METODE SPECIFICE LIMBII ROMANE

Algoritmizarea, analiza gramaticală, exerciţiul structural, problematizarea (sau învăţarea prin

rezolvarea de probleme), modelarea figurativă, instruirea programată, activitatea în grupuri mici.
METODE SPECIFICE PREDĂRII LITERATURII ROMANE
Lectura, expunerea, prelegerea-dezbatere, simularea, studiul de caz, reflecţia personală,
brainstormingul, sinectica, comentariul literar, interpretarea literară, analiza literară, cubul, cvintetul,
ciorchinele, gruparea elevilor in funcţie de atitudinea faţă de o problemă, lectura şi rezumarea
conţinutului unui text în perechi, stabilirea succesiunii evenimentelor, predarea reciprocă, jurnalul
cu dublă intrare, tehnica “lasă-mă pe mine să am ultimul cuvânt”, realizarea unor predicţii etc.
METODE COMUNE ÎN PREDAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE
Conversaţia, problematizarea, învăţarea prin descoperire, dezbaterea, exerciţiul, învăţarea
prin acţiune, demonstraţia, jocul didactic, rezumatul, algoritmizarea, explicaţia, demonstraţia, lucrul
cu manualul, activitatea în cabinet, exerciţiul, instruirea programată.
CLASA A XI-A – LITERATURĂ ROMÂNĂ – TEXT LIRIC
TEHNICA CIORCHINELUI
Brainstorming este o tehnică de predare - învăţare menită să încurajeze elevii să gândească liber şi
să stimuleze conexiunile de idei.
este o modalitate de a realiza asociaţii de idei sau de a oferi noi sensuri ideilor însuşite anterior.
este o tehnică de cautare a drumului spre propriile cunoştinţe, evidenţiind propria înţelegere a unui
conţinut.
Pe mijlocul tablei se scrie un cuvânt sau o propoziţie-nucleu
Elevii sunt invitaţi să scrie cuvinte sau sintagme care le vin în minte în legătură cu temele propuse
Cuvintele sau ideile vor fi legate prin linii de noţiunea centrală sau, dacă este cazul, de una din cele
propuse de elevi
Se vor nota ideile în timpul alocat, de preferinţă 10-15 minute.
PASUL NR. 1
SE PROPUNE NOŢIUNEA:“..............”
PASUL NR. 2 Obiective

Factori implicaţi
in sistem:
Evaluare profesor - elev

SISTEM DE
Conţinutul
Mijloace INSTRUIRE învăţământului

Organizarea
activităţii de
Metode instruire

Scrieţi tot ce vă trece prin minte referitor la tema pusă în discuţie

Nu judecaţi / evaluaţi ideile produse, ci doar notaţi-le
Nu va opriţi până nu epuizaţi toate ideile care vă vin în minte, insistaţi până apar idei noi
Lasaţi să apară cât mai multe şi mai variate conexiuni între idei
Nu limitaţi numărul ideilor, nici fluxul legăturilor dintre acestea.
PASUL NR. 3

CONCEPTUL
PROPUS

PASUL NR. 4
După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noţiunile şi legăturile create pentru a dezvolta
idei concrete despre CONCEPTUL PROPUS. Prin acest exerciţiu se încurajează participarea întregii
clase. Poate fi folosit cu succes la evaluarea unei unităţi de conţinut dar şi pe parcursul predării,
făcându-se apel la cunoştinţele dobândite de elevi.
PASUL NR. 5
qStimulează conexiunile dintre idei
q Iese în evidenţă modul propriu de a inţelege o temă anume
q Realizează asociaţii noi de idei sau relevă noi sensuri ale ideilor
q Caută căi de acces spre propriile cunoştinţe, credinţe şi convingeri
PASUL NR. 6
Participarea întregii clase la realizarea “ciorchinelui” este lansată ca o provocare şi determină o
intrecere de a descoperi noi conexiuni legate de termenul propus.
PASUL NR. 7
Adecvarea managementului de grupla activităţile de formare
Elevii vor fi grupaţi în semicerc la mesele de lucru
Fiecare va avea o foaie pe care va construi propriul “ciorchine” - completat şi de conexiunile făcute
de colegi.
Participarea la completarea foii comune va fi dirijată de profesor, care trebuie să încurajeze
participarea tuturor elevilor
La finalul exerciţiului se va comenta întreaga structură cu explicaţiile de rigoare
PASUL NR. 8
Profesorul pune la dispoziţia elevilor imagini cu domeniul dezbătut şi va citi un fragment în care
este prezentat pe scurt domeniul
Utilizarea resurselor Imagini, texte, albume

