UNIVERSITATEA DE STIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

DREPTURILE CONSUMATORULUI SI REGULILE DE IGIENIZARE IN

DOMENIUL PROCESARII LAPTELUI
 Cuprins

Introducere……………………………………………………….................pag. 3
1. Drepturile consumatorului………………………………………...................pag. 4
2. Regulile de igienizare în procesarea produselor lactate.................................pag. 5
2.1. Igiena întreprinderii...................................................................................pag. 6
2.2. Igiena echipamentelor şi/sau proceselor....................................................pag. 7
2.3. Reguli de igienă a personalului.................................................................pag. 10
2.4. Igiena individuală......................................................................................pag. 11
3. Cazuri practice în care se încalcă regulile de igienizare..................................pag. 13
4. Concluzii...........................................................................................................pag. 14
5. Bibliografie.......................................................................................................pag. 15

2
 Introducere

Protectia consumatorului a fost introdusa in Tratatul asupra Comunitatii Europene prin

Tratatul de la Maastricht. Scopul acesteia este acela de a promova sanatatea, securitatea,
interesele economice si legale, precum si dreptul la informare al consumatorilor.

Protecţia consumatorilor – într-un sens vast – cuprinde trei laturi complementare. Prima este
dată de legi şi reglementări care asigură protejarea consumatorilor împotriva practicilor comerciale
incorecte şi promovarea bunelor practici comerciale. A doua latură este constituită dintr-un
mecanism eficient de implementare a legilor şi reglementărilor, inclusiv aspectele juridice, iar a treia
latură pune accent pe informarea şi educarea consumatorilor. În România, Autoritatea Naţională
pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei
publice centrale.

Autoritatea coordonează şi realizează strategia şi politica Guvernului în domeniul

protecţiei consumatorilor, acţionează pentru prevenirea şi combaterea practicilor care dăunează
vieţii, sănătăţii, securităţii şi intereselor economice ale consumatorilor. Eficientizează activitatea
statului în materie de protecţie directă şi indirectă a consumatorilor prin cercetarea pieţei, informarea
şi educarea consumatorilor şi întărirea capacităţii decizionale.

Igiena este definită ca o ştiinţă sau o ramură care se ocupă cu studiul condiţiilor de viaţă şi
de muncă în raport cu starea populaţiei, cu elaborarea normelor şi legilor sanitare pentru prevenirea
îmbolnăvirilor, reducerea morbidităţii si mortalităţii, creşterea capacităţii de muncă şi prelungirea
duratei medii de viaţă a populaţiei.

Sub formă empirică măsurile igienice au fost cunoscute încă din antichitate. Igiena s-a dezvoltat şi
ea de-a lungul istoriei odată cu dezvoltarea celorlalte ştiinţe. Astăzi, reglementările au depăşit
graniţele statelor. În domeniul calităţii alimentelor sunt norme, standarde, coduri de bună practică şi
coduri de igienă internaţională.

3
 1. Drepturile Consumatorilor

Dreptul consumatorului este definit ca fiind acea ramura a dreptului care reglementeaza
raporturile juridice create între operatorii economici si consumatori, cu privire la achiziţionarea
de produse si servicii, inclusiv a serviciilor financiare, asigurând cadrul necesar accesului la
produse si servicii, informarii lor complete si corecte despre caracteristicile esenţiale ale
acestora, apararii si asigurarii drepturilor si intereselor legitime ale consumatorilor împotriva
unor practici abuzive, participarii acestora la fundamentarea si luarea deciziilor ce îi intereseaza
în calitate de consumatori.
Consumatorii beneficiaza de urmatoarele drepturi:
a) de a fi protejati impotriva riscului de a achizitiona un produs sau de a li se presta un
serviciu care ar putea sa le prejudicieze viata, sanatatea sau securitatea ori sa le aduca atingere
drepturilor si intereselor legitime;
b) de a fi informati complet, corect si precis, asupra caracteristicilor esentiale ale produselor
si serviciilor, astfel incat decizia pe care o adopta in legatura cu acestea sa corespunda cat mai
bine nevoilor lor, precum si de a fi educati in calitatea lor de consumatori;
c) de a avea acces la piete care le asigura o gama variata de produse si servicii de calitate;
d) de a fi despagubiti in mod real si corespunzator pentru pagubele generate de calitatea
necorespunzatoare a produselor si serviciilor, folosind in acest scop mijloace prevazute de lege;
e) de a se organiza in asociatii ale consumatorilor, in scopul apararii drepturilor si
intereselor lor;
f) de a refuza incheierea contractelor care cuprind clauze abuzive, conform prevederilor
legale in vigoare;
g) de a nu li se interzice de catre un operator economic sa obtina un beneficiu prevazut in
mod expres de lege.

