UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ

’’ION IONESCU DE LA BRAD’’ DIN IAȘI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

PROIECT MANAGEMENT DE MEDIU

Implementarea unui Sistem de Management Integrat de Mediu în cadrul companiei

SC VANBET SRL Banca

Proiect realizat de:

Chistol Dana-Mirelana
Dranga Diana-Elena

1
 CUPRINS

CAPITOLUL I - PREGĂTIREA ORGANIZAȚIEI PENTRU IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM DE

MANAGEMENT DE MEDIU (SMM).............................................................................................................3
1.1. Descrierea companiei SC VANBET SRL (profil de activitate, cifra de afaceri, organizarea
activității, structura organizațională, conducerea firmei)...............................................................................3
1.2. Principalii factori poluanți în cadrul firmei SC VANBET SRL.........................................................5
1.2.1. SURSE DE POLUANȚI............................................................................................................6
1.3. Motivele pentru care organizația ia hotărârea implementării SSM (Sistem de Management de
Mediu)7
1.4. Cauze care determină conducerea să aprobe introducerea unui SMM...............................................8
1.5. Importanța pentru organizație a introducerii unui SMM....................................................................8
1.6. Obiectivele SMM..............................................................................................................................8
1.7. Identificarea suportului necesar la nivelul organizatiei......................................................................9
1.8. Stabilirea sectoarelor de activitate unde să se implementeze SMM...................................................9
CAPITOLUL II – SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU AL COMPANIEI SC VANBET SRL....10
2.1. Politica de mediu a companiei SC VANBET SRL...............................................................................10
2.2. Planificarea...........................................................................................................................................12
2.2.1. Analiza inițială de mediu (AIM)....................................................................................................12
CONCLUZII...................................................................................................................................................20
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................................21

2
 CAPITOLUL I - PREGĂTIREA ORGANIZAȚIEI PENTRU
IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU (SMM)

1.1. Descrierea companiei SC VANBET SRL (profil de activitate, cifra de afaceri,

organizarea activității, structura organizațională, conducerea firmei)

Profilul de activitate - Activitatea principală desfaşurată în cadrul fermei avicole ce aparţine

SC VANBET SRL sat Sălcioara, comuna Banca, județul Vaslui, ce îsi desfășoară punctul de lucru în
sat Muntenii de Jos, comuna Muntenii de Jos, județul Vaslui, are în vedere creșterea intensivă a
păsărilor de curte și a porcilor cu capacitate de peste 40.000 de locuitori pentru păsări de curte așa
cum sunt definite la art 3 lit. rr) din prezenta lege.
Datele privind cifra de afaceri a firmei SC VANBET SRL se pot observa cu ușurintă în
graficul de mai jos, ce a preluat informații cu privire la cifra de afaceri și profilul net obținut de pe
perioada de activitate a firmei între anii 2009-2019.

Figura 1.1. Cifra de afaceri realizată pe perioada anilor 2009-2019

În tabelul de mai jos se pot observa datele cu privire la activitatea firmei SC VANBET SRL,
în perioada anilor 2005-2019, unde se pot observa: cifra de afaceri, rofitul net, datoriile, activele
imobilizate, activele circulante, capitalurile proprii, precum si numărul angajaților (nr. mediu).

3
 Tabel 1.2. Date privind activitatea firmei în perioada 2005-2019

Organizarea activității se desfățoară pe baza a două module:

Modulul I: 3 hale de creștere de păsări de curte la sol cu o capacitate de 40.000 de locuri/hală,
120.000 locuri/serie, 720.000 locuri/an, 6 serii/an;
Modulul II: 10 hale de creștere găini ouă consum în baterii ecologice, cu o capacitate de
393.800 locuri/serie, o serie având durata de 58-60 de săptămâni. Producția de ouă la nivelul unui
an pentru efectivul de găini ouă consum este de 126.016.000 ouă.
SC VANBET SRL, producător de carne de pui din Vaslui, este o firmă controlată de
antreprenorul Fănel Bogos, care a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 219 mil. lei (circa 46 mil.
euro), în creştere cu 5% faţă de anul 2018, acesta fiind cel mai bun rezultat din istoria companiei,
prezentă pe piaţă de aproape două decenii, arată datele de la Ministerul de Finanţe.
De altfel, numărul salariaţilor a ajuns la cel mai înalt nivel în 2019, de 691 de persoane, mai
multe cu 40 decât în anul precedent. Totuşi, profitul a scăzut cu 27%, până la 13,8 mil. lei (2,8 mil.
euro), conform aceleaşi surse.

