Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a

Banatului
„Regele Mihai I al României” din Timişoara

Facultatea de inginerie alimentară

Poluarea apelor cu
mercur

Coordonator: Student:
Conf. Dr. Ioan GOGOAȘĂ Meilă Paula Maria
Grupa : PCM 2
 Timişoara,2018

Cuprins
Introducere 3
Poluarea cu mercur a oceanelor 4
Ce putem pati din cauza mercurului 5
Cantitatea de emisii de mercur 6
Protejarea cetățenilor împotriva 8
poluării cu mercur
Convenția de la Minamata 9
Bibliografie 10

2
Introducere

Unii compusi ai mercurului precum sublimatul corziv (HgCl2) este cunoscut de

mult timp ca fiind toxic.
O toxicitate mare o au compusii organomercurici, ca metilmercurul si
dimetilmercurul (CH 3Hg si (CH 3) 2Hg.
Compusii metilmercurici provoaca anomalii cromosomiale, trec prin placenta din
corpul mamei in cel al fatului, afecteaza celulele nervoase ale creerului, provocind
grave afectiuni - ca orbire, deteriorarea coordonarii nervoase, anomalii psihice,
moarte. Mecanismul chimic al acestor procese pare a consta in afinitatea mare a
mercurului fata de sulful din moleculele proteice, cea ce afecteaza tranzitul de ioni
prin membrane, activitatea enzimatica, activitatea mitocondriilor, etc….

Mercurul este singrul metal care se gasete in toate cel trei medii majore - apa, sol,

3
atmosfera.
Sursele de mercur sunt naturale si din activitatea umana.
Mercurul este folsit mai ales in industria chimica la fabricarea vopselelor, a hirtiei,
a unor pesticide si fugnicide, a produselor farmaceutice, a dezinfectantilor.
La prepararea sodei caustice, de exemplu, la fiecare tona de soda sunt diversate
circa 200 gr. de mercur. O parte din acest produs ramine si in soda care se foloseste
si in unele ramuri ale industriei alimentare.
O alta sursa de poluare cu mercur o constitue arderea combustibililor fosili. Anual
in urma acestui proces in atmosfera nimeresc circa 5000 tone de mercur.
Contaminarea cu mercur are un caracter global si afecteaza atit mediul terestru, cit
si cel acvatic. Mediul natural contine o anumita cantitate de mercur la care
vietuitoarele s-au adaptat in decursul evolutiei. Dar datorita activitatii umane
nivelul global al contaminari cu mercur este in crestere. Cea mai mare parte a Hg
provenit din activitatea umana se degaja in atmosfera, prin migrare si transformare
el ajunge in mediul acvatic, unde se acumuleaza mai ales in organisme sub forma
unor produsi foarte toxici. Intoxicatiile cu mercur se produc frecvent in urma
utilizarii fungicidelor organomercurice.
Cercetari efectuate arata ca toxicitatea mercurului este diminuata de catre Seleniu.
Seleniul duce la scaderea nivelui de mercur din organe, si schimba legarea sa de
care proteinele solubile. Efectul are loc datorita competitiei intre Se si Hg pentru
grupele SH ale proteinelor.

Poluarea cu mercur a oceanelor ar putea sa capete o intensitate mai mare in

viitor. Din aceasta cauza, pestele pe care il consumam va fi mai periculos
pentru sanatatea noastra.

Poluarea cu mercur provenita de la centralele electrice din China si India afecteaza

tot mai mult pestele din oceane, scrie CBS News. Mercurul din aceste surse ajunge
chiar si in pestele din apele Hawaii-ului, SUA.

Intr-un studiu aparut in numarul din 25 august al revistei "Nature Geoscience",

cercetatorii de la Universitatea din Michigan, SUA, sustin ca mercurul ajuns in
oceane provine de la centralele electrice care folosesc carbuni.

4
In acest fel, mercurul ajunge la distante de mii de kilometri de sursa poluanta si se
depune pe fundul oceanului. De aici, el ajunge in pestele provenit din Oceanul
Pacific.

Joel Blum, coordonatorul studiului de specialitate, spune ca este nevoie de

reducerea cantitatii de mercur pe care cele doua state o produce. O astfel de
problema are implicatii atmosferice globale, fiind nevoie de masuri de protectie,
spune expertul.

Ce putem pati din cauza mercurului

Forma toxica pe care o ia mercurul in peste se numeste metilmercur. El poate

afecta inima si sistemul nervos central. Femeile insarcinate nu trebuie sa consume
peste oceanic, deoarece mercurul din el efecteaza si fatul.

Specialistii estimeaza ca nivelul mercurului din oceane se poate dubla pana in anul
2050, iar pestele va fi si mai contaminat decat in prezent. Din pacate, urbanizarea
tot mai accentuata din unele tari duce la asemenea probleme.

5
Cantitatea de emisii de mercur a scăzut în ultimii 15 ani cu aproape o treime.
Cu toate acestea, mercurul, încadrat de OMS ca una dintre cele mai
periculoase 10 substanțe chimice, continuă să ne afecteze sănănatea.

Din 1990 și până în 2010, emisiile de mercur rezultate în urma activităților umane
s-au diminuat cu 30%. Principalul motiv care a condus la această scădere îl
reprezintă scăderea exploatărilor de cărbune.

Este concluzia la care a ajuns o echipă de cercetători din cadrul U.S. Geological
Survey (USGS), Universitatea Harvard, Universitatea Peking din China, Institutul
pentru Chimie Max Planck din Germania și Universitatea Alberta din Canada.

