gazos sau a
compuşilor gazoşi ai Hg 2+ (Grigal, 2002).

 Mercurul acumulat în frunze este transportat în foarte mică

măsură în restul plantei iar cantităţile ce se găsesc în frunze sunt
de acelaşi nivel ca şi cele din precipitaţii, ceea ce intăreşte idea
preluării mercurului prioritar din atmosferă.
 Concentraţia totală de mercur în vegetaţie < 0,1 mg/kg masă
uscată
 BIOACUMULAREA MERCURULUI

 El se bioacumulează de-a
lungul lanţurilor trofice,
începând cu vieţuitoarele
marine în special în tonihide
şi rechini.
 Din acest motiv furajele
care conţin derivate de
peşte sunt principala sursă
de contaminare pentru
alimentele de origine
animală.
14 Mercury in fish - Wikipedia, the free encyclopedia
en.wikipedia.org
 ACTIVITATE INDEPENDENTA
15

 Gasiti exemple (altele decat cele din curs) cu privire

la contaminarea pestelui cu mercur
 10.1.3 Prezenţa în alimente
16

 În funcţie de calea de contaminare, cele mai afectate alimente

sunt cerealele şi vieţuitoarele marine
 Alimentele de origine vegetală se contaminează prin intermediul
factorilor de mediu, pe căile indicate
 Vieţuitoare marine şi păsările care consumă peşte conţin în mod
obişnuit mai mult mercur decât animalele terestre.
 Concentraţia creşte în funcţie de vârstă şi nivelul trofic specific.
 Peştele de crescătorie este expus la contaminarea cu mercur prin
intermediul furajelor.
17

 Studiile conduse în perioada 2004-2007 (EFSA 2008,EFSA

2005, UK-COT, 2004, 2007, Japan FSC, 2005, Canada BSC,
2007) au indicat peştele marin şi de apă dulce alături de
fructele de mare, ca sursă majoră în ceea ce priveşte
expunerea umană la mercur.
  Mercurul este listat în Anexa Directivei No (EC) 2002/32 cu
18
privire la substanţele indezirabile în hrana pentru animale.
 Cu cât speciile se află mai jos în lanţul
trofic, cu atât concentraţia de mercar este
mai mică

 Astfel heringii şi sardinele, consumatori

de plancton, prezintă Hg < 100 μg/Kg
greutate umedă,
 prădători ca tonul, câinele de mare,
halibut, rechin conţin mult mai mult, între
500 şi 1000 μg/Kg greutate umedă.

 La salmonidele de crescătorie s-au găsit

concentraţii de mercur total în jur de
100 μg/Kg greutate umedă (Knowles et
al., 2003)

19
20
 Limitarea in alimente
21

 Prezenţa în alimente este permisă numai la produse de

peşte în limite între 0,5 – 1 mg/Kg, în funcţie de specie

 Suplimente alimentare : 0.1 mg/Kg introdus in

1881/2006 ulterior
 Nivelul maxim se aplică suplimentelor alimentare în
starea în care sunt comercializate

 În apa potabilă, CMA mercur este 1,0 μg/l, conform

tabelului 2 – Parametri chimici din Legea 311/2004
 ACTIVITATE INDEPENDENTA
22

 Cautati cand au fost introduse modificari in

legislatia specifica europeana cu privire la Hg
 www.directindustry.com - 210 × 194 - Căutaţi după imagine
Cold vapor atomic fluorescence spectrometer (CVAFS) for mercury analysis ..

Determinare analitica:
 spectrometria de absorbţie
atomică cu vapori reci (CV-AAS)
după mineralizarea (digestia)
probelor în mediu acid.

 Sensibilitatea creşte utilizând

fluorescenţa atomică în locul
absorbţiei atomice (CV-AFS).

 Emisie atomica - Aplicarea

tehnicii plasmei cuplate inductiv-
spectrometrie de masă (ICP-
MS), duce la creşterea
sensibilităţii determinărilor de
trei ori (Palmer et al., 2006).
23 www.agilent.com
24
25
26
27
28
29
 10.2 Plumb
10.2.1 Prezentare generală
30

 metal greu care se găseşte în grupa IV A a sistemului periodic

 numărul de ordine Z = 82
 greutatea moleculară 297,19
 densitatea relativă 11,3
 punctul de topire 3270C
 punctul de fierbere 17550C.
  El este un metal prezent în mod natural în scoarţa
terestră, fiind estimată o concentraţie de 20 mg/kg
31
materie uscată în crusta terestră.