CLASA A XI-A – LITERATURĂ ROMÂNĂ – POEZIE SIMBOLISTĂ

TEHNICA CADRANELOR
Motivaţia alegerii metodei
este o modalitate de rezumare şi sistematizare a unui conţinut informaţional solicitând participarea
şi implicarea elevilor în înţelegerea lui adecvată
Pe mijlocul tablei se trasează două axe principale perpendiculare una pe cealaltă (una orizontală şi
alta verticală) în urma căreia apar “patru cadrane”;
Activitatea se poate desfăşura pe grupe sau ca activitate independentă;
Elevii audiază o prelegere, o povestire sau citesc un text.
Sunt invitaţi să noteze informaţiile în fiecare cadran, după exemplul:
CADRANUL I: sunetele auzite in prezentare sau desprinse din ideile textului;
CADRANUL AL II-LEA: sentimentele pe care le-a trezit conţinutul textului;
CADRANUL AL III-LEA: stabilirea unor legături între conţinutul textului pe de o parte şi
cunoştinţele şi experienţa lor de viaţă pe de altă parte;
CADRANUL AL IV-LEA: “morala”sau ”învăţătura” ce se desprind din conţinutul de idei prezentat
Pornind de la acestea, elevii sunt solicitaţi să găsească un titlul potrivit pentru ceea ce au audiat sau
au citit.
PASUL NR. 1
SE PROPUNE TEXTUL LITERAR CE URMEAZĂ A FI CONSOLIDAT: “......................”,
autor......................... şi SE DĂ TEMA FIECĂRUI CADRAN
PASUL NR. 2
reguli pentru realizarea metodei cadranelor:
OScrieţi tot ce vă trece prin minte referitor la tema pusă în discuţie în sectorul indicat al cadranului;
O Sintetizaţi conţinutul informaţional asimilat ;
O Nu va opriţi până nu epuizaţi toate ideile care vă vin în minte, insistaţi până apar idei noi şi
completaţi;
Ø Găsiţi un titlu sau o frază cheie care să sistematizeze toate informaţiile adunate.
PASUL NR. 3
În cazul activităţii individuale, fiecare elev va primi o fişă ce conţine cadranul ;
In cazul activităţii pe echipe, fiecare grup constituit va primi o fişă.
Se poate desena pe tablă cadranul.

II I

III IV

PASUL NR. 4
După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noţiunile înscrise pentru a demonstra
sistematizarea cunoştinţelor. Prin acest exerciţiu se încurajează participarea întregii clase şi a
lucrului în echipe. Metoda poate fi folosită cu succes la evaluarea unei unităţi de conţinut dar şi in
vederea consolidării, făcându-se apel la cunoştinţele dobândite de elevi.

Concentrarea atenţiei:
Stimulează atenţia şi gândirea;
Iese în evidenţă modul propriu de a inţelege o temă anume;
Caută căi de acces spre propriile cunoştinţe, credinţe şi convingeri;
Conştientizează elevul asupra propriului nivel al cunoştinţelor
PASUL NR. 6
Caracterul stimulativ
Scrieţi tot ce vă trece prin minte referitor la tema pusă în discuţie în sectorul indicat al cadranului;

O Sintetizaţi conţinutul informaţional asimilat ;

O Nu va opriţi până nu epuizaţi toate ideile care vă vin în minte, insistaţi până apar idei noi şi
completaţi;
Ø Găsiţi un titlu sau o frază cheie care să sistematizeze toate informaţiile adunate.

PASUL NR. 7
Adecvarea managementului de grup la activităţile de formare
Elevii vor fi grupaţi în patru echipe la mesele de lucru
Fiecare grup va avea o foaie pe care va construi propriul “cadran” - completat şi de conexiunile
făcute de colegi.
Participarea la completarea foii comune va fi dirijată de profesor, care trebuie să încurajeze
participarea tuturor elevilor din grupurile constituite
La finalul exerciţiului se va comenta şi se va completa întreaga structură cu explicaţiile de rigoare
PASUL NR. 8
Facilitarea învăţării de către professor:
Profesorul pune la dispoziţia elevilor imagini cu domeniul dezbătut şi va citi – sau va desemna un
elev – un fragment in care este prezentat pe scurt domeniul
Utilizarea resurselor
Imagini, texte, albume