4
 2. Regulile de igienizare in procesarea produselor lactate

Laptele si produsele din lapte reprezinta o bogata si convenabila sursa de alimentaţie pentru
populatia multor tari, iar volumul comertului international bazat pe aceste produse
estesemnificativ.Scopul acestor reguli este acela de a stabili masuri menite sa asigure siguranta
produselor dinlapte si a laptelui, pentru protectia sanatatii consumatorilor si pentru facilitarea
comertuluiToate alimentele au potentialul de a cauza boli la om, iar laptele si produsele din lapte nu
facnici ele exceptie. Animalele care dau lapte pot fi purtatoare de germeni patogeni pentru
om.Fiecare patogen prezent in lapte poate creste riscul cauzarii de boli alimentare la oameni.
Maimult decat atat, procedurile de obtinere a produselor din lapte, conditiile de depozitare,
risculcontaminarilor de la oameni sau mediul de fabricatie, pot duce la inerente cresteri ale
număruluişi diversităţii de agenţi patogeni, cu atat mai mult cu cat compozitia multor produse
lactatereprezinta un bun mediu de dezvoltare al acestora.
Un alt potential de contaminare al laptelui poate fi cauzat de rezidurile de medicamente
veterinare, pesticide si alti contaminanti chimici. Oricum, implementarea unui control igienic
adecvat pentru lapte si produsele lactate de-a lungul intregului lant alimentar este esential pentru
asigurarea adecvantei si sigurantei acestor produse potrivit intentiei lor de utilizare. Acesta este si
scopul acestor indrumari, de a ghida producatorii astfel incat sa fie atins un nivel corespunzator de
protectie a sanatatii publice si de a evita utilizarea practicilor neigienice de productie, procesare si
manipulare a laptelui si produselor lactate. Sa nu uitam ca laptele şi produsele lactate reprezinta o
hrana de baza si pentru categorii de persoane mai vulnerabile cum ar fi: persoane cu regim dietetic,
nou nascuti, copii, femei insarcinate sau in lactatie, batrani.
Conditiile pentru producerea, depozitarea, transportul si valorificarea laptelui si a produselor
pe baza de lapte sunt reglementare de Ord. MAAP 389/2002 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind conditiile de sanatate pentru producerea si comercializarea laptelui crud, a laptelui
tratat termic si a produselor pe baza de lapte publicat in Monitorul Oficial nr. 860/28.11.2002.
Norma sanitara veterinara cuprinde reglementari cu privire la conditiile de sanatate animala pentru
obtinerea laptelui crud materie prima, igiena mulsului, colectarea laptelui si transportul acestuia de la
ferma la centrul de colectare si la unitatile de procesare, standardele pentru tratarea laptelui la
unitatile de procesare, conditiile sanitare veterinare pe care trebuie sa le indeplineasca aceste unitati.