 În solul superficial, concentraţia plumbului se situează

la valori între 10 şi 70 mg/kg.

 În apa de suprafaţa, în general concentraţia

plumbului este sub 0,01 mg/l, dar s-au semnalat şi
valori până la 1 mg/l în zone poluate cu ape moi.

 Acest metal se găseşte mai ales în forme anorganice:

oxid, sulfură, carbonat, sulfat, cromat.
 10.2.2 Surse de plumb pentru alimente
32

 în mod direct prin intermediul factorilor de mediu apă, aer şi sol,

cu precădere în zone intens industrializate/poluate.

 Plumbul ajunge în mediu sub formă de tetraetil şi tetrametil de

plumb ca urmare a utilizării sale în industria petrolieră – mult redus
in prezent – vezi https://en.wikipedia.org/wiki/Tetraethyllead

 Acumularea în sol şi ape depinde de pH, compoziţia minerală,

cantitatea şi tipul de substanţe organice existente.

 Eliberarea plumbului din incineratoarele şi din gropile de deşeuri

rămâne o sursă de poluare a mediului.
  Privind în trecut, utilizarea plumbului pentru aliaje şi pentru lipirea
metalelor/aliajelor (cositor), a reprezentat o sursă importantă de poluare a
mediului.
33

 Alimentele se pot contamina şi în procesul de producţie sau de depozitare prin

intermediul utilajelor/conductelor din plumb sau acoperite cu staniu plumbuit.

 În gospodăriile din mediul rural aliaje bogate în plumb (70-80%) cu care se

lipesc vasele de bucătărie şi smalţul vaselor de lut obţinute artizanal au fost
(sunt) surse de contaminare cu plumb.

 Transferul plumbului din recipienţi în alimente este

reglementat legislativ fiind admis maxim 0,8 mg/dm2 pentru
obiecte plate şi între 1,5 mg/l şi 4 mg/l, în funcţie de volum,
pentru recipienţii ce pot fi umpluţi.
 ACTIVITATE INDEPENDENTA
34

 Gasiti care este actul legislativ care limiteaza

transferul de Pb din recipienti in alimente
 Alimente de origine animala
35

 sursa primară de plumb o constituie furajele

contaminate datorită răspândirii plumbului în
mediul de viaţă şi de păşunare al animalelor.
 s-au fixat limite maxim admise pentru plumb în
furaje

 În Uniunea Europeană, valoarea CMA în toate

furajele este 10 mg/kg, cu excepţia furajelor
verzi pentru care limita este 5 mg/kg.
36

 Conţinutul de plumb în alimente este limitat prin

legislaţie, valoarea CMA fiind cuprinsă între 0,02 –
1,5 ppm

 3 ppm ????? ( la ce categorie) ACTIVITATE

INDEPENDENTÁ

 În apa potabilă, concentraţia maxim admisă de

plumb este 10 μg/l, conform tabelului 2 –
Parametri chimici din Legea 311/2004
37
 A total of 145,370 lead occurrence results were
38
submitted to EFSA by 20 EU Member States and Norway
  144,206 lead occurrence results lead to

39
 More than half of the foods tested had levels of lead at less
than detection or quantification limits.
 The mean lead levels varied between 0.3 μg/kg for infant
follow-on formulae to 4,300 μg/kg for dietetic products with
an overall median across all categories of 21.4 μg/kg.
 Eighty-two food categories out of 734 at FoodEx level 3 with
quantified discrete results had mean lead levels exceeding
100 μg/kg.
 The highest individual sample maximum of 232,000 μg/kg
was found in game meat, followed by 155,000 μg/kg in
seaweed, 117,000 μg/kg in edible offal from game animals
and 59,900 μg/kg in dietary supplement
 ACTIVITATE INDEPENDENTA
40

 Pe baza datelor de pe slide-ul anterior numiti

grupele de alimente cu un continut minim, respectiv
maxim de pB din studiul citat
 Perkin Elmer 4100ZL Graphite Furnace AAS system

Metoda de analiza
41

http://www.cta.tuwien.ac.at/division_instrumental_anal
ytical_chemistry/inorganic_trace_analysis/equipment/e
t_aas/

