Sunteți pe pagina 1din 17

IDIFIEREA MRILOR I OCEANEL

Student: Vasile Anca


Grupa 483
Specializarea Peisagistic, An I

PLANETAR

OCEANUL

Cel mai mare ecosistem al planetei,acoper


aproximativ 71% din suprafaa Terrei, cu un
volum de aproximativ 1,3 miliarde km cubi;
Este principalul component ale hidrosferei Terrei;
Influeneaz decisiv clima i activitile omului
Este habitatul pentru aproximativ 230.000 specii
de vieuitoare descoperite i pentru multe altele
pe care tiina nu a apucat nc s le cunoasc.

OCEANELE I SCHIMBRILE
CLIMATICE
Oceanele i atmosfera sunt strns legate ntre ele i mpreun
formeaz componenta cea mai dinamic asistemului climatic.
Oceanul joac un rol fundamental n schimbrile climatice prin
intermediul ciclului carbonului care are rol n meninerea vieii pe
pmnt precum i meninerea stabil a climei.
Carbonul este cel de al 4-lea element ca abunden pe pmnt i
constituie mai mult de 50% din greutatea uscat a organismelor vii.
Ciclul global de carbon implic trecerea acestuia ntre rezervoarele
de carbon principale: atmosfer, oceane, vegetaie i sol, dintre
ecosistemele terestre i depozitele de combustibili fosili.
Cantiti mari de carbon sunt stocate n oceane, n special n
adncuri, n rezervele de combustibili fosili i sol comparativ cu
ceea ce rmne n atmosfer

n decursul ultimilor 600.000 ani (mai puin ultimele


dou secole), apa Oceanului Planetar a pstrat o
valoare relativ constant a pH-ului, aproximativ 8,2.
Apa oceanelor devine mai acid pe msur ce n
atmosfer se afl mai mult CO2. nainte de epoca
industrial, cnd omul a devenit principalul agent de
poluare cu CO2 a planetei , emisiile de carbon
creteau periodic, n mod natural, n special n urma
vulcanismului, ducnd la o cretere a mediei
temperaturilor globale i la intervale mari de timp
provocnd fluctuaii climatice ntre perioade de rcire
i perioade de nclzire.

In ultimii 200 de ani, oceanele au absorbit


aproximativ

din
CO2
produs
la
arderea

Definiia acidificrii oceanice(dup Caldeira si


Wickett 2003):

Descreterea pH-ului Oceanului


Planetar datorit prelurii CO2 din
atmosfer de ctre apele oceanice.

Efectele creterii
concentraiei de CO2
i acidificrii apelor oceanice:
chimice
biologice
socioeconomice

EFECTE CHIMICE
Dizolvarea CO2 in oceane:
creste concentratia de H+, H2CO3, HCO3- ;
scade concentratia de carbonai;
Impactul acidificarii apelor marine/oceanice asupra
chimismului nutrientilor si toxinelor:
Nutrientii sunt substante esentiale pentru viata, in timp ce
toxinele sunt periculoase. In cazul in care concentratia unor
nutrienti este foarte ridicata, acestia pot actiona ca si toxine
(elemente prezente in urme Cu, Zn)
Scderea pH-ului conduce in general la cresterea conc. unor
metale toxice dizolvate in apa, aflate in stare liberea.
Procesul de cretere a fitoplanctonului este influentat in mare
masura de conc. de fier din apa de suprafa. Scaderea pHului conduce la cresterea conc. de fier insolubil/ diminuarea