5
 Referitor la vanzarea laptelui si produselor lactate de catre producatorii individuali
legislatia nationala precizeaza ca acestia pot valorifica din productia animalelor proprietate personala
laptele, smantana, branza proaspata de vaci, branzeturile sarate si untul, cu respectarea unor conditii
care vizeaza asigurarea igienei in adaposturile de animale, igiena corporala a animalului, igiena
mulsului, racirea laptelui precum si respectarea conditiilor de igiena personala.
Pentru a putea fi valorificate aceste produse detinatorul de animale trebuie sa faca dovada starii de
sanatate a animalelor de la care provin produsele, prin prezentarea carnetului de sanatate a
animalelor eliberat de un medic veterinar oficial care are sub supraveghere aceste animale (care
trebuie vizat trimestrial) si un atestat sanitar eliberat de medicul de familie care confirma ca
producatorul indeplineste conditiile de sanatate.
Produsele mentionate oferite spre vanzare nu vor putea fi valorificate in pietele
agroalimentare decat dupa verificarea de catre medicul veterinar oficial atat a salubritatii produselor
precum si a documentelor insotitoare.

2.1. Igiena intreprinderii

Un factor important pentru garantarea sigurantei alimentelor este acela de a

proiecta,implementa si mentine un sistem de asigurare a igienei intreprinderii. De la identificarea si
proiectarea unei locatii potrivite pentru o intreprindere de prelucare a laptelui si pana laasigurarea
produselor lactate in retelele de desfacere respectand condiţiile de igienă pe întreg parcursul
procesării, toate bunele reguli de igiena trebuie sa prezinte garantia ofeririiconsumatorului final a
unor produse alimentare sigure si de calitate.Igiena unei intreprinderi consta in aplicarea bunelor
reguli de igiena aplicate echipamentelor proceselor, personalului, utilitatilor, deseurilor,
daunatorilor.
Cateva reguli de igiena referitoare la mentinerea la standarde optime a spatiilor exterioare sunt:
 Caile de acces trebuie sa fie asfaltate, pavate sau betonate si intretinute periodic prinmăturare
şi spălare.
 Trebuie luate masuri pentru impiedicarea accesului pe teritoriul intreprinderii a persoanelor
straine.
 Imprejmuirile societatii trebuie sa fie integre si sa nu permita accesul animalelor
 Sistemul de drenaj al apelor pluviale trebuie sa fie functional si curatat periodic.

6
  Spatiile cu zone verzi trebuie limitate si bine intretinute, gazonate periodic.
 Depozitarea gunoiului menajer si a deseurilor trebuie sa se realizeze numai in spatii
specialamenajate (platforme betonate cu canale de scurgere)
 Containerele de gunoi exterioare trebuie sa fie identificate corespunzator, spalate
sidezinfectate. La fel si zona de depozitare a acestora. Containerele trebuie sa fie inchise pentru
aminimiza atragerea si inmultirea daunatorilor.
 Trebuie luate masuri de protectie impotriva patrunderii daunatorilor in interior si luatemasuri
specifice cum ar fi: dezinsectii prin stropiri ale peretilor exteriori cu substante curemanenta mare,
efectuarea de deratizari repetate si amplasarea custilor de rozatoare.
Cateva reguli de igiena referitoare la mentinerea la standarde optime a spatiilor
interioaresunt:
- utilizarea ustensilelor de igienizare strict pentru zonele pentru care au fost gândite(instrumente
pentru igienizarea zonelor albe-spaţiile de producţie, instrumente pentru igienizareazonelor gri
- spaţii întermediare între zona albă şi neagră, instrumente pentru igienizarea zonelor negre
- spaţii de depozitare)- igienizarea incăperilor începând de la tavan spre pardoseală cu o anumită
periodicitate ( lasfârşit de schimb, zi, săptămînă, lună, etc.)
- păstrarea ustensilelor de igienizat în spaţii închise care să permită circularea aerului.

