Instrumente care pot măsura nivelul de performanță al competențelor elevilor.

Procesul de evaluare cuprinde trei etape:

1. stabilirea competențelor de evaluat
2. alegerea metodelor și a instrumentelor de evaluare potrivite
3. notarea.
Între instrumentele de evaluare și operațiile evaluării, tipurile de evaluare, există o puternică
corelație, precum și între instrumente și metode.

Clasificarea metodelor de evaluare:

1. Metode tradiționale: evaluarea orală, evaluarea scrisă, evaluare prin probă practică și
testul docimologic
2. Metode alternative și complementare de evaluare: observarea sistematică a
comportamentului elevului față de activitatea școlară, portofoliul, investigația, proiectul,
autoevaluarea etc.

Creioanele la mijloc
Reprezintă o tehnică de învățare prin colaborare, care asigură, o dată în plus, implicarea
fiecărui elev în activitatea de grup.

Etape:
 Constituirea grupurilor de învățare prin colaborare
-se formează grupuri compuse din 3-7 membri.

 Precizarea sarcinii de învățare și a regulilor specifice activității în grup

– se specifică sarcina de lucru;
- se anunță regulile ce trebuie respectate:

 Cooperarea pentru realizarea sarcinii de învățare

Avantaje:

– formarea și consolidarea deprinderii de ascultare activă;

– dezvoltarea competențelor de relaționare;

– stimularea eforturilor de intercunoaștere și autocunoaștere;

Limite – în absența monitorizării atente:

- abordarea superficială a sarcinii de învățare;

– apariția unor conflicte între membrii grupurilor;

– crearea unui climat educațional caracterizat printr-o aparentă dezordine

Ciorchinele
Metoda ajută elevii să-și dezvolte organizarea grafică a unui conținut, să găsească căi de acces și
de actualizare a cunoștințelor, a credințelor, a convingerilor din baza proprie de cunoștințe.

Aplicație:

1. Se notează tema/cuvântul ce urmează să fie cercetat, în mijlocul tablei.

2. Se notează în jurul acestuia ideile, sintagmele sau cunoștințele în legătură cu tema respectivă,
legate prin linii de tema propusă.

3. Se conectează prin linii toate ideile.

4. Activitatea se sfârșește când se epuizează toate ideile s-au a expirat timpul .

Jurnalul cu dublă intrare

Este o tehnică prin care cursanții stabilesc o legătură între text și propria experiență și cunoaștere

Pași de parcurs:
  Lectura textului – cursanții sunt solicitați de către formator să citească cu atenție un
anumit text
 Alegerea unui fragment semnificativ – fiecare cursant va alege din textul respectiv un
fragment care a avut o influență semnificativă asupra sa ( a avut ecou în experiența
personală sau contrazice informațiile sale anterioare în ceea ce privește acea problemă).
 Realizarea jurnalului cu dublă intrare – cursanții vor primi o fișă care este împărțită în
două coloane: pe prima coloană cursantul va descrie fragmentul ales, pentru ca pe cea de-
a doua coloană să noteze comentariile, impresiile personale referitoare la fragmentul
respectiv; pentru completarea celei de-a doua coloane sunt utile câteva întrebări: Care
este motivația alegerii fragmentului respectiv? Ce conexiuni se pot realiza între
respectivul fragment și experiența proprie? Care sunt nelămuririle în ceea ce privește acel
text?

Avantaje:

dezvoltarea capacității de înțelegere a unui text;

dezvoltarea gândirii;

Dezavantaje:

riscul neimplicării unor elevi în activitate;

lipsa exercițiului prealabil poate duce la eșecul tehnicii.

Activitatea instructiv-educativă se desfăşoară în baza unor finalităţi, este pusă în practică prin intermediul
unui sistem de metode şi procedee, apelează la o serie de mijloace tehnice de realizare, iar rezultatele sunt
verificate şi evaluate prin strategii specifice. Curriculum-ul şcolar integrează toate aceste componente,
dintre care o poziţie centrală revine metodelor care fac posibilă atingerea finalităţilor educaţionale.

Metodologia didactică actuală este orientată către implicarea activă şi conştientă a elevilor în procesul
propriei formări şi stimularea creativităţii acestora. Educaţia pentru participare ii ajuta pe elevi sa-si
exprime opţiunile în domeniul educaţiei, culturii, timpului liber, pot deveni coparticipanţi la propria
formare..În procesul instructiv-educativ, încurajarea comportamentului participativ înseamnă pasul de la
„a învăţa” la a „învăţa să fii şi să devii”, adică pregătirea pentru a face faţă situaţiilor, dobândind dorinţa
de angajare şi acţiune.

Comparativ,principala metodă de educare a gândirii în învăţământul tradiţional o constituie expunerea

profesorului, completată cu studiul individual al elevului. Această metodă a fost criticată, susţinându-se
că ea nu favorizează legătura cu practica. Lipsa de legătură cu realitatea vine de la atitudinea elevilor: ei
asistă pasiv la expunere, pe care ştiu că trebuie să o repete. Cealaltă metodă tradiţională, convorbirea cu
întreaga clasă, antrenează mai mult participarea elevilor, dar elevii sunt ghidaţi, nu ştiu ce se urmăreşte.
Aşadar, forma clasică a învăţământului dezvoltă puţin gândirea elevilor.
Expun mai jos activități didactice în cadrul cărora am folosit metode moderne

Metoda cubului

Este una dintre metodele cel mai clar consacrate dezvoltării gândirii critice. Structurarea învățării pe baza
rezolvării celor șase sarcini (corespunzătoare celor șase fețe ale cubului) provoacă elevii în principiu pe
întregul traseu al nivelurilor cognitive propuse de Bloom, în cadrul taxonomiei sale.