IMPACTUL BIOLOGIC
Unul din procesele cunoscute ca fiind sensibile la acidifierea oceanelor, este
procesul de bio-calcificare (fixarea Ca in tesutul osos si solidificarea acestuia).
Calcificarea este un proces vital pentru unele organisme fotosintetice si animale
marine, care construiesc structuri bazate pe CaCO3 (cochiliile, schelete
carbonatice, palets), structuri care se distrug in timp daca apele marine/oceanice
nu au o concentratie suficient de ridicata de ioni CO32-. Astfel in conditiile unui
pH scazut si a unei conc. ridicate de CO2, procesul de sintetizare a CaCO3 de catre
organismele acvatice este diminuat cosiderabil.
Distrugerea pigmentilor de culoare a unor specii de corali (anemone) care
formeaza Marea Bariera de Corali. Aciditatea crescuta a apelor a provocat
distrugerea algelor simbiotice care au provocat albirea coralilor.
Scaderea potentialului de reproducere a organismelor si animalelor
acvatice;Incetinirea procesului de crestere;Cresterea susceptibilitatii fata de
diferite boli.
Efecte negative asupra lantului trofic si structurii ecosistemului
Cresterea vulnerabilitatii si sensibilitatii ecosistemelor

Scderea pH-ului deja afecteaz un numr considerabil de organisme,


cum ar fi scoicile de pe coasta de nord a Atlanticului, iar cercettorii
Universitii din Goteborg au descoperit c apele acide duc n mod direct
la scderea ratei fertilitii aricilor de mare cu pn la 25%, ceea ce
poate duce la afectarea serioas a lanului trofic unde sunt prezente i
aceste vieuitoare.
Unele specii de molute i alge au avut de beneficiat din urma acestui
fenomen, efectivele lor crescnd necontrolat, deci impactul general al
acidifierii apelor este imprevizibil.
Cercettorii australieni care au analizat recent planctonul din apele
Antarcticii i l-au comparat cu resturile de plancton fosilizat din
sedimentele marine de acum 50.000 ani au avut nc o surpriz. Una
deloc plcut.
nveliul creveilor care alctuiesc zooplanctonul actual este cu 30-35%
mai subire i mai uor dect al celor care au trit n urm cu 50.000 ani.
nc o dovad a faptului c zooplanctonul actual nu poate absorbi
ndeajuns de mult carbonat de calciu.

Efecte socio-economice
Distrugerea recifurilor de corali
Diminuarea pescuitului
Scaderea potentialului turistic
Impact negativ asupra afacerilor imobiliare din zona
Coroziunea metalelor datorate actiunii apelor
marine/oceanice.

Numeroi oameni de stiin care au


studiat acest fenomen avertiveaz
asupra efectelor devastatoare pe care le
are:
Circa 30 de cercettori, autorizai de
Convenia asupra diversitii biologice
(CDB), au trecut n revist sute de studii
elaborate pe tema acestui fenomen
pentru a redacta o sintez, prezentat la
Pyeongchang (Coreea de Sud), cu ocazia
celei de-a 12-a reuniuni a CDB,
convenie a ONU pentru protecia
biodiversitii.
Raportul subliniaz gravitatea
fenomenului care se desfoar cu o
vitez fr precedent, diferitele sale
consecine i faptul c el va continua n
deceniile urmtoare.
n 50-100 de ani, emisiile de bioxid de
carbon rezultate din activitile umane
vor mri inevitabil aciditatea oceanelor
la niveluri care vor avea consecine
masive, cel mai adesea negative,
asupra organismelor marine i a
ecosistemelor, precum i a bunurilor i
serviciilor pe care le furnizeaz

Nu este o problema care sa poata fi usor inversata.


Dupa ce o specie dispare, nu se mai intoarce
niciodata. Ne jucam un joc foarte periculos, a
declarat dr. Christopher Langdon, de la Universitatea Miami.
Stim ca viata in timpul acidifierii oceanelor din
trecut nu a disparut au evoluat noi specii pentru a
le inlocui pe cele care au murit. Insa, daca emisiile de
carbon industriale continua sa creasca la aceeasi rata
din prezent, vom pierde organismele de care avem
nevoie recife de corali, scoici, somon, a spus si dr.
Barbel Honisch, de la Universitatea Columbia din New York.

