METODE MODERNE DE PREDARE - ÎNVĂŢARE A ISTORIEI ROMÂNILOR

ŞI UNIVERSALĂ

In scoala traditionala informationalul prima, asupra lui se indrepta atentia, el

fiind centrul instruirii. In cadrul acestei paradigme se pornea de la informatie
inipoteza implicita potrivit careia cel ce cunoaste informatiile poate automat opera
cu ele la nivel satisfacator. Aceasta conceptie a generat pe alocuri performante
inalte, dar la nivelul masei de elevi a generat esecuri, care au obligat sistemele de
invatamant deschise sa recurga la reforme de mare amploare Pretutindeni, ca de
altfel si la noi in tara,epoca postindustriala are nevoie de mase mari de oameni cu
un nivel de pregatire care ssa permita utilizarea instrumentelor sofisticate ale
noului mileniu, in ciuda precaritatii conditiilor economice ale momentului.
Dezideratul care se impune a fi avut astazi in vedere vizeaza inzestrarea
elevului cu un ansamblu structurat de competente de tip functional. Aceasta
inseamna trecerea de la un enciclopedism al cunoasterii, imposibil de atins in
conditiile de astazi, cand multiplicarea informatiilor se petrece cu o viteza
extraordinara, la o cultura a actiunii contextualizate, care presupune aplicarea
optima a unor tehnici si strategii adecvate.
Prin comparatie, se vor expune mai jos caracteristicile formarii elevului in scoala,
confruntand perspectiva traditionala cu cea moderna de predare.

Din perspectiva traditională

-Profesorul transmite cunoştinţe elevilor pasivi;
-Accentul este pus pe fapte şi pe obţinerea răspunsului corect prin obtinerea de
răspunsuri limitate la probleme limitate şi pe îndeplinirea unei sarcini prescrise;
-Ceea ce este învăţat este lipsit de context semnificativ ;

Din perspectiva modernă:

-Sub supravegherea profesorului, elevii îşi asumă responsabilitatea propriei

învăţări, dezvoltându-şi pe parcursul acestui proces competenţe metacognitive şi
autoevaluative (competenţe de educaţie permanentă) ;
-Accentul este pus pe modalităţi alternative pentru încadrarea diferitelor aspecte şi
rezolvarea de probleme;
-Sunt introduse idei, principii,fapte care sunt folosite şi înţelese într-un context
semnificativ;
 Din expunerea de mai sus reiese clar faptul ca elevul este mult avantajat daca
dispune de metode moderne de predare, avand in vedere faptul ca scoala il
formeaza pentru viata, eventual pentru un viitor loc de munca. Elevul se adapteaza
unor anumite cerinte, iar daca el a fost format prin metode traditionale, cu greu s-ar
acomoda intr-un loc de munca unde cerintele sunt de tip modern.
Cercetări efectuate în ultimii ani arată că pasivitatea din clasă (înţeleasă ca rezultat
al predării tradiţionale, în care profesorul ţine o prelegere, eventual face o
demonstraţie, iar elevii îl urmăresc) nu produce învăţare decât în foarte mică
măsură. Iată câteva rezultate ale acestor studii:
- Elevii sunt atenţi numai 40% din timpul afectat prelegerii. (Pollio, 1984)
- Elevii reţin 70% din conţinuturile prezentate în primele 10% şi numai 20% din
cele prezentate în ultimele 10 minute ale prelegerii. (McKeachie, 1986)
- Elevii care au urmat un curs introductiv de psihologie bazat pe prelegere au
demonstrat ca ştiu numai 8% mai mult decât elevii din clasa de control care NU au
făcut cursul deloc!!! (Rickard et al., 1988)
- Un studiu mai recent vizând implicaţiile predării centrate pe discursul magistral
(Johnson, Johnson, Smith, 1991) relevă că:
◦ atenţia elevilor descreşte cu fiecare minut care trece pe parcursul prelegerii
◦ prelegerea se potriveşte numai celor care învaţă eficient prin canal auditiv
◦ prelegerea promovează învăţarea de nivel inferior a informaţiilor factuale
◦ prelegerea presupune că toţi elevii au nevoie de aceleaşi informaţii în acelaşi ritm
◦ elevilor nu le place să fie supuşi unei prelegeri
Când învăţarea este “pasivă”, creierul nu “salvează” ceea ce a fost prezentat! Prin
urmare, deducem urmatoarele :
• Invaţarea presupune înţelegerea, iar aceasta înseamnă mai mult decât
cunoaşterea faptelor.
• Elevii construiesc cunoaşterea şi înţelegerea pe baza a ceea ce deja cunosc şi/sau
cred.
• Elevii formulează noile cunoştinţe prin modificarea şi rafinarea conceptelor lor
curente şi prin adăugarea de noi concepte la ceea ce cunosc deja.
• Invăţarea este mediată de mediul social în care elevii interacţionează unii cu alţii
• Invăţarea eficientă necesită preluarea de către elevi a controlului asupra propriei
invăţări
• Transferul, respectiv capacitatea de a aplica cunoştinţe în situaţii noi este afectat
de gradul în care elevii învaţă-pentru-înţelegere (şi învaţă-cu- înţelegere!)
Dintre metodele moderne de predare, enumeram :
 Brainstorming-ul (sau asaltul de idei)