 Reziduurile de plumb în alimente se determină

prin spectrometrie de absorbţie atomică electro-
termică (ET- AAS) numita si tehnica de atomizare
in cuptor de grafit, după mineralizare la
presiune înaltă
 ACTIVITATE INDEPENDENTA
42

Prin consultarea Ordin ANSVA nr. 1881/2006 cu

modificarile actuale, gasiti valorile CMA pentru
plumb la:

1. doua tipuri de alimente de origine vegetala

2. doua tipuri de alimente de origine animala
3. Alimente pt copii mici
http://www.shutterstock.com/pic-23586628/stock-photo-cadmium-form-periodic-table-of-elements.html

10.3 Cadmiu
43

10.3.1 Prezentare generală

 este un metal greu ce se află în grupa II B
 numărul de ordine 48
 greutatea atomică 112,4
 densitatea relativă 8,7
 punctul de topire 3210C
 punctul de fierbere 7670C.
 El se găseşte rareori în stare metalică elementară,
ci sub forma compuşilor ionici ai Cd 2+.
 se poate lega de proteine şi alte molecule
organice, formând săruri cu acizii organici,
 Cel mai adesea se găseşte asociat cu zincul, mai
puţin cu plumbul sau cuprul.
 10.3.2 Căi de contaminare
44
 Pentru nefumători sursa majoră de expunere la cadmiu o constituie
alimentele.
 Cadmiul atmosferic şi cel din apa potabilă contribuie cu mai puţin de
10% la expunerea totala la cadmiu (Olsson et al, 2002).
 Praful din locuinţe este o sursă de cadmiu.

 În cazul fumătorilor se adaugă şi cadmiul care provine din ţigări.

 O ţigară conţine între 1 şi 2 μg de cadmiu, 10% din cadmiu este
inhalat şi între 25 şi 50% din cadmiul inhalat este absorbit (EFSA
2009).

Astfel, datorită absorbţiei mai mari a cadmiului inhalat decât a celui

ingerat, cantitatea de cadmiu care provine din fum este la acelaşi nivel
ca şi cea provenită din alimente.
 http://www.sixwise.com/newsletters/05/08/03/cadmium-
poisoning-which-can-harm-your-kidneys-and-reduce-
your-bone-density-surprisingly-high.htm

45

 How are People Exposed to Cadmium?

 More than 90 percent of people's exposure to cadmium comes from food,
according to ATSDR. Low levels are found in all foods, with shellfish, liver and
kidney meats having the highest levels.
 Cigarette smoke is another major source of the metal, and is absorbed by the body
more readily than that from food and water. Whereas only 5 percent to 10
percent of cadmium from food is absorbed into the bloodstream, 40 percent to 60
percent of cadmium inhaled from cigarette smoke is absorbed.
 Smoking more than 20 cigarettes a day can increase cadmium levels by tenfold,
and the ATSDR says smoking doubles the average daily intake of cadmium.
 Sursele de cadmiu în mediu sunt naturale şi artificiale
46

 Sursele naturale constau în:

 emisiivulcanice
 eroziunea rocilor.

 Surse artificiale: Poluarea locală - activităţi

industriale legate de prelucrarea metalelor neferoase,
arderea combustibililor fosili şi a deşeurilor
 http://seekingalpha.com/article/173687-cadmium-spent-energy

Utilizarea Cd pentru:

 BATERII, stabilizatori,
pigmenţi, aliaje şi produse
placate cu metale.

 Cadmiul poate contamina

alimentele şi prin transfer
din ambalaje de ceramică
vopsite cu pigmenţi
metalici.

47
 10.3.3 Prezenţa în alimente
48

Alimente Origine Vegetala

 Plantele preiau cadmiul din sol, dar cadmiul este mai puţin
mobil în sol decât în apă sau aer.

