Nume: Iștoc

Prenume: Adelina
Număr matricol: 38481M
Specializarea absolvită la nivel de Licență: Limba și literatura română - Limba și literatura
germană (Litere, Universitatea Alexandru Ioan Cuza)

1. Prezentați o activitate de predare-învățare pe care ați realiza-o în timpul orelor cu elevii.

Exemplul este necesar să fie oferit pentru materia pe care urmează să o predați sau o predați deja.
Descrieți mecanismul care facilitează transferul informațiilor din memoria de scurtă durată în cea
de lungă durată.– 1 punct

ATENȚIE! Descrierea activității se va face succint, NU introduceți în răspuns planuri de lecție.

O activitate de predare-învățare pe care am realizat-o în cadrul practicii pedagogice de

anul trecut, în ambele semestre și în timpul orelor finale sau de probă, este cea de brainstorming.
Din punctul meu de vedere, este o strategie interactivă, ce ajută la dezvoltarea ideilor noi sub
forma sintagmelor scurte sau ajută la dezvoltarea unei dezbateri în rândul elevilor/studenților.
Astfel, discuțiile/dezbaterile pot fi purtate între mai multe persoane care participă la această
activitate. Scopul acestei metode este să fie aleasă cea mai bună metodă din cele dezbătute, care
să fie pusă în aplicare.
Ceea ce delimitează transferul informațiilor din memoria de scurtă durată în cea de lungă
durată, prin intermediul brainstorming-ului, este faptul că, în primul rând, ideile pot fi căutate în
voie, oferindu-se libertatea necesară gândirii, fiindcă nu există presiunea unui „răspuns corect”.
În al doilea rând, acest lucru rezultă în amânarea judecării opiniilor afișate, rezultând la o
cantitate mare, considerabilă, de idei expuse, dar și la un schimb de păreri între acestea. Astfel,
elevii/studenții rețin prin interacțiune sau observare și pot reține pe o durată lungă de timp prin
intermediul schematizării (la nivel vizual) sau a discuției (la nivel auditiv).
2. Imaginați-vă că este necesar să faceți elevilor voștri o recomandare cu privire la modalitatea
de studiu la materia pe care o predați. Descrieți strategia în contextul unui conținut concret pe
care ei îl învață. – 1 punct

O modalitate de studiu pentru materia pe care o predau și pe care aș recomanda-o ar fi

revizuirea „suporturilor de curs” și schematizarea acestora sau învățarea prin metode practice. De
pildă, avem de-a face cu modurile și timpurile verbale sau cu un cumul de cazuri ale
substantivului, în cadrul claselor gimnaziale. Mulți elevi sunt speriați sau se pripesc când văd cât
este de reținut.
Ei bine, odată ce ai un spațiu de studiu prielnic, unde să fie liniște și lumina potrivită
vederii, odată cu odihna necesară, poți lua fiecare mod verbal sau caz substantival și să îl diseci
prin scheme tip ciorchine. Odată ce faci asta, după aceea, având în vedere fiecare timp verbal sau
funcție sintactică, poți scrie sau repeta cu voce tare caracteristicile fundamentale ale acestora (ce
exprimă acel timp sau ce întrebări are acea funcție sintactică). Apoi, poți dau un exemplu sau mai
multe și poți verifica dacă ideea ta este corectă. Apoi mai dai un exemplu și verifici. Din punctul
meu de vedere, poți învăța gramatica foarte bine prin puterea exemplelor, și nu doar în limba
română.
3. Descrieți la alegere două strategii pe care le-ați recomanda colegilor din anul I pentru
combaterea procrastinării, explicând cum se aplică acestea și ce beneficii au pentru cei care le
utilizează. – 1 punct

Din punctul meu de vedere există două strategii în combaterea procrastinării:

automotivarea și motivarea externă. Automotivarea poate fi strâns legată de cea externă, de asta
este foarte important ca, odată ce dobândim ajutorul celorlalți, să o cultivăm prin noi înșine.
Din propria mea experiență pot spune că interacțiunea cu ai mei colegi sau cu persoanele
care studiau același domeniu ales m-a ajutat să înțeleg mult mai bine ce se întâmplă cu tot ceea
ce ni se predă sau cu tot ceea ce ni se cere. De cele mai multe ori, îmi pierdeam motivația sau
cheful de viață din pricina presiunii, din cauza faptului că tăiam capul unui deadline și mai
creșteau zece, cu încă zece sarcini fiecare și tot așa. Nu știam cum să-mi organizez timpul,
fiindcă mereu era haos în jur și mă lăsam absorbită și copleșită de asta.
Însă, interacționând cu ai mei colegi, fără să vreau să profit de ei sau doar să fiu interesată
de detaliile cerințelor profesoriilor, interesul pentru ceea ce studiam creștea considerabil.
Întorceam împreună ideile pe toate părțile și găseam noțiuni interactive și interesante care să ne
placă, încercam să vedem și partea plină a paharului, totodată.
Cu toate acestea, nu puteam să mă bazez doar pe acest lucru, pe dezbateri care se puteau
pierde în van dacă nu notam esențialul acestora imediat după, așadar, am ales să-mi planific
fiecare dată și să-mi aloc timpul necesar studiului. Mergeam ori în sala de lectură, ori la
bibliotecă, iar prezența celorlalți, care studiau și ei de zor, mă ambiționa să continui, deși era
copleșitor când vedeam câte cărți am de citit și conspectat. Am avut și multe burnout-uri, fiindcă
stăteam prea mult în bibliotecă și uitam să am grijă de bunăstarea mea, deci am încercat, după
aceea, să fac totul cu pași mici și să-mi delimitez nu doar limita de timp, ci și pun și o limită
temei de parcurs. Am încercat să fac totul și mai distractiv: printr-un jurnal în care îmi notam
progresul, prin aplicații, precum Forest, care mă ajutau să mă concentrez și să nu stau pe telefon
și să pierd vremea. Astfel, am făcut învățatul plăcut, nu o corvoadă în plus.