Lecția Populația României

Competența generală

3. Raportarea realităţii geografice spaţiale şi temporale la reprezentări cartografice

Competența specifică

2. Explicarea fenomenelor şi proceselor geografice utilizând reprezentări grafice şi

Cartografice./ Asocierea minoritaților entice din România cu provinciile istorice cărora aparțin.

ASOCIAZA!

Asociază structura etnică în procente și structura confesională, cu provincia istorică în care se

regăseste populația aparținând diferitelor minorități etnice și confesiuni.

Atasează pe suportul cartografic pus la dispoziție, în dreptul fiecarei provincii, minoritatea, în

procente și confesiunea specifică acesteia.
“Concursul anagramelor”- descoperiți urmatoarele denumiri:

Lecția Europa –Caracterizarea geografică a unor state

Competența generală: 1. Prezentarea realităţii geografice utilizând mijloace şi limbaje specifice.

Competența specifică: 1.2. Descrierea relaţiilor dintre elementele şi fenomenele geografice utilizând
termeni specifici

1. AYACSIB

2. NOTM CALNB

3. DEAUXORB

4. ARTA LIGALOR

5. OOPLLIVER

6. CEANULO CITNALTA

7. LARCENT VULSIMA

Diagrama Venn:
Diagrama Venn are scopul de a sintetiza sau de a restructura ideile extrase dintr-o povestire. Poate fi
aplicată în jocurile didactice, povestiri, convorbiri, cât şi în cadrul observărilor.

Diagrama Venn presupune studierea a două aspecte/ cazuri prin comparaţie. Metoda necesită ca material
didactic două cercuri parţial suprapuse. În partea liberă a cercului din stânga se trec elementele specifice
primului subiect/ obiect/ fenomen, în partea liberă a cercului din dreapta elementele specifice celui de-al
doilea subiect/ obiect/ fenomen, iar acolo unde se suprapun cele două cercuri se trec asemănările dintre
cele două cazuri.

Lecția Ghețarii

Competența generală.. 4.Utilizarea metodelor simple de investigare

Competența specific 4.2. Ordonarea elementelor geografice după anumite criterii

Competențele specifice – element de bază urmărit în proiectarea didactică

Conţinuturi C.S. Activităţi Resurse Nr.ore Data Evaluare

(detalieri) de
învăţare

CLASA: a V-a

-adăugarea /completarea cu noi competențe specifice.

- reorganizarea conținuturilor.

-introducerea unor noi activități de învățare/resurse.

-voi păstra resursele de timp.

Dat fiind interesul elevilor pentru mijloacele multimedia voi încerca să folosesc mai des activități de
învățare centrate pe resursele educaționale online.
În acest context voi folosi competența cheie:

3.1. Descrierea unor elemente, fenomene şi procese geografice folosind noţiuni din matematică, ştiinţe şi
tehnologii.

-https://alkzik.wordpress.com/2020/05/11/biosfera-caracteristici-si-importanta/

Voi păstra următoarea competența cheie, dar folosind resurse educaționale mai atractive:

1.1. Utilizarea termenilor geografici în contexte diferite

https://learningapps.org/12969292

https://learningapps.org/14955801

De asemenea voi folosi mai des , ca metodă de evaluare „Probă practică”

(exerciții de identificare și aplicare a unor măsuri de protecție a biosferei în orizontul local)

-voi folosi mai des ca resursă educațională manualul digital.

 În urma achizițiilor de la cursul CRED, dar mai ales sub efectul trăirilor pe care ni le produc
fenomenele meteorologice extreme, altădată rare, dar care acum se produc cu o frecventă
nemaiîntâlnită în toate regiunile tării noastre cât și în întreaga lume, am considerat că este absolut
necesar să pun accentul în cadrul unității de învățare: Elemente de geografia mediului
înconjurător, la clasa a VII a, pe aspecte de țin de degradarea mediului și schimbările globale ale
mediului. Astfel am centrat activitățile de învățare pe atingerea a două competențe generale
semnificative:

4. Studierea spaţiului geografic realizând conexiuni cu informaţii dobândite la alte

discipline şcolare

3.1. Ierarhizarea elementelor cu caracter geografic cu ajutorul instrumentelor TIC/GIS şi al

elementelor din matematică şi ştiinţe

Acestă competență este realizată cu ajutorul utilizării resurselor audio-video, jocuri geografice,
suporturi grafice și cartografice, care sunt absolut utile pentru transmiterea informației dar mai
ales pentru înțelegerea impactului produs de activitătile antropice asupra componentelor
mediului înconjurător.

https://www.youtube.com/watch?v=S2ebdGxsI6E

4. Elaborarea unui demers investigativ din perspectiva educaţiei permanente şi pentru viaţa
cotidiană

4.4 Identificarea soluţiilor de protecţie a mediului geografic

Activitatea de învățare: propunerea unor măsuri/soluţii de reducere a poluării mediului.

Astfel, modificările aduse unității de învățare sunt

-adăugarea /completarea cu noi competențe specifice.

- reorganizarea conținuturilor.

-introducerea unor noi activități de învățare/resurse.