4
1.2. Principalii factori poluanți în cadrul firmei SC VANBET SRL

Managementul mediului - obiectivul principal este de a minimiza amprenta de mediu pe tot

parcursul ciclului de viață.
Abordarea de management
Se vor evalua aspectele de mediu, impactul și riscurile de la nivelul zonelor de producție. Emisiile
de mirosuri,emisiile de pulberi, emisiile provenite din apele uzate, emisii provenite din depozitarea
dejecțiilor solide. Scopul nostru este de a îmbunătăți infrastructura precum și de a preveni
eventualele ,,atacuri” asupra mediului înconjurător.
Managementul apei
Implementăm Planuri de Managementul Apei pentru a reduce cantitatea de apă extrasă și de a
îmbunătăți eficiența consumului de apă.
Pentru a reduce producerea de ape uzate se utilizează o combinație a tehnicilor indicate mai
jos:
-menținerea suprafeței zonelor murdare din curte la un nivel cât mai redus posibil;
-reducerea la minimum a consumului de apă;
-separarea apei de ploaie necontaminate de fluxurile de ape uzate care trebuie tratate.
Surse de ape uzate
Conform funcționalului din activitatea de creștere păsări la sol rezultă următoarele categorii de ape
uzate:
-ape uzate tehnologice provenite de la igienizarea halelor de creștere păsări din modulul 1 și 2, din
perioada vidului sanitar, igienizări exterioare a halelor, a incintelor tehnice ce conțin suspensii,
detergenți biodegradabili, substanțe organice exprimate în CBO5 și CCOCR, ioni amoniu, Cu, Zn
cu un debit de 587 mc/an.
-ape uzate menajere provenite din zona filtrelor sanitare, igienizări incinte anexe, grupuri sanitare ce
conțin suspensii, substanțe organice, detergenți, ioni amoniu cu un debit de 1.643 mc/an.
-ape meteorice provenite de pe incintele construite, betonate ce conțin suspensii pământoase, cu un
debit de 593 litri/secundă corepunzător suprafeței contruite și betonate.
Colectarea apelor uzate în cadrul modului 1 se realizează în sistem unitar –tehnologice și
menajere, prin intermediul rețelei de canalizare, transportate gravitațional către bazinele aferente
instalației de biogaz.
Apele uzate tehnologice și menajere din cadrul halelor, filtrelor sanitare aferente, stației de
sortare ouă, anexele tehnico-administrative, sunt colectate printr-o rețea de canalizare, cu colectare
5
și evacuare în sistem unitar printr-o conductă cu Dn 330mm către bazinele aferente Stației de
biogaz.
Apele menajere tehnologice și pluviale sunt colectate în rețeaua de canalizare din tuburi de
beton cu Dn=330mm și o lungime totală de 2.170m, din ferma avicola, constituită din cele două
module, ape uzate ce sunt reutilizate în procesul de producere a biogazului.
Managementul nutrițional
Pentru a reduce fosforul total excretat, satisfăcand în același timp nevoile nutriționale ale
animalelor, BAT constau în utilizarea unui regim alimentar și în aplicarea unei strategii nutriționale
care include una dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora
a) Hrănirea în mai multe etape cu asigurarea unui regim alimentar adaptat cerințelor specifice
ale perioadei de producție.
b) Utilizarea de aditivi furajeri autorizați care reduc cantitatea totală de fosfor excretat.
c) Utilizarea fosfaților anorganici cu grad ridicat de digerare pentru înlocuirea parțială a
surselor convenționale de fosfor din furaje.

SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC

Activitatea desfășurată în cadrul firmei de păsări constă în următoarele faze de lucru:

PREGATIREA HALELOR ÎN VEDEREA POPULĂRII

POPULAREA HALELOR
CREȘTEREA PUILOR
DEPOPULAREA ȘI LIVRAREA PUILOR DE CARNE
ELIMINAREA DEJECȚIILOR
ELIMINAREA APELOR UZATE TEHNOLOGICE

1.2.1. SURSE DE POLUANȚI

Sursele staționare nedirijate constau în emisiile de poluanți generate prin sistemele de

ventilație ale halelor, concentrațiile și debitele masice ale poluanților emiși sunt calculate conform
limitelor maxime admise prin ORD 462/93, fiind prezentate în tabelul de mai jos:

6
 Tabelul 1.3. Emisii din surse dirijate

Imisii de pulberi
Pentru amoniac și hidrogen sulfurat, valorile rezultate în urma desfășurării activității se vor
incadra în limitele prevăzute în STAS 12574/1987 privind condițiile de calitate a aerului în
zonele protejate.

Tabelul 1.4. Imisiile de pulberi/an

Parametru Interval Frecvența de monitorizare

NH3 0,01÷0,08 kg/ spațiu pentru Anual
animal/an (BAT-AEL)
Azotul total excretat 0,2÷0,6 kg neexcretat/spațiu pentru Anual
animal/an (BAT-AEL)

Fosfor total excretat 0,050÷0,25kg Pexcretat/spațiu pentru Anual

animal/an (BAT-AEL)

1.3. Motivele pentru care organizația ia hotărârea implementării SSM (Sistem de

Management de Mediu)

Managementul mediului este un proces continuu ce are ca scop îmbunătățirea performanțelor

de mediu ale organizației. O organizație care implementează un SMM eficient poate ajuta la
protejarea sănătății umane precum și a sănătății mediului, de posibilele impacte ale activităților,
produselor sau serviciilor sale și va ajuta la menținerea și îmbunătățirea calității mediului.
Implementarea unui SSM poate ajuta o organizație să se încreadă în afirmații precum:
-existența eforturilor manageriale ce asigură că prevederile obiectivelor și politicii sunt
realizate.
7
 -evidența îngrijirii necesare și a conformării cu reglementările.
-accentul este plasat mai degrabă pe prevenire decât pe acțiunea colectivă.
-proiectul sistemului cuprinde un proces de continuă îmbunătățire.

1.4. Cauze care determină conducerea să aprobe introducerea unui SMM

Cea mai importantă cauză pentru care s-a decurs la implementarea unui SMM este cea
economică:
 reducerea costurilor
 a energiei
 a emisiilor de poluanti in atmosferă
 reducerea eventualelor amenzi cauzate de neregularități sau depășirea limitei admisă
de poluanți

1.5. Importanța pentru organizație a introducerii unui SMM

Avantajele asociate unui SMM eficient face referire la funcționarea corectă a acestuia,
asigurând totodată ameliorarea performanțelor organizației, prin impactul pozitiv pe care îl poate
avea asupra urmatoarelor aspecte:

1. Motivarea și implicarea angajaților

2. Îmbunătățirea performanțelor de mediu
3. Eficientizarea muncii în echipă
4. Reducerea costurilor operaționale (introducerea noilor utilaje mai eficiente ce pot îmbunătăți
atât performanțele de mediu cât și eficientizarea proceselor existente)
5. Creșterea încrederii clienților
6. Conservarea materiilor prime și a energiei de alimentare
7. Reducerea riscului de mediu

8
1.6. Obiectivele SMM

- reducerea cantității de deșeuri și a utilizării resurselor

- definirea unui set de principii de bază care să orienteze activitățile viitoare vizând
responsabilități de mediu
- reducerea sau eliminarea descărcărilor de poluanți în mediu
- realizarea unui sistem eficient de comnicare în interiorul companiei și asigurarea unei
instruiri corespunzătoare a personalului
- evitarea problemelor de mediu la introducerea produselor noi
- educarea angajaților cu privire la conștientizarea problemelor legate de mediu
- pregătirea companiei pentru investitori sau pentru oportunități de asociere