2.2. Igiena echipamentelor si/sau proceselor

Societatile din sectorul alimentar nu pot garanta o calitate si o siguranta inalta a produselor
alimentare decat daca poseda o tehnologie de productie avansata care sa se completeze cu ocuratenie
si dezinfectie eficienta si o combatere preventiva a daunatorilor.
Anexele, instalatiile si echipamentele unei societati care prelucreaza laptele trebuie sa
fiecuratate si dezinfectate cu grija. O igiena precara poate avea consecinte nefaste asupra
produsuluideoarece laptele si produsele din lapte sunt medii bune pentru dezvoltarea
microorganismelor.De aceea suprafetele sunt mai intai curatate si apoi dezinfectate. Igiena personala,
manevrarea sideversarea apelor reziduale si combaterea daunatorilor reprezinta parti ale planului de
igiena intr-o intreprindere de procesare lapte.
Echipamentele sau parti ale echipamentelor cum ar fi : tancurile de lapte, conductele, pompele,
vanele, masinile de transport, etc., reprezinta potentiale surse de contaminare.

7
 Pericolele pot apare dintr-o :
•indecvata sau ineficienta curatare si dezinfectie
•insuficienta mentenanta a echipamentelor
•incorecta folosire a echipamentelor sau folosirea lor in alte scopuri fata de cele proiectate.
Aceste probleme trebuie controlate prin: fierbinte deoarece aceasta poate coagula proteinele din
lapte pe suprafata echipamentelor de procesare si nici cu apa rece deoarece in acest caz nu se vor
indeparta grasimile.

Curatirea cu detergent a murdariei

Murdaria in industria laptelui si produselor lactate este compusa in principal din grasime,albus
de ou/albumina, saruri, lactoza si microorganisme. Insa nu doar felul murdariei joaca un rolimportant
in acest proces, ci si aderenta acesteia la suprafete :
 lactoza este lavabila si poate fi indepartata cu apa calda; procesul devine dificil cand
seutilizeaza altfel de substante;
 grasimea se indeparteaza cu apa calda si solutii alcaline si acide;
 albusul de ou/albumina se trateaza cu solutii alcaline. Mari probleme se intalnesc in
spatiilede depozitare;
 contaminarea microbiologica este cauzata de microorganisme nedorite, cum ar fi:
bacteriicoliforme, drojdii, fungi si bacterii lactice, germeni patogeni, etc.

Tipul echipamentelor
Suprafetele care trebuie curatate pot fi compuse din diferite materiale, cum ar fi: metal, sticla,
plastic, cauciuc. De aceea, in alegerea agentilor de curatare si dezinfectie trebuie sa se tina seamade
felul materialului de curatat. In comparatie cu metalul, plasticul are o duritate si o constantade
temperatura mai scazuta.
a) Agenti de curatire complecsi
Pentru ca nu exista o substanta chimica singulara, care sa posede toate proprietatile decuratire
necesare, s-au amestecat diferite substante, fiecare dintre acestea imprumutand de laagentii de
curatire proprietatile dorite.

8
 Substante de curatire complexe ( substante detergente)Aceste substante apartin urmatoarelor
categorii : agenti anionici, agenti cationici, agentineionici si agenti amfolitici. Aceste substante
complexe sunt in general necorosive avand siactiune dezinfectanta. Au o capacitate de umectare
foarte buna si se pot folosi in amestec cusubstante alcaline.Imbunatatirea actiunii de curatire a
diferitelor substante se realizeaza prin introducerea inreteta a urmatoarelor substante :
Umectanti pentru a facilita inmuierea particulelor solide si desprinderea acestora
Emulsifianti pentru a facilita emulsionarea si saponificarea grasimilor
Antispumanti pentru impiedicarea formarii spumei si a diminuarii efectului de curatire
Dispersanti pentru a permite patrunderea si dispersia materialelor organice