 Mobilitatea cadmiului în sol depinde de forma chimică, pH,

conţinutul în materii organice solubile, conţintul de argilă,
prezenţa liganzilor organici şi anorganici, precum şi
competiţia cu alţi ioni metalici.

 se acumulează prioritar în frunze şi mai puţin în rădăcini sau

seminţe

.
49
Alimente de Origine Animala

 Cadmiul se acumulează şi în animale: păsările,

vitele, caii şi animalele sălbatice.
 Carnea şi peştele ca atare conţin cantităţi mici de
cadmiu,
 cantităţi mai mari putându-se regăsi în organe cum sunt
rinichii sau ficatul.
 Studiu de caz

FROM:
 Dietary cadmium exposure
and prostate cancer incidence:
a population-based
prospective cohort study
 B Julin, A Wolk, J-E Johansson,
S-O Andersson, O Andrén and
A Åkesson

50
51
52

 EFSA - au fost analizate datele provenind de la

137.202 probe testate în perioada 2003 – 2007
în 18 state membre ale Uniunii Europene.

 Cei mai mari contributori la acest program au fost

Germania (32%), Franţa (13%) şi Romania (9%)
(EFSA, 2009).
  Cele mai mari concentraţii de cadmiu au fost detectate în:
53

 alge, peşte şi fructe de mare, ciocolată şi alimente cu

destinaţie dietetică specială.

 Pentru majoritatea grupelor de alimente testate mai puţin

de 5% din probe au depăşit valorea MRL.

 În cazul unor alimente cum sunt ţelina, carnea de cal,

peştele, moluştele bivalve (altele decăt stridiile şi
cefalopodele), până la 20% din probe au prezentat
concentraţii de cadmiu la nivelul valorii MRL
 ACTIVITATE INDEPENDENTA
54

 Cautati concentratiile maxime (studiul EFSA din 2009) in

alimentele care contribuie cel mai mult la doza de cadmiu
ingerată datorită gradului ridicat de consum, pentru
populaţia cu dietă alimentară normală:
1. cerealele şi produsele din cereale (ex),
2. legumele verzi şi păstăioasele (ex),
3. nucile,
4. rădăcinoasele bogate în amidon (ex),
5. carnea şi produsele din carne (organe).
 Conţinutul de cadmiu în alimente este strict limitat şi
supravegheat.
55

 Valorile maxim admise prin legislaţie, pe grupe de alimente,

sunt stipulate prin Regulamentul Comisiei Europene nr.
1881/2006 modificată prin Regulamentul 629/2008

 Se incadreaza intre 0,05 ppm si 1,0 ppm

 3 ppm ????? ( la ce categorie) ACTIVITATE INDEPENDENTÁ

 În apa potabilă, concentraţia maxim admisă de cadmiu este

5,0 μg/l, conform tabelului 2 – Parametri chimici din Legea
311/2004
 ACTIVITATE INDEPENDENTA
56

 Cautati ce grup de alimente este prezent in

legislatia europeana, valoarea MRL fiind
valabila incepand cu 2019 ???
57
 ACTIVITATE INDEPENDENTA
58

 Care grupe alimentare sunt contributorul major la

expunerea omului la Cd potrivit acestui studiu?
 Determinarea reziduurilor de cadmiu din alimente
59

Metode monoelement:
 spectrometrie de absorbţie atomică în flacără (FAAS).

 Sensibilitatea şi selectivitatea determinărilor este

îmbunătăţită prin utilizarea absorbţiei atomice cu cuptor de
grafit (GFAAS).

Metode multielement:
 plasmă cuplată indusctiv – spectroscopie de emisie optică
(ICP-OES)
 ICP-MS - plasma cuplată inductiv - spectrometrie de masă.
 Cf EFSA (Scientific opinion 2008)
60

Table 2. Detection limits of the different methods

Technique Detection limit (μg/L)

FAAS- 0.8 – 1.5
ICP-OES - 0.1 – 1
GFAAS - 0.002 – 0.02
ICP-MS- 0.00001 – 0001
 Varian MPX Vista ICP performs ICP-OES analyses

61

 Bowdoin College - first class of eight students

matriculated in 1802
tp://cutcaster.com/photo/801158359-Tin-form-Periodic-Table-of-Elements/
10.4 Staniu
10.4 1 Prezentare generală
62

 metal greu care se găseşte în grupa IV A

 numărul de ordine Z = 50,
 greutatea atomică 118,69,
 densitatea relativă 7,39
 puncul de topire 231,9
 punctul de fierbere 22700C.