1.7. Identificarea suportului necesar la nivelul organizatiei

Angajarea conducerii și angajamentul permanent al acesteia în execitarea managementului de

mediu sunt esențiale pentru reușita implementării unui SMM. Pentru fiecare etapa a dezvoltării sau
îmbunătățirii unui SMM este necesară implicarea conducerii la vârf a organizației.
Se recomandă ca resursele corespunzătoare, cele umane, materiale, cât și financiare, care sunt
esențiale pentru implementarea unui SMM să fie stabilite și puse la dispoziție. Pentru
implementarea unui SMM este necesar angajamentul permanent al conducerii, atât din secțiile
direct implicate cât și conducerea executivă și de vârf a întreprinderii.
Resursele umane sunt esențiale, pe langă cele financiare și materiale. Acestea trebuie să fie
stabilite concis și să aibă un aport semnificativ în implementarea unui SMM.
Resursele limitate ale organizației sunt adesea redirecționate tot mai mult către rezolvarea
aspectelor birocratice ale managementului mediului în detrimentul managementului de mediu în
sine.

1.8. Stabilirea sectoarelor de activitate unde să se implementeze SMM

În urma analizei efectuate, sunt luate în vizor secțiile:

- alimentarea cu apă și evacuarea apelor uzate și pluviale
- minimizarea consumului de energie de orice tip
- alimentarea cu energie electrică

9
 - alimentarea cu energie termica
- asigurarea necesarului de combustibil-gaz metan
SMM-ul se va axa pe rezolvarea problemelor din aceste secții, urmând , cu resursele rămase,
să se analizeze și celelalte deficiențe aflate în cadrul organizației, alocându-se banii necesari
rezolvării lor. Se dorește rezolvarea totală a problemelor apărute pe aceste secții.

10
 CAPITOLUL II – SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU AL
COMPANIEI SC VANBET SRL

2.1. Politica de mediu a companiei SC VANBET SRL

 Evaluarea politicii de mediu a companiei

Unul dintre elementele esențiale ale politicii noastre HSSE( Sănătatea, Siguranța, Securitatea
și Mediul) este garantarea unui mediu de lucru care protejează bunăstarea fizică și mentală a
angajaților noștri. Pentru a reduce riscurile de sănătate, în întregul grup am implementat standarde
înalte de asistență medicală, campanii de promovare a sănătății, precum și evaluări sistematice.
Calitatea este crucială pentru noi și clienții noștri, motiv pentru care, pentru a asigura cel mai înalt
standard al produselor pe care le producem, am implementat un sistem de management al calității
ERP. Ne permite să monitorizăm îndeaproape anumite etape ale producției, vanzărilor și distribuției
de carne.
Gestionăm stocul în depozite și supraveghem lanțul logistic. Controlul duratei de valabilitate a
produselor în conformitate cu cerințele sistemului ERP ne oferă certitudinea că putem garanta o
calitate consecventă și o livrare la timp.
Ținand cont că un mediu sănătos este esențial pentru asigurarea prosperității și calității și de
realitatea că daunele și costurile produse de poluare și schimbări climatice sunt considerabile,
Guvernul Romaniei promovează conceptul de de-cuplare a impactului și degradării mediului de
creșterea economică prin promovarea eco-eficienței și prin interpretarea standardelor ridicate de
protecția mediului ca o provocare spre inovație, crearea de noi piețe și oportunități de afaceri.
În Romania, protecția mediului a apărut ca un domeniu de sine stătător al politicilor naționale
în anul 1990, cand a fost înființat pentru prima dată fostul Minister al Mediului; în 1992 a fost
elaborat primul document oficial ce stabilește obiectivele națioanale în domeniu- Strategia Națională
de Protecția Mediului, reactualizată în 1996 și în 2002. Strategia este structurată în două părți:
1) o trecere în revistă a principalelor resurse naturale, elemente privind starea economică și calitatea
factorilor de mediu;