b)Agenti de curatare alcalini si acizi

Agentii de curatare alcalini sunt substantele bazice, sunt cele mai utilizate in industria
lapteluisi au proprietatea de a peptoniza substantele proteice si de a saponifica grasimile si uleiurile.
Eleactioneaza in mare parte si ca substante bactericide.
Cele mai importante folosite la curatenie sunt :
NaOH in solutie de concentratie 1%
Carbonatul de sodiu ( soda calcinata) in solutie de 5-6 %
Fosfatii in solutie de 0,5% folositi la temperatura de 50
Celsius
Silicatii alcalini in solutie de 0,1 %
Agentii de curatire acizi contin in cea mai mare parte saruri de salpetru, mai rar saruri defosfor,
saruri acide sau saruri organice si sunt utilizati in vederea inlaturarii resturilor solide delapte si a
celor din cazane.
Substante acide de curatire
:Acid azotic
Acid fosforic

9
 Clatirea
Clatirea trebuie facuta cu apa la temperatura de 50-55˚C prin stropirea suprafetelor curatate in
prealabil chimic. Operatia trebuie efectuata pana la pana la indepartarea totala a substantelor
decuratire, componente ale solutiilor chimice folosite.

Dezinfectia
Dupa ce a fost indepartata murdaria, pe suprafetele curate trebuie sa fie aplicat undezinfectant
pentru eliminarea microorganismelor.Dezinfectia reprezinta un complex de masuri care se aplica cu
scopul decontaminariimicrobiene; aceasta urmareste distrugerea sau reducerea numarului de
germeni, pana la limita lacare prezenta acestora nu mai creeaza risc de imbolnavire prin boli infecto-
contagioase.

2.3. Reguli de igiena a personalului

Pregătirea sanitară a lucrătorilor din industria laptelui, privind normele de igienă ce se impun
activităţilor din acest sector al industriei alimentare, reprezintă o condiţie esenţială pentru asigurarea
unei înalte calităţi a laptelui materie primă şi a produselor rezultate după prelucrarea acestuia.

Reguli generale, nu sumare

În limitarea sau realizarea contaminării microbiene, omul are un rol deosebit de important,
fiind deseori purtător al unei microflore naturale, localizate în diverse spaţii ale corpului: mâini,
gură, nas, intestin, piele s.a În acelaşi timp, omul este purtător şi eliminator de germeni, care pot
lesne contamina alimentele, ipostază agravantă în cazul produselor care nu suferă tratamente
termice.
Laptele şi produsele lactate contaminate cu bacterii din grupul Salmonella, Shigella, Escheria
coli etc. pot intoxica grav consumatorii. Sunt fenomene ce pot fi evitate prin igienă individuală
strictă, întreruperea lucrului şi prezentarea la medic, în cazul îmbolnăvirilor. Animalele, cu precădere
cele bolnave, reprezintă surse de infecţie pentru lapte, microorganismele ajungând în lapte direct din
canalele galactofore sau prin intermediul dejecţiilor, părului, etc.

Personalul din industria laptelui are îndatorirea de a se supune regulilor sanitare strict
obligatorii, în scopul asigurării condiţiilor igienice de fabricare a produselor şi de a evita răspândirea
toxiinfecţiilor alimentare. În acest scop, personalul angajat trebuie să aibă avizul medical favorabil şi

10
să se prezinte la examenele medicale clinice şi de laborator periodice (coprologic, serologic etc),
stabilite prin legislaţia specifică şi instrucţiunile sanitare locale.

Operatorii-administratori sau şeful formaţiei de lucru vor controla zilnic personalul, la

intrarea în schimburi, privind: starea de curăţenie a echipamentului de protecţie, starea de curăţenie a
mâinilor (îndeosebi a unghiilor), absenţa leziunilor pielii la nivelul feţei sau braţelor, leziuni care ar
putea contamina laptele materie primă sau produsele lactate. Aceşti lucrători nu pot fi folosiţi pentru
alte munci (îndeosebi la activităţi de curăţenie) decât după terminarea lucrului sau schimbului.