 El se găseşte rar în formă metalică elementară ci sub forma

sărurilor, în două forme de oxidare Sn2+ şi Sn4+.
 10.4.2 Căi de contaminare pentru alimente
63

Mediu - APA

 Prezenţa staniului în mediu este legată de

existenţa locală a unor minereuri de staniu.
 În apa dulce nu este prezent în mod obişnuit
 în apa de mare prezintă o concentraţie în jur de
3 μg/l.
  Calea principală de contaminare o reprezintă corodarea
ambalajelor tip conservă, mai ales la legume şi fructe.
64

 În cazul ambalajelor metalice se utilizează aluminiu sau tablă

din aliaje metalice care conţin şi staniu.

 Se evită contactul direct între aliment şi recipienţii metalici prin

intermediul depunerii unor lacuri polimerice.
 Pb pt lacuri:
65

 Tipul de lac utilizat se alege în funcţie de alimentul conservat.

 Numai alimentele puternic acide (varza murată) sau care

conţin proteine care elimină sulf (mazăre, peşte, carne) pot
pune probleme lacurilor.

 Lacurile trebuie să reziste la eventualele procedee de

sterilizare la care sunt supuse alimentele conservate.

 Alimentele grase şi condimentele pot dizolva parţial pelicula

de lac deoarece grăsimile şi uleiurile acţionează ca şi solvenţi.
 http://www.alibaba.com/products-directory/recommended-epoxy-coating-for-tin-cans

66

 lacurile epoxidice combinate cu diferite răşini, în funcţie de

rezistenţa la coroziune impusă de alimentul conservat.

 În cazul lăcuirilor pentru industria alimentară, uscarea se face la

temperaturi mai mari decât pentru alte utilizări (2000C) pentru a
asigura îndepărtarea completă a solvenţilor din peliculă

 Pentru a ne asigura că lacurile de protecţie corespund din punct de

vedere al potenţialului de contaminare chimică, ele sunt supuse
testărilor anterior utilizării în îndustria alimentară.
 10.4.3 Prezenţa în alimente
67

 Sn se găseşte în alimente ca şi săruri stanoase sau

stanice iar SnCl2 este un aditiv alimentar permis,
E512, numai pentru sparangel conservat, la nivelul
de 25 mg Sn/kg.

 Staniul a fost regăsit în unele multivitamine şi

suplimente alimentare minerale la nivelul de 10 μg
Sn/tabletă (EGVM, 2002).
68
  În mod normal, lacul cu care este protejată cutia nu permite coroziunea.
Fenomenul are loc dacă rămân zone în care tabla este neacoperită şi este
favorizat de prezenţa oxigenului
69

http://halalmoslem.blogspot.ro/
A DODGY tin of fruit

http://www.smh.com.au/national/bad-peaches-were-nothing-
compared-to-the-buckpassing-20090619-cr80.html
70

 Cele mai mari cantităţi s-au găsit în conservele de peşte şi de

legume.
 Mazărea, spanacul, sparanghelul, ţelina au efecte de destanizare, la
fel ca şi fructele care solubilizează Sn

 Cele mai expuse sunt conservele cu conţinut acid, până la pH

3,5 – 4,5.

 Conservele deschise şi păstrate la rece în frigider sunt şi ele

supuse coroziunii.
71

 Limitele admise pentru staniu (anorganic) în

alimente sunt cuprinse între
 50 mg/ kg la alimentele pentru copii
 maximum 200 mg/kg pentru alimente conservate
altele decât băuturile,
 băuturile - 100 mg/kg.

 În apa potabilă, nu este prevăzută concentraţie

maxim admisă pentru staniu.
 ACTIVITATE INDEPENDENTA
72

 Care este/sunt metodele pentru determinarea

analitica a staniului?
 ARSEN
73

 Metaloid
 Numar de ordine Z=33
 Duritate 5.727 g/cm³
 Înfățișare solid cenușiu spre negru și galben
 Punct de topire (sublimare): 616 °C
 Densitate 5.75 g/cm3

 Se gaseste in natura mai ales in aliaje cu alte metale si sulf

 Generalitati
74

 are stari de oxidare variabile în compuşi, -3, 0, +3, +5.

 Din acest motiv s-au găsit în sol, ape şi aer peste 25 de
combinaţii ale acestui element, atât organice cât şi
anorganice.
 În Asia s-au identificat zone geologice bogate în arsen
anorganic, dar în Europa prezenţa lui în mediu este destul de
scăzută.