11
2) strategia propiu-zisă, adică principiile generale de protecție a mediului, prioritățile, obiectivele pe
termen scurt, mediu și lung. Încă din 1996 se poate observa o adecvare a strategiei naționale cu cea
comunitară în ceea ce privește principiile, prioritățile și obiectivele.
Astfel, principiile urmărite sunt:
-conservarea și îmbunătățirea condițiilor de sănătate a oamenilor;
-dezvoltarea durabilă;
-prevenirea poluării;
-conservarea biodiversității;
-conservarea moștenirii culturale și istorice;
-principiul “poluatorul plătește”;
-stimularea activității de redresare a mediului.
În ceea ce privește prioritățile identificate, acestea reflectă nu numai nevoile naționale, dar și
tendințele și inițiativele existente pe plan global, ele fiind:
-menținerea și îmbunătățirea sănătății populației și calității vieții;
Scopul acestui capitol este de a realiza o trecere în revistă a politicii de mediu în Romania și
nu o analiză a acesteia:
-menținerea și îmbunătățirea potențialului existent al naturii;
-apărarea împotriva calamităților și accidentelor naturale;
-raportul maxim cost-beneficiu;
-respectarea programelor și convențiilor internaționale privind protecția mediului.

12
 2.2. Planificarea
2.2.1. Analiza inițială de mediu (AIM)

Etapa I. Alegerea unei activități, produs sau serviciu din cadrul companiei SC VANBET SRL
Descrierea procesului tehnologic

Schema 1. Tehnologia de creștere pui de pasăre la sol – Modul 1

Pui de o zi

Recepție materii
Vid sanitar hale Apă potabilă
prime

Substanțe dezinfectante ape uzate dejecții solide

tehnologic
Populare hale pentru
creștere

Furaje Mirosuri (NH3, CO2, H2S)

Adăpare Pulberi, gaze arse

Creștere păsări de
Tratament
curte la sol Pierderi naturale
Microclimat

Livrare păsări de curte spre

abatorizare

13
 Descrierea fluxului tehnologic
I. Pregatirea halelor în vedera populării
Ferma se structurează pe 3 hale de creștere a păsărilor de curte la sol, din care 2 hale
bicompartimentate, prevăzute cu un hol de acces și o cameră tehnică pe mijloc, și o hală
monocompartimentată dotate cu tablou electric, microprocesor,centrală de ventilație și ferestre de
admisie aer pe lateralele halelor și instalație de răcire.
Capacitatea de creștere, 40000 de locuri pe serie/hală, 12000 locuri/serie/fermă, respectiv
720000 locuri/an.
Pregătirea halelor constă în igienizare incintelor la finalul ciclului de creștere și anume
îndepărtarea patului anterior ce conține paie, dejecții, urme de hrană, evacuarea realizându-se
manual cu încărcare în mijloace auto și transportul spre depozitul de compost. Dejecțiile împreună
cu biomasa sunt valorificate în instalația de biogaz ce produce energie electrică și termică.
II. Popularea halelor
Constă în transportul puilor de o zi cu greutatea de 25-30 g, de la stațiile de incubație,
asigurarea condițiilor de climatizare, a hranei și a apei potabile în vederea creșterii în greutate,
durata ciclului de dezvoltare fiind de aproximativ 42 zile, pentru a se atinge greutatea de 2,2- 2,4 kg.
Având în vederea capacitatea proiectată a halelor de creștere, precum și rata de mortalitate de
2%, reprezintă 14.400 pui/an.
III. Asigurarea hranei și a apei potabile
Hrana este asigurată de micro FNC-URI ce aparțin societății cu o capacitate de prelucrare de 5
tone/oră. Hrana constă dintr-un amestec de cereale, concentrat proteic, proteine, minerale, vitamine
asigurând necesarul pentru efectivul de conserve. Fiecare hală este dotată cu linii de hrănire la sol,
furajarea făcându-se în circuit închis.
Halele sunt dotate cu linii de adăpare, acestea fiind prevăzute cu picurători unde puii prin
atingere cu ciocul beau apa, apa fiind asigurată din rețeaua de distribuție a fermei.
Ciclul complet de producție este de circa 60 de zile din care 42 sunt asigurate creșterii și
atingerii greutății de 2,2- 2,4 kg, restul de 18 zile fiind asigurate vidului sanitar.
Acest flux de producție permite un rulaj de 6 serii de păsări de curte/an, ferma funcționând pe
principiul totul plin, totul gol. La încheierea ciclului de creștere puii sunt preluați și transportați spre
abatorizare în cuști din material plastic în baza contractelor încheiate.
IV. Depopularea și livrarea puilor de curte
După atingerea greutății specifice, când ciclul de creștere e încheiat, păsările sunt preluate și
transferate spre abatorizare, în cuști de material plastic ce aparțin abatorului.
14
 Pierderile naturale sunt colectate în saci din polietilenă și depozitate pe o durată limitată de
timp în spațiul amenajat corespunzător, dotat cu lăzi frigorifice.
Eliminarea pierderilor naturale de pe amplasament se realizează fie în baza contractului de
preluare cu societăți abilitate pentru distrugerea acestora și fie prin incinerarea acestora în
incineratorul de pe amplasament.