- reprezintă formularea a cât mai multor idei – oricât de fanteziste ar putea părea
acestea - ca răspuns la o situaţie enunţată, după principiul cantitatea generează
calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile şi inedite este
necesară
o productivitate creativă cât mai mare.
O asemenea activitate presupune o serie de avantaje :
- participarea activă a tuturor participanţilor
- dezvoltarea capacităţii de a trăi anumite situaţii, de a le analiza, de a lua decizii
privind alegerea soluţiei optime
- exprimarea personalităţii
- eliberarea de prejudecăţi
- exersarea creativităţii şi a unor atitudini deschise la nivelul grupului
- dezvoltarea relaţiilor interpersonale, prin valorizarea ideilor fiecăruia (şi, în
consecinţă, prin înţelegerea calităţilor celor din jur)
- realizarea unei ambianţe pline de prospeţime şi de emulaţie

"Jurnalul cu dublă intrare"

Aceasta este o metodă prin care cititorii stabilesc o legătură strânsă între text şi
propria lor curiozitate şi experienţă. Acest jurnal este deosebit de util în situaţii în
care elevii au de citit texte mai lungi, în afara clasei.
Pentru a face un asemenea jurnal, elevii trebuie să împartă o pagină în două,
trăgând pe mijloc o linie verticală. În partea stângă li se va cere să noteze un pasaj
sau o imagine din text care ia impresionat în mod deosebit pentru că le-a amintit de
o experienţă personală, pentru că i-a surprins, pentru că nu sunt de acord cu
autorul, sau pentru că o consideră relevantă pentru stilul sau tehnica
autorului. În partea dreaptă li se va cere să comenteze acel pasaj: de ce l-au notat?
La ce i-a făcut să se gândească? Ce întrebare au în legătură cu acel fragment? Ce i-
a făcut să-l noteze? La ce i-a făcut să se gândească? De ce i-a intrigat? Pe măsura
ce citesc, elevii se opresc din lectură şi notează în jurnal. Unii profesori cer un
număr minim de fragmente comentate, în funcţie de dimensiunile textului. După ce
elevii au realizat lectura textului, jurnalul poate fi util în faza de reflecţie, dacă
profesorul revine la text, cerându-le elevilor să spună ce comentarii au făcut în
legătură cu pasaje diverse. Şi profesorul ar trebui să fi făcut comentarii, pentru a
atrage atenţia asupra unor părţi din text pe care ţine neapărat să le discute cu elevii.
 „Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea
lecturii şi gândirii” (SINELG)

-este o modalitate de codificare a textului care permite celui care învaţă să citească
şi să înţeleagă în mod activ şi pragmatic un anumit conţinut. Ca metodă este tipică
pentru etapa de realizare a sensului (învăţare, comprehensiune). Cunoştinţele
anterioare ale elevilor evidenţiate prin activităţi specifice de evocare se folosesc ca
bază de plecare pentru lectura / ascultarea textului. SINELG presupune
următoarele etape :
În timpul lecturii elevii marchează în text (sau notează pe hârtie în timpul
prelegerii):
- cunoştinţele confirmate de text
- cunoştinţele infirmate / contrazise de text
- cunoştinţele noi, neîntâlnite până acum
- cunoştinţele incerte, confuze, care merită să fie cercetate
După lectură, informaţiile se trec într-un tabel
Informaţiile obţinute individual se discută în perechi / grupuri etc., apoi se
comunică de către perechi / grupuri profesorului care le centralizează într-un tabel
similar la tablă.
Cunoştinţele incerte pot rămâne ca temă de cercetare pentru lecţiile următoare.