Cele mai mari reduceri s-au înregistrat în Europa și America de Nord, în timp ce
țările din Asia s-au concentrat pe neutralizarea emisiilor. Înăsprirea legislației și
dezvoltarea tehnologiei au făcut posibilă această performanță.

Unul dintre co-autorii studiului, cercetătorul David Krabbenhoft de la USGS, a

explicat importanța acestei performanțe pentru mediul înconjurător și pentru
calitatea vieții populației:

6
“Sunt vești foarte bune pentru cei care și-au concentrat eforturile pe reducerea
expunerii la mercur a peștilor, animalelor sălbatice și a oamenilor.”

Cauzele poluării cu mercur sunt multiple. Erupțiile vulcanice și emisiile oceanelor

contribuie în mod natural la dispersia lor, în timp ce activitățile umane sunt cele
care amplifică fenomenul. Potrivit datelor Programului Națiunilor Unite pentru
Mediu, cele mai periculoase sunt exploatările de aur, arderea cărbunelui,
exploatarea metalelor non-feroase și producția cimentului.

Mercurul este încadrat de Organizația Mondială a Sănătății în topul celor mai

periculoase 10 substanțe chimice. Organizațiie de mediu și cele de protecție a
consumatorilor au avertizat în repetate rânduri populația și autoritățile asupra
impactul pe care emisiile de mercur îl au asupra peștilor și a altor viețuitoare
marine.

Consumul peștilor contaminați reprezintă un pericol pentru sănătate, mercurul

putând afecta sistemul nervos, digestiv și imunitar al omului, plămânii, rinichii,
pielea și ochii. Cel mai îngrijorător rămâne însă impactul pe care îl poate avea
asupra dezvoltării intra-uterine a fătului și asupra copiilor. De aceea, Greenpeace a
creat un ghid al consumului de pește pentru femeile însărcinate și pentru copii.

7
Protejarea cetățenilor împotriva poluării cu mercur

La 25 aprilie 2017, Consiliul a adoptat un regulament privind emisiile și evacuările

antropice de mercur și de compuși ai mercurului în aer, apă și sol.

Mercurul este o substanță foarte toxică reprezentând o amenințare globală și gravă

la adresa sănătății umane și a mediului, inclusiv prin prezența compusului acestuia,
metil mercurul, în pește, în fructele de mare, în ecosisteme și în fauna și flora
sălbatice.

Noul regulament va asigura un nivel ridicat de protecție și va limita poluarea

generată de activitățile și procesele legate de mercur.

În acest scop, regulamentul stabilește măsurile și condițiile la nivelul UE pentru a

controla și a limita:

 utilizarea și depozitarea mercurului, ale compușilor mercurului și ale

amestecurilor de mercur, precum și comercializarea acestora;

 fabricarea și utilizarea de produse cu adaos de mercur, precum și

comercializarea acestora;

 utilizarea mercurului în amalgamul dentar,

 precum și pentru a asigura gestionarea adecvată a deșeurilor de mercur.

Activități precum mineritul de mercur, utilizarea mercurului în produse și procese

industriale, mineritul aurifer artizanal și la scară redusă, arderea cărbunelui și
gestionarea deșeurilor de mercur pot fi sursa emisiilor și a evacuărilor acestei
substanțe periculoase, care constituie riscuri la adresa mediului și a sănătății.

8
Domeniul de aplicare la nivel internațional: Convenția de la Minamata

Mercurul poate parcurge distanțe lungi odată emis și evacuat în aer sau în apă. De
aceea, UE nu poate garanta singură protecția cetățenilor săi împotriva efectelor
negative ale mercurului asupra sănătății. Poluarea cu mercur trebuie, de asemenea,
abordată la nivel internațional.

Noul regulament abordează această chestiune prin stabilirea unor dispoziții care
vor permite Uniunii și statelor sale membre să aprobe, să ratifice și să pună în
aplicare Convenția de la Minamata privind mercurul. Acesta va asigura și faptul că
dreptul UE este în conformitate cu convenția.

Convenția de la Minamata, adoptată la Kumamoto (în Japonia) la 10 octombrie

2013, este un tratat cu forță juridică obligatorie care oferă un cadru de
reglementare pentru reducerea poluării cu mercur la nivel mondial. Convenția este
în curs de ratificare de către statele semnatare și organizațiile regionale. UE și
statele sale membre s-au angajat să o ratifice, iar măsurile necesare sunt în derulare
pentru a garanta acest lucru.

9
 Bibliografie
1. https://www.google.ro/search?
q=poluarea+apei+cu+mercur&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X
&ved=0ahUKEwiZ8-
vswbjbAhXhJZoKHRUlD1kQ7AkITg&biw=1536&bih=747#imgrc=
scYPcEbH1J8t7M:
2. http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-
releases/2016/12/16/mercury-pollution/
3. http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-
releases/2017/04/25/mercury-polution/
4. https://www.green-report.ro/poluarea-cu-mercur-mai-putin-intensa-
cum-ne-afecteaza-fenomenul/
5. http://www.ziare.com/social/poluare/poluarea-cu-mercur-un-pericol-
tot-mai-mare-pentru-oceane-1253823
6. http://referat.clopotel.ro/Poluarea_cu_metale_grele-13703.html
7. http://www.referat.ro/referate/Poluarea_apei_6ad7b.html

10