 Utilizat in aliaje cu Pb si Cu
 Tehnica semiconductorilor – optoelectronica (arseniura de
Ga)
 Surse de contaminare pentru om
75

 Although dermal and inhalation exposure is

possible, food and drinking water are the principal
routes of exposure to arsenic (WHO, 2011a; IARC,
2012).
 Surse de contaminare pentru alimente
76

 prin intermediul compuşilor arsenului aflaţi în mod

natural în mediu

Compuşii anorganici
 prezenţi în minereuri, roci vulcanice şi sedimentare: crusta terestră
conţine între 1,5 şi 2 mg/kg arsen – eroziune

 Oxidul de arsen este un produs secundar al prelucrării unor metale (Cu,

Pb, Ni) şi reprezintă principala formă de poluare aeriană cu acest
element chimic, împreună cu arderea combustibililor fosili şi metalurgia
aliajelor neferoase

 Alte surse de arsen volatil sunt depozitele de deşeuri unde acest

compus se poate forma datorită acţiunii bacteriilor anaerobe
77

Compuşii organici ai arsenului cum sunt arsenobetaina,

arsenocolina, săruri de tetrametil arsen, glucide şi
proteine ce conţin arsen au fost găsiţi în organismele
marine

 În unele ţări se mai utilizează aditivi în furaje pentru

îmbunătăţirea creşterii în greutate a animalelor şi
anume acizi organici care conţin arsen.
 Prezenţa în alimente
78

 Plantele pot acumula arsen din sol prin rădăcini şi prin absorbţia
arsenului aerian depus pe frunze.

 Preluarea arsenului din sol depinde de factori variabili care ţin de

proprietăţile solului, potenţial redox, pH, cantitatea de compuşi de
arsen solubili, activitatea microbiologică, in special de plantă.

 În trecut, contaminarea putea să apară şi ca urmare a utilizării

pesticidelor care conţin arsen. Totuşi, după un vârf de utilizare la
mijlocul anilor 1980, producţia de trioxid de arsen a scăzut la
jumătate, cei mari producători rămânând China, Cile, Mexic şi Peru
(Reese, 2003).

 Utilizarea compuşilor arsenului în agricultură a ajuns practic la zero,

dar ei se utilizează în continuare pentru conservarea lemnului sub
forma compusului arseniat de cupru si crom (CCA).
 Monitorizarea continutului de As in alimente
EFSA
79

 SCIENTIFIC REPORT OF EFSA Dietary exposure to inorganic arsenic in

the European population European Food Safety Authority: EFSA Journal
2014;12(3):3597
 EFSA Raport stiintific cu privire la expurea prin alimentatie a populatiei
europene la arsen

 Mean dietary exposure among the adult population (including adults,

elderly and very elderly) ranged from 0.09 to 0.38 μg/kg b.w. per day
 Expunerea medie a populatiei adulte (incluzand adulti, persoane in varsta
si foarte in varsta) se situeaza de la 0.09 la 0.38 μg/kg g.c pe zi
80
 For all the age classes except infants and toddlers, the main contributor to
dietary exposure to iAs was the food group ‘Grain-based processed
products (non rice-based)’, in particular, wheat bread and rolls.
 Grupul “Produse procesate pe baza de cereale-boabe (in afara de cele
pe baza de orez), in special paine din grau si produse de brutarie a fost
identificat drept cel mai mare contributor la expunerea prin alimentatie la
anAs (arsen anorganic) pentru toate grupele de varsta, cu exceptia copiilor
mici si a sugarilor.

 Other food groups that were important contributors to iAs exposure were
rice, milk and dairy products (main contributor in infants and toddlers), and
drinking water.
 Alte grupe de alimente identificate drept contributori importanti la
contaminarea cu anAs sunt orezul, laptele si produsele lactate (contributor
major pentru copii mici si sugari) si apa de baut
 !!!!
81

 Currently (2014), there are no maximum levels

(MLs) established for arsenic in food at EU level,
although MLs are laid down in national legislation in
some Member States (MSs).

 In prezent (2014) nu sunt stabilite la nivel de UE

valori CMA pentru As; cu toate acestea exista
asemenea prevederi in legislatia nationala a unor
state membre
 ACTIVITATE INDEPENDENTA
82

 For water intended for human consumption (Council

Directive 98/83/EC6) a parametric value of 10
μg/L is established without distinguishing arsenic
forms, while for natural mineral waters (Commission
Directive 2003/40/EC7) a ML of 10 μg/L is laid
down for total arsenic (tAs).