2.4. Igiena individuală

Igiena individuală reprezintă totalitatea regulilor ce trebuie respectate pentru menţinerea

curăţeniei corporale şi a sănătăţii. Regulile de igienă individuală, impuse lucrătorilor din industria
laptelui, fac referire la întreţinerea corpului şi a echipamentelor în stare de curăţenie. Igiena
corporală cuprinde: igiena pielii, igiena părului, igiena mâinilor, igiena urechilor şi igiena buco-
dentară.

Echipamentul de protecţie

Se înţelege prin echipament de protecţie “toate piesele de îmbrăcăminte şi încălţăminte

folosite de operatorii alimentari, menite să împiedice contaminarea alimentelor cu încărcătura
microbiană a organismelor lor. Echipamentul poate asigura protecţia lucrătorilor şi când aceştia îşi
desfăşoară activitatea într-un mediu poluat, care le-ar putea afecta sănătatea.” (Ghidul de Bune
Practici de Producţie şi Igienă în Industria Laptelui şi Prelucrării Produselor Lactate)

11
 Reguli de bune practici, privind îmbrăcămintea de protecţie sunt următoarele:

- îmbrăcămintea de protecţie trebuie purtată corespunzător, să acopere corpul şi să nu formeze

pliuri/cute care favorizează acumularea murdăriei şi dezvoltarea microorganismelor;

- personalului nu îi este permis să intre, îmbrăcat în haine de stradă sau încălţat cu încălţăminte
de stradă, în spaţiile unde sunt manipulate sau depozitate alimente;

- pentru îmbrăcămintea de protecţie sunt recomandate culori deschise;

- echipamentul de protecţie care acoperă îmbrăcămintea personală nu trebuie să aibă buzunare

exterioare, iar nasturii obişnuiţi trebuie înlocuiţi cu alte sisteme de închidere (capse, fermoare),
eliminând pericolul căderii acestora în produse. Uneori folosit, echipamentul corporal integral,
format dintr-o singură piesă (salopeta) nu este considerat metodă de bună practică; aceasta poate
veni în contact cu pavimentul, când este folosită toaleta;

- când operaţiile din lanţul tehnologic impun acest lucru, trebuie folosite şorţurile din plastic;

- hainele murdare nu pot intra în contact cu cele curate, impunându-se existenţa de spaţii
separate pentru îmbrăcămintea de protecţie şi pentru îmbrăcămintea privată;

- îmbrăcămintea de protecţie, purtată exclusiv în interiorul spaţiului de lucru, nu poate fi luată

acasă;

- pantofii de protecţie şi cizmele de cauciuc vor sta la dispoziţia lucrătorilor în număr suficient,
acordându-se atenţie curăţirii acestora;

- obligaţia de a purta bonete (care trebuie să acopere în totalitate părul) revine tuturor celor
care intră în domeniul de producţie: personal tehnic, vizitatori, organe de control etc.

Echipamentul de protecţie trebuie menţinut integru, într-o perfectă stare de curăţenie, schimbat
zilnic sau de câte ori este necesar. Este obligatorie starea de integritate corespunzătoare: fără lipsuri,
fără rupturi sau adaosuri nepermise. Echipamentul va fi spălat corespunzător, încât să ofere siguranţa
sanitară a suprafeţei. Când operaţiunea de spălare a echipamentului nu este subcontractată, aceasta
va fi realizată în spaţii conexe, amenajate special.

12
 3. Cazuri practice in care se incalca regulile de igienizare
Lactate vandute in conditii improprii