CLASA A X-A – LITERATURĂ ROMÂNĂ

TEHNICA CUBULUI
Brainstorming
este o strategie de predare utilizată pentru studierea unei teme, a unui subiect, a unei situaţii, din
mai multe perspective;
metoda poate fi folosită în orice moment al lecţiei;
se oferă elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele necesare unor abordări complexe şi
integratoare.
Se realizează în cub ale cărui feţe pot fi acoperite cu hârtie de culori diferite;
Pe fiecare faţă a cubului se scrie câte una dintre următoarele instrucţiuni: DESCRIE, COMPARĂ,
ANALIZEAZĂ, ASICIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ;
Se poate lucra in perechi sau in grupuri restranse;
Este recomandabil ca feţele cubului să fie parcurse în ordinea prezentată urmând paşii de la simplu
la complex.
PASUL NR. 1

I. SE PROPUNE TEXTUL LITERAR CE URMEAZĂ A FI CONSOLIDAT:

“......................”,autor.........................
II. SE ANUNŢĂ ŞI SE EXPLICĂ METODA DE LUCRU;
III. SE STABILESC CELE ŞASE GRUPE;
IV. SE PRECIZEAZĂ SUBIECTUL DE LUCRU AL FIECĂREI GRUPE
PASUL NR:2
ØFiecare grup examinează toate particularităţile unui aspect surprins pe una dintre feţele cubului ;
O Faceţi un exerciţiu de scriere liberă timp de câteva minute pentru subiectul ales - 10 – 15 minute
(este bine ca raspunsurile să fie originale şi se poate folosi imaginaţia pentru cazurile în care nu
exista un corespondent in realitate);
O Realizaţi descrierea din puncte diferite de vedere;
O Compaţi cu alte noţiuni asemănătoare sau diferite;
O Asociaţi noţiunile: La ce vă îndeamnă să vă gândiţi?
O Analizaţi conceptul: Din ce este făcut, din ce se compune el?
O Aplicaţi: Ce puteţi face cu el? Cum poate fi folosit?
O Argumentaţi pro sau contra. Luaţi atitudine şi notaţi o serie de motive care vin în sprijinul
afirmaţiilor voastre.
PASUL NR. 3
3. ASOCIAZĂ
6A
R
5. A G
P 4. ANALIZEAZĂ
U
L M
I E
C 2. COMPARĂ N
Ă T
E

1. DESCRIE A

PASUL NR. 4
După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noţiunile înscrise pentru a demonstra
sistematizarea cunoştinţelor.
Prin brainstorming, participanţii identifică idei novatoare pe care le includ într-o fişă a grupei. Prin
acest exerciţiu se încurajează participarea fiecărui elev şi a lucrului in echipe.
Forma finală a conţinuturilor realizate de fiecare grupă este împărtăşită întregii clase (6 minute –
câte un minut pentru fiecare faţă a cubului).
Lucrarea în forma finală poate fi desfăşurată pe tablă.
PASUL NR. 5
Stimulează atenţia şi gândirea;
Oferă posibilitatea elevilor de a-şi dezvolta competenţele necesare unei abordări complexe şi
integratoare;
PASUL NR. 6
Lucrul individual, în echipe sau participarea întregii clase la realizarea cerinţelor “cubului” este o
provocare şi determină o întrecere în a demonstra asimilarea corectă şi completă a cunoştinţelor.
PASUL NR. 7
OElevii vor fi grupaţi în şase echipe (câte una pentru fiecare faţă a cubului) la mesele de lucru;
Ø Participarea la completarea fişei comune va fi dirijată de profesor, care trebuie să încurajeze
participarea tuturor elevilor din grupurile constituite;
O La finalul exerciţiului se va comenta şi se va completa întreaga structură cu explicaţiile de rigoare.
PASUL NR. 8
Profesorul pune la dispoziţia elevilor imagini cu domeniul dezbătut sau textul literar în discuţie;
Utilizarea resurselor ;
Imagini, texte, albume;
CLASA A X-A – LITERATURĂ ROMÂNĂ
TEHNICA SINELG
Brainstorming
este o tehnică de predare - învăţare menită să servească drept referinţă convenabilă pentru nivelul
cunoştinţelor elevilor la un moment dat;
este o modalitate prin care se pot obţine informaţii despre ce ar dori elevii să afle în raport cu o tema
anume;
este o tehnică de monitorizare a înţelegerii;
SINELG este un instrument util pentru că le permite elevilor să înţeleagă ceea ce citesc
Se realizează brainstorming-ul axat pe cunoştinţele elevilor despre subiectul unui text;
Li se cere elevilor să marcheze astfel textul:
pasajele care confirmă ceea ce ştiau deja se vor marca cu √ ;
pasajele care contrazic sau diferă de ceea ce ştiau sau credeau că ştiu se vor marca cu – ;
informaţiile noi, neaşteptate se vor nota cu +;
pasajele în legătură cu care