Acidifierea oceanelor are un


impact negativ global asupra
organismelor si a unor
ecosisteme cheie, care
furnizeaza hrana pentru
milioane de oameni.
Sistemul olfactiv al unor
specii de pesti tineri ar
putea fi perturbat, in timp ce
al adultilor ar ramane
neatins. Nu ne putem
multumi sa privim speciile in
ansamblul lor. Oamenii de
stiinta vor avea de analizat
intreg ciclul vietii, pentru a
vedea daca unele forme sunt
mai vulnerabile decat
altele,a declarat Carol Turley,
reputata cercetatoare din Marea
Britanie, specializata pe
acidifierea oceanelor, care a

Unele cercetri au artat c fertilizarea


anumitor specii este extrem de sensibil la
acidificarea oceanelor, altele fiind mai
tolerante. Coralii, molutele i
echinodermele (stele, castravei, arici de
mare) sunt foarte afectai de aceast
schimbare, care le reduce ritmul de
cretere i rata de supravieuire. Unor alge
i micro-alge, ca diferite tipuri de
fitoplancton, le merge n schimb mai bine.
Impactul socio-economic este vizibil deja
n unele zone ale lumii: acvacultura din
nord-vestul Statelor Unite sau cultura de
stridii au de suferit.
Riscurile care planeaz asupra barierelor
de corali din zonele tropicale constituie o
mare ngrijorare pentru c mijloacele de
subzisten a circa 400 de milioane de
oameni depind de aceste habitate.

Pentru
eful
PNUF,
Achim
Steiner, acidificarea oceanelor
este un alt steag rou, care
flutura cu privire la impactul
acumulrii gazelor cu efect de
sera (GES) in atmosfera. Este o
alta
piesa
din
puzzle-ul
tiinific, care ne preocupa din
ce in ce mai mult, a adugat
el.
Gazele
cu
efect
de
sera
determin nclzirea planetei
si, prin urmare, a apelor. Unii
biologi se tem c ea se afla
deja la originea dispariiei
coralilor.
Creterea aciditii oceanelor
are impact mai ales asupra
formelor de viaa bazate pe
calciu, cum ar fi organismele
mici numite pteropode, cea mai
importanta sursa de hrana

PREVIZIUNI

Dac emisia de CO2 antropic crete n continuare, pHul mediu al oceanelor ar putea scdea cu 0,5 uniti
(echivalent cu creterea conc. de H+ pn n 2100 cu
70%).

Unele specii marine vor ncerca s se adapteze la


aceste condiii, nsa unele vor disprea, locul lor n
lanul trofic urmnd a fi luat de alte organisme.

RECOMANDRI

Prevenirea/diminuarea emisiilor de CO2 in atmosfer:


imbuntirea eficientei energetice, diminuarea arderii
combustibililor fosili, utilizarea energiilor
regenerabile.
Prevenirea/diminuarea procesului de acidificare a
apelor prin adugarea unor substane chimice alcaline,
msur aplicat doar la nivel local.

Injectarea direct a CO2 in adncul oceanelor.

CONCLUZIE
Acidificarea oceanelor este un proces inevitabil in
condiiile unor emisii continue de CO2 n
atmosfer. Impactul negativ al acestor emisii se
resimte la nivel global, afectnd att
ecosistemele terestre cat i acvatice.
Avnd n vedere multiplele consecine negative
ale acidificrii oceanelor se impune adoptarea de
urgen a unor msuri de diminuare/stopare a
acestora.

BIBLIOGRAFIE:
http://www.geo-spatial.org/images/2548.jpg
http://archive.romaniantimes.com/resources/19
9.Cultura$2C+Oceanele+si+schimbarile+climatic
e$2C+Ema+Sosnovschi.pdf
http://www.ecomagazin.ro/emisiile-de-carbon-duc-l
a-o-acidifiere-a-oceanelor-fara-precedent-in-ulti
mii-300-milioane-de-ani/
http://www.stopco2.ro/2010/12/06/onu-acidifiereaoceanelor-pericol-in-crestere-pentru-fiintele-mar
ine/
http://www.agerpres.ro/sci-tech/2014/10/08/acidif
ierea-oceanelor-a-crescut-cu-26-fata-de-epoca-pre