Este bine cunoscut faptul ca vanzarea produselor lactate in conditii improprii

poate crea probleme mari de sanatate celor care le consuma.
In Europa, SUA si Canada este interzisa comercializarea laptelui crud pentru ca se
poate contamina foarte usor si astfel poate cauza consumatorilor boli grave cum ar fi:
difteria, febra tifoida, salmoneloza si alte boli la fel de grave, pe cand la noi poti intalni
aproape in orice piata lapte de vanzare de la tarani fara sa ai certitudinea calitatii
corespunzatoare a acestuia. Pentru evitarea contaminarii laptelui se foloseste metoda
pasteurizarii care permite conservarea laptelui pe durata a 3-4 zile, dar acest procedeu nu
este la indemana taranilor.
Aceste lucruri desi sunt cunoscute atat de vanzatori, consumatori cat si de
autoritatile sanitar-veterinare si de protectia consumatorului sunt in foarte multe cazuri
trecute cu vederea de toata lumea si astfel in continuare in Romania poti intalni in
majoritatea pietelor agroalimentare expuse la vanzare pe un soare dogoritor sau pe un ger
cumplit produse lactate direct de la tarani.
Caz 1. Un astfel de caz, dar cu siguranta nu singular, este piata agroalimentara din
Negresti-Oas, judetul Satu-Mare, unde in fiecare zi de la primele ore (07.00) pana pe la
amiaza (14.00) pe tarabe in plin soare la peste 30 grade celsius cum am vazut personal
in data de 02.05.2013, poti intalni femei-taranci din satele din jurul orasului Negresti-
Oas care vand fara nici o problema, in conditii mai mult decat improprii si care pun in
mare pericol viata celor care le consuma, produse lactate din batatura proprie (lapte,
branza, oua, cas, urda, etc).
Desi in cadrul Pietei exista un birou special al Directiei Sanitar veterinare, se pare ca
nu ii deranjeaza pe inspectori modul impropriu in care se comercializeaza produse lactate
chiar sub privirea lor.

13
 Caz 2. Inspectori din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor, împreună cu inspectori ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor Bucureşti au efectuat, în perioada 04.04-08.04.2011, controlul societăţilor
comerciale care îsi desfăşoară activitatea în cadrul unui mare depozit de produse alimentare de
origine animală şi nonanimala din Municipiul Bucureşti.
Au fost verificate 53 de societăţi comerciale, iar în urma controalelor au fost aplicate 13
sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 17.500 lei şi 12 avertismente.
Au fost confiscate 5400 de kg de brânzeturi, în valoare totală de 29366 lei, care au fost
dirijate spre neutralizare, iar 5913 kg de brânzeturi au fost reţinute oficial, până la prezentarea
documentelor necesare prevăzute de legislaţie.
Principalele neconformităţi constatate au fost:
- existenţa la controlul documentelor a unor neconcordanţe între situaţia existentă şi atestările
din certificatele sanitare veterinare de transport sau din alte documente prevăzute de legislaţia
veterinară, privind identificarea mijloacelor de transport, sortimentele şi cantitatea de produse de
origine animală;
- nerespectarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind
întreţinerea spaţiilor de producere, depozitare, precum şi a utilajelor şi ustensilelor de lucru
folosite;
- nerespectarea normelor privind depozitarea produselor alimentare de origine animală şi
nonanimală;
- comercializarea produselor alimentare în spaţii neînregistrate sanitar veterinar şi fără
respectarea condiţiilor de igienă;
- etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare.

14
 Concluzii

Personalul din cadrul biroului, Direcţiei sanitar-veterinare situat în pieţele agroalimentare care
nu ii deranjează modul impropriu în care se comercializează produse lactate să fie şi ei traşi la
răspundere.

Pieţele agroalimentare din toată ţara să fie modernizate pentru ca tăranii să işi poată vinde
bunurile obţinute în gospodaria proprie în condiţii bune, aceştea să fie verificaţi de către autorităţile
sanitar- veterinare de acel buletin de analize pentru a reduce riscul îmbolnavirii consumatorilor.

15
 Bibliografie

1. http://www.ansvsa.ro/documente/admin/regulament%20sanitar%20federatia%20rusa
%20tradus_14967ro.pdf
2. http://www.scribd.com/doc/36119402/Ghid-lapte-corectat-februarie-2007-corectat-21-1-
02

3. http://www.dreptonline.ro/dictionar_juridic/termen_juridic.php?cuvant=Consumator

16