 Consultati Legea apei potabile si verificati daca

referirea la valoarea MRL pentru As este reala!
 Prezenta As in ape
83

Arsenic contamination of groundwater - Wikipedia, the free

...en.wikipedia.org650 × 370Căutaţi după imagineArsenic
contamination of groundwater
 Reglementeri legislative - motivatia introducerii
unor valori CMA pentru As
 COMMISSION REGULATION (EU) 2015/1006 of 25 June 2015 amending
84
Regulation (EC) No 1881/2006 as regards maximum levels of inorganic
arsenic in foodstuffs
 (4) The scientific opinion identified high consumers of rice in Europe, such as certain ethnic groups,
and children under three years of age as the most exposed to inorganic arsenic dietary exposure.
Dietary exposure to inorganic arsenic for children under three years old, including from rice-based
foods, is in general estimated to be about 2 to 3-fold that of adults.
 (5) Since the analysis of inorganic arsenic is reliable for rice and rice based products, maximum
levels for inorganic arsenic should be set for rice and rice based products. Differentiated maximum
levels should be proposed in view of the arsenic content.
 (6) The scientific information on the need for a specific maximum level for parboiled milled rice is
very recent. Therefore, Member States should collect additional data before 1 January 2018 on the
inorganic arsenic content of this commodity in order to confirm the need for a specific maximum
level for this commodity and to reassess the maximum limit.
 (7) The occurrence data demonstrate that rice waffles, rice wafers, rice crackers and rice cakes can
contain high levels of inorganic arsenic and these commodities can make an important contribution to
the dietary exposure of infants and young children. Therefore, a specific maximum level for these
commodities should be envisaged. (
 8) Rice is an important ingredient in a broad variety of food for infants and young children.
Therefore, a specific maximum level should be established for this commodity when used as an
ingredient for the production of such food
 Reglementeri legislative


85
 Determinarea analitica a arsenului
86
– ACTIVITATE INDEPENDENTA
 10.5 Concluzii
87

 Metalele grele aflate sub supraveghere sanitar-veterinară sunt:

mercur, plumb, cadmiu și staniu
 Sursa cea mai importantă de mercur prin alimente o reprezintă
carnea de pește
 Sursa cea mai importantă de cadmiu prin alimente o reprezintă
cerealele și produsele cerealiere
 Sursa cea mai importantă de staniu prin alimente o reprezintă
vegetale aflate ȋn conserve metalice
 Metalele grele care contaminează alimente prezintă riscuri
pentru sănătatea omului și animalelor

 ACTIVITATE INDEPENDENTA - CE LIPSESTE DE LA CONCLUZII????

 10.6 Test de autoevaluare
88

1. Care sunt principalii compuși chimici ai mercurului care au potențial toxic?

2. Care este sursa majoritară de expunere a omului la contaminarea cu mercur ?

3. Care sunt alimentele care pot ȋnmagazina cele mai importante cantități de
plumb?

4. Care este cea mai importanta sursă de expunere la cadmiu pentru nefumători?

5. Principala cale de contaminare cu mercur este:

1. Aerul
2. Alimentele
3. Solul
 6. Care din următoarele reprezintă cele mai poluate alimente cu mercur
6. Carnea de vită
7. Carnea de porc
8. Carnea de pește
89

7. Care din următoarele reprezintă surse de contaminare a alimentelor,

inclusiv apa cu plumb:
6. Prelucrarea ȋn utilaje executate din aliaje cu plumb
7. Aerul din zonele de trafic intens
8. Apa de ploaie

8. Care din următoarele reprezintă alimentele care au cea mai mare

contribuție la comtaminarea cu cadmiu :
6. Carnea de pește
7. Cerealele și produsele cerealiere
8. Fructele
90

9. Care este concentrația maxim admisă pentru staniu ȋn apa

potabilă?
 10 ppm
 10 ppb
 Nu este prevăzută

10. Care este metoda analitica pentru determinarea

Hg/Cd/Pb/Sn/As

11. Care dintre urmatoarele reprezinta cea mai mare sursa de

As prin alimentatie
 paine din faina grau
 Fructe
 peste