Eseul de cinci minute

- este o modalitate eficientă de a încheia ora, pentru a-i ajuta pe elevi să-şi adune
ideilelegate de tema lecţiei şi pentru a-i da profesorului o idee mai clară despre
ceea ce s-a întâmplat, în plan intelectual, în acea oră. Acest eseu le cere elevilor
două lucruri: să scrie un lucru pe care l-au învăţat din lecţia respectivă şi să
formuleze o întrebare pe care o mai au în legătura cu aceasta.
Profesorul strânge eseurile de îndată ce elevii le-au terminat de scris şi le foloseşte
pentru a-şi planifica la aceeaşi clasă lecţia următoare.

Ciorchinele

-este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea conexiunilor

dintre idei şi care presupune următoarele etape:
1. Se scrie un cuvânt / temă (care urmează a fi cercetat) în mijlocul tablei sau a foii
de hârtie;
2. Se notează toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele care vă vin în minte în
legătură cu tema respectivă în jurul acestuia, trăgându-se linii între acestea şi
cuvântul iniţial;
3. Pe măsură ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag linii între toate ideile care par a fi
conectate;
4. Activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de
timp acordată;
Etapele pot fi precedate de brainstorming în grupuri mici sau în perechi. În acest
fel se îmbogăţesc şi se sintetizează cunoştinţele. Rezultatele grupurilor se
comunică profesorului care le notează la tablă într-un ciorchine fără a le comenta
sau judeca.
În etapa finală a lecţiei , ciorchinele poate fi reorganizat utilizându-se anumite
concepte supraordonate găsite de elevi sau de profesor.

Turul galeriei

Ea presupune evaluarea interactivă şi profund formativa a produselor realizate de

grupuri de elevi.
1. În grupuri de trei sau patru, elevii lucrează întâi la o problemă care se poate
materializa într-un produs (o diagramă, de exemplu), pe cât posibil pretându-se la
abordări variate.
2. Produsele sunt expuse pe pereţii clasei.
3. La semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clasă, pentru a examina şi a
discuta fiecare produs. Îşi iau notiţe şi pot face comentarii pe hârtiile expuse.
4. După turul galeriei, grupurile îşi reexaminează propriile produse prin comparaţie
cu celelalte şi citesc comentariile făcute pe produsul lor.

Cubul

-Metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe
perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme.
Sunt recomandate următoarele etape :
-Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară,
analizează, asociază, aplică, argumentează.
- Anunţarea temei, subiectului pus în discuţie
- Impărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva
cerinţei de pe una dintre feţele cubului
o Descrie: culorile, formele, mărimile etc.
o Compară: ce este asemănător? Ce este diferit?
o Analizează: spune din ce este făcut, din ce se compune
o Asociază: la ce te îndeamnă să te gândeşti?
o Aplică: ce poţi face cu aceasta? La ce poate fi folosită?
o Argumentează: pro sau contra şi enumeră o serie de motive care vin în sprijinul
afirmaţiei tale
- Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe
-Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei

Bulgărele de zapadă

-Metoda presupune reducerea numărului de elemente, aspecte, faţete ale unei

probleme/situaţii pentru focalizarea asupra celor esenţiale.
Se recomandă următoarele etape:
• Împărţiţi grupul în echipe de 7-8 persoane
• Enunţaţi tema
• Fiecare membru notează pe un post-it ideea sa şi o pune pe centrul mesei
• Fiecare membru citeşte toate ideile şi le ierarhizează (1-8). Se vor reţine primele
2-3.
• Se reuneşte tot grupul cu cele 2 idei de la fiecare şi se repetă algoritmul, astfel se
vor
reţine doar ideile/aspectele pe care tot grupul le consideră relevante.