Etapa II – Identificarea aspectelor de mediu generate de activitate

Tabelul 2.1.
Componenta de mediu Aer

Componentă Indicator de Cdet CMA

de mediu calitate (µg/m3) (µg/m3)

CO 93 100

NOx 51 350
AER

SO2 0,2 35

NH3 40 30

Tabelul 2.2.
Componenta de mediu Sol

Componentă Indicator de Cdet CMA

de mediu calitate (µg/m3) (µg/m3)

Substanțe
300 350
extractabile

Azot total 15 10
SOL

Fosfor total 100,05 200

Zinc 131,07 220

Cupru 91,12 130

15
 Tabelul 2.3.

Componenta de mediu – Apă de suprafață

Component Indicator de calitate Cdet, (µg/m3) CMA,
ă de mediu (µg/m3)
CCOCr 27 25
CBO5 2,87 5
APA DE SUPRAFAȚĂ Amoniu (NH+4) 0,95 2
H2S 1,76 1
Substante extractibile 26 30
Sulfati 160,5 150
Cloruri - -
Reziduu fix 1023 500
Crom total 0,02 0,002
Detergenti sintetici 23 25
Tabel 2.4.

Componenta de mediu – Apă subterană

Componentă Indicator de calitate Concentrația CMA, (µg/m3)

de mediu determinata, (µg/m3)

CCOCr 27 25

CBO5 2,87 5

Amoniu (NH+4) 0,95 2

APĂ SUBTERANA

H2S 1,76 1

Substante
26 30
extractibile

Sulfati 160,5 150

Reziduu fix 1023 500

Crom total 0,02 0,002

Detergenti sintetici 23 25

16
 Tabel 2.5

Notă bonitate acordată pentru AER

Notă
Cdet CMA Notă de
Componentă Indicator de bonitate
bonitate
de mediu calitate (µg/m3) (µg/m3) componentă
indicator
mediu

CO 100 93 9

NOx 51 350 9

8,5
SO2 0,2 35 10
AER

NH3 40 30 6

Tabel 2.6.

Notă bonitate acordată pentru SOL

Cdet CMA Notă

Componentă Indicator de Notă de
bonitate
de mediu calitate bonitate
(µg/m3) (µg/m3) componentă
indicator
mediu
Substanțe
300 350
10
extractabile

Azot total 15 10
8
SOL

9,6
Fosfor
100,05 200
total 10

Zinc 131,07 220 10

Cupru 91,12 130 10

Tabel 2.7.

17
 Notă bonitate acordată pentru APA DE SUPRAFAȚĂ

Component Indicator de calitate Cdet, (µg/m3) CMA, Notă de Notă

ă de mediu (µg/m3) bonitate bonitate
indicator componentă
mediu
CCOCr 27 25 9
CBO5 2,87 5 10
APA DE SUPRAFAȚĂ

Amoniu (NH+4) 0,95 2 10

H2S 1,76 1 9
Substante extractibile 26 30 10

8,44
Sulfati 160,5 150 8
Cloruri - - -
Reziduu fix 1023 500 4
Crom total 0,02 0,002 6
Detergenti sintetici 23 25 10

Tabelul 2.8.