Mozaicul

presupune învăţarea prin cooperare la nivelul unui grup şi predarea achiziţiilor

dobândite de către fiecare membru al grupului unui alt grup.
Ca toate celelalte metode de învăţare prin cooperare şi aceasta presupune
următoarele
avantaje:
- stimularea încrederii în sine a elevilor
- dezvoltarea abilităţilor de comunicare argumentativă şi de relaţionare în cadrul
grupului
- dezvoltarea gândirii logice, critice şi independente
- dezvoltarea răspunderii individuale şi de grup
- optimizarea învăţării prin predarea achiziţiilor altcuiva
 Organizatorul grafic

presupune esenţializarea unui material informativ care urmează să fie exprimat sau
scris, prin schematizarea, sistematizarea şi vizualizarea ideilor.
Prin intermediul organizatorului, se obţin:
- eliminarea redundanţei din informaţie
- structurarea informaţiei
- reprezentarea vizuală a unor noţiuni, fenomene, concepte
Organizatorul grafic poate fi structurat pe cinci domenii:
- comparaţia
- descrierea
- structurarea pe secvenţe
- relaţia cauză-efect
- detectarea problemei şi găsirea soluţiei

Invăţarea prin descoperire

Apărută ca o reacţie împotriva excesului folosirii metodelor verbale, învăţarea

prin descoperire este o metodă specifică istoriei. Ea se bazează pe investigarea
proprie a elevului, cu scopul de a dobândi, prin activitate independentă dirijată,
cunoştinţe noi din diferite surse de informaţii şi de a învăţa deprinderi, priceperi,
capacităţi.
Pus în contact direct cu izvoarele istorice, cu manualul, cu diverse surse de
informaţie, elevul descoperă faptele, fenomenle, procesele istorice, pe cât posibil,
prin forţele sale personale. Acest mod de învăţare a istoriei este fundamentat pe
ideea de efort propriu. Învăţarea este astfel temeinică pentru că elevul a sesizat
organizarea faptelor istorice., el a văzut relaţiile dintre ele, el a înţeles cauza
fenomenelor şi a legat informaţiile descoperite de cunoştinţele sale dobândite
anterior.
Aparent independentă, învăţarea prin descoperire este dirijată: profesorul de
istorie este acela care precizează sarcinile de învăţare, organizează cadrul
cercetării, supraveghează şi apreciază retultatele investigaţiei, rezumă principalul
fond de idei ce decurg din descoperirile elevilor. Profesorul organizează munca
elevilor de la o dirijare foarte strânsă în primele clase până la independenţă deplină
în ultimele clase.
 Folosirea corectă a învăţării prin descoprire impune rezolvarea următoarelor
operaţii:
a) selectarea noţiunilor, faptelor, fenomenelor, proceselor istorice care urmează a fi
descoperite de elevi în funcţie de obiectivele educaţionale, în concordanţă cu
conţinutul de idei al lecţiei, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor şi de
cerinţele programei de istorie;
b) formularea clară, concisă a sarcinilor;
c) stabilirea timpului de efectuare a sarcinilor de rezolvare;
d) distribuirea la elevi a surselor de investigaţie sau indicarea secvenţelor sau
lecţiei din manual necesare descoperirii;
e) desfăşurarea activităţii elevilor de descoperire ( individuală sau pe grupe );
f) îndrumarea, când este solicitat profesorul;
g) confruntarea şi evaluarea cunoştinţelor descoperite;
h) valorificarea investigaţiei prin integrarea informaţiilor descoperite de elevi în
fondul general de cunoştinţe al lecţiei şi al temei;
Invăţarea prin descoperire se bazează pe învăţarea lecţiei din carte, pe
cercetarea izvoarelor istorice sau altor surse şi acţionează prin procedee ca:
cercetează, descoperă, vezi, învaţă, îneţelege, precizează etc.
Cercetarea documentelor istorice oferă posibilitatea cunoaşterii trecutului
istoric prin activitatea directă a elevilor de cercetare, de sistematizare, de sesizare a
unor cauze ale evenimentelor istorice.
Tipuri de descoperire:
a) descoperirea inductivă;
b) descoperirea deductivă;
c) descoperirea prin analogie;
Exemplu: folosirea surselor istorice scrise si vizuale on cadrul
lectiei ,,Regimuri politice totalitare in perioada postbelica. (clasa a X-a)

D E CE A TRIUMFAT COMUNISMUL?

I. ,,Este cunoscuta confident ape care Stalin i-a facut-o lui Tito: acest razboi nu
seamana cu cel din trecut, cine ocupa un teritoriu isi impune propriul system
social, atat de departe cat poate avansa Armata sa. Ori incepand din 1944, Armata
Rosie avanseaza mereu.’’
J. Fr. Soulet, Istoria comparata a statelor comuniste
1. Mentionati, pe baza documentului, instrumentul prin intermediul caruia URSS
isi poate impune propriul sau model politic.
2. Prin ce state avanseaza Armata Rosie spre Germania ?
II. ,, Daca ideologia comunista avea multi adepti, acest lucru nu se datora numai
rasunetului universal al mesajului sau, dar si faptului ca imediat dupa razboi, ea
parea sa fi fost deplin incarnata intr-o tara – URSS, al carei prestigiu se afla la
apogeu.’’
J. Fr. Soulet, Istoria comparata a statelor comuniste
1. Mentionati doua victorii rasunatoare ale Armatei Rosii , din timpul celui de-al
doilea razboi mondial.
2. Identificati un factor care a contribuit la extinderea comunismului.
III. Acordul de la Moscova – 9 oct. 1944
URSS Aliati
ROMANIA 90% 10%
GRECIA 10% 90%
UNGARIA 50% 50%
IUGOSLAVIA 50% 50%
BULGARIA 75% 25%

TRASATURI ALE REGIMURILOR COMUNISTE

I.,,Toti conducatorii nationali (Gotwald, Rakosi, Hodja...) devin eroi ale caror fapte
– din timpul luarii puterii, apoi dupa perioada cand s-au aflat la conducerea
partidului, sunt celebrate mereu, unii fiind chiar zeificati. Atasamentul fata de
Stalin este, dupa cum se stie, cu totul extraordinar’’.
J. Fr. Soulet, Istoria comparata a statelor comuniste
1. Ce trasatura a comunismului este evidentiata de acest document?
2. Transcrieti din text termenii care ilustreaza aceasta trasatura.

II.,,Moartea OMULUI VECHI, era unul din aspectele proiectului maret al liderilor
comunisti, de la Lenin la Hodja, de la Mao la Pol Poth – nasterea OMULUI NOU
avea sa mobilizeze si mai multe energii si mijloace’’.
J. Fr. Soulet, Istoria comparata a statelor comuniste
1. Identificati in document, care este scopul suprem al comunismului.

,,Nu pot sa nu recunosc – isi aminteste Nino Katerli, scriitoare sovietica nascuta in
1934 – ca, in ciuda disciplinei si supunerii mele exemplare, anii copilariei si ai
tineretii mele au fost dominati de sentimentul fricii. Mi-era frica de o razie, frica e
a fi arestata, frica de a deveni dusman al poporului’’.
J. Fr. Soulet, Istoria comparata a statelor comuniste
1. Ce metode de dezagregare a societatii civile evoca documentul?
2. Aduceti argumente in favoarea terorii staliniste.
3. Dati exemple de inchisori comuniste din Romania.

III. Extrase din Raportul secret al lui Hrusciov – Congresul al XX-lea al PCUS:
,,...Stalin a fost la originea conceptului de dusman al poporului...termenul a facut
posibila utilizarea celei mai salbatice represiuni.
In martie 1944, toti cecenii si toti ingusii au fost deportati, iar Republica Ceceno –
Ingusa lichidata.
Tovarasi, cultul personalitatii a atins proportii atat de monstruoase, mai ales
datorita faptului ca Stalin insusi, utilizand toate metodele posibile, a incurajat
proslavirea propriei sale persoane...’’
1. Care este atitudinea lui Hrusciov fata de politica stalinista?
2. Ce trasaturi ale politicii staliniste sunt condamnate de Hrusciov?

IV.,,Sub Deng poti sa fi critic, reformele post – maoiste au favorizat economia, dar
nici polliticul nu a fost dat uitari’’.
J. Fr. Soulet, Istoria comparata a statelor comuniste
1. Ce trasaturi ale regimului Deng Xiao Ping puteti evidentia pe baza
documentului?
2. Care este in prezent regimul pollitic din China? Care este sistemul economic din
China, in prezent?