Notă de bonitate acordată pentru APA SUBTERANĂ

Componentă Indicator de Concentrația CMA, (µg/m3) Notă de Notă

de mediu calitate determinata, bonitate bonitate
(µg/m3) indicator componentă
mediu
CCOCr 27 25
APĂ

9
SUBTERANA

CBO5 2,87 5 10
8,55

Amoniu (NH ) +
4 0,95 2 10
H2S 1,76 1 8

18
 Substante
26 30
extractibile 10

Sulfati 160,5 150 9

Reziduu fix 1023 500 4
Crom total 0,02 0,002 7
Detergenti
23 25
sintetici 10

SOL 10AER
10

9,6 8,5

8,44
8,55

10 10
APĂ SUBTERANĂ APĂ SUPRAFAȚĂ

CALCULE: Figura 2.1. Suprafata ideala vs suprafata reala, identificate in cazul evaluarii impactului
generat de compania SC VANBET SRL

S1

b= 17,05

h1 = 9,66

17,05× 9,6
S 1= =81,84
2

19
S2

b = 17,05

h1 = 8,44

17,05× 8,44
S 2= =71,951
2

Sr = S1+S2= 81,84+71,951= 153,79

Si = 200

Ipg= Si/Sr= 200/153,79 = 1,3

Media notelor de bonitate: 8,77

Ipg= 100/8,77= 11,4

Etapa IV

Interpretarea rezultatelor

Figura 2.2. Diagrama notelor de bonitate pentru componentele de mediu

20
 Pe baza analizelor efectuate necesare implementării unui sistem de management de mediu,
am obținut următoarele rezultate cu privire la notele de bonitate acordate în funcție de gradul de
poluare asupra componentelor: aer, sol, apă subterană, apă de suprafață.
Pentru componenta aer, nota de bonitate acordată a fost de 8,5; Factorul poluator principal
fiind amoniacul (NH3), concentrația determinată fiind de 40 µg/ m 3, iar concentrația maximă admisă
de 30 µg/ m3.
Componenta sol are nota de bonitate 9,6; factorul poluator principal este azotul total,
concentrația determinată fiind de 15 µg/ m3 , iar c% maximă admisă de 10 µg/ m3.
Apa de suprafață are 8,44; factorul poluator principal este reziduu fix, concentrația
determinată fiind 1023 µg/ m3 , iar c% maximă admisă de 500 µg/ m3 .
Apa subterană are nota de bonitate 8,55; factorul poluator principal fiind reziduu fix, c%
determinată fiind 1023 µg/ m3 , iar c% maximă admisă de 500 µg/ m3 .

CONCLUZII

Având în vedere studiile efectuate cu privire la implementarea unui sistem de management

de mediu, se poate observa că în cadrul companiei SC. VANBET. SRL analizele efectuate pentru a
determina gradele de poluare a substanțelor emise de către diferiți poluanți asupra principalelor
componente de mediu, se încadrează în limitele normale fără ca apa, aerul, și solul să fie degradate.
Pe lângă notele de bonitate satisfăcătoare, putem aprecia faptul că această companie deține
un sistem destul de bun de manageriere a deșeurilor poluatoare, având contracte încheiate cu firmele
ce se ocupă de colectarea dejecțiilor, reducându-se cantitatea de amoniac emisă în atmosferă,
precum și de colectarea și incinerarea a puilor morți.
În conluzie, firma aleasă de noi în studiu respectă toate normele impuse de legislație cu
privire la menținerea unui sistem de management de mediu corect, fără să producă pagube asupra
mediului înconjurător prin activitatea sa.

21
 BIBLIOGRAFIE

1. https://vanbet.ro/sistem-integrat
2. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Agenţia Naţională pentru Protecţia
Mediului - AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI VASLUI
3. http://www.anpm.ro/documents/29689/3839226/
DRAFT+AIM+SC+VANBET+SRL+Ferma+avicola+Salcioara+24.10.2016.pd
f/d6cb8a73-830c-40a9-8acf-e2cdfad537fe

22