Soarele ideilor

Soarele ideilor este o metoda, relativ simpla , care se poate aplica la

lectia ,,Regimuri totalitare in perioada interbelica’’(clasa aX-a),pentru a evidentia
trasaturile fascismului, nazismului sau comunismului.
 Nazism Comunism

- partid unic - partid unic

- cultul personalitatii - cultul personalitatii
- lichidarea opozantilor - lichidarea
opozantilor
- incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenesti - incalcarea
drepturilor si
libertatilor
cetatenesti
- rasism, antisemitism - crearea ,,omului
nou’’
- crearea ,,omului nou’’ - industrializare
fortata
- nationalism - colecticizare
- planificare economica - planificare
economica

Diagrama Venn

Aceasta metoda poate fi folasita pentru a evidentia trasaturi comune si

deosebiri intre doua probleme care sunt studiate de catre elevi. La lectia Renasterea
artistica, studiata in clasa a IX-a, poate fi utilizata diagrama Venn, pentru a
demonstra ca arta Renasterii a insemnat reintoarcerea la valorile culturale ale
antichitatii greco – romane.

Atelierul de scriere
 Atelierul de scriere este o metodă pentru stimularea creativităţii şi
imaginaţiei elevilor.
Avantajele sunt numeroase şi vizează formarea unor competenţe specifice precum:
înţelegerea aprofundată a unui context istoric prin stimularea creativităţii şi
imaginaţiei elevilor, exprimarea de opinii utilizând limbajul istoric, construirea de
afirmaţii pe baza surselor şi formularea de concluzii relative la sursele istorice,
descoperirea în sursele de informare a perspectivelor multiple asupra
evenimentelor şi proceselor istorice, exprimarea de opinii despre personaje şi
evenimente istorice. Elevii îşi dezvoltă gândirea critică, ceea ce este important din
punctul de vedere al unei societăţi deschise.
În acelaşi timp, atelierele de scriere pot reprezenta nu numai un mijloc util de
învăţare, dar şi o metodă atractivă şi interesantă care poate stimula curiozitatea
elevilor pentru studiul istoriei.
Exemplu: Sunteţi soldat în Primul Război Mondial şi veţi redacta o scrisoare către
iubita voastră,pornind de la documentele pe care le aveti la dispozitie.
Jurnalul de bord al lui Vasco da Gama
 Sunteţi un membru din echipajul lui Vasco da Gama.
 Pe baza surselor de care dispuneti şi a altor cunoştinţe realizaţi un jurnal de
bord de circa 10–15 rânduri în care să prezentaţi: personalitatea
comandantului, calităţile sale fizice şi psihice, ruta parcursă, viaţa la bordul
navelor.

Jocul de rol

 etape: identificarea unei situaţii care se pretează la simulare prin jocul de rol,
modelarea situaţiei şi proiectarea scenariului jocul de rol se poate desfăşura
în mai multe moduri, fie ca o povestire ( naratorul povesteşte desfăşurarea
acţiunii şi diferite personaje o interpretează ) sau ca o scenetă ( personajele
interacţionează, inventând dialogul odată cu derularea acţiunii ), alegerea
elevilor care vor interpreta diverse roluri, distribuirea rolurilor şi instruirea
elevilor, învăţarea individuală a rolurilor, amenajarea spaţiului, interpretarea
rolurilor, dezbaterea rolurilor; analiza şi evaluarea jocului de rol se face cu
toţi elevii din clasă
Exemplu:
Cei patru mari şi tratatul de la Versailles
 Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte patru, fiecare fiind unul dintre „Cei
Patru Mari”: W. Wilson, Georges Clemenceau, George David Lloyd,
Orlando. Fiecare grupă va imagina un dialog între cei patru făuritori ai păcii.
Fiecare elev trebuie să intre în pielea personajului interpretat şi să acţioneze
conform părerilor acestuia. În funcţie de numărul elevilor dintr-o clasă,
poate fi introdus şi un al cincilea personaj: naratorul. Fiecare grupă va
prezenta dialogul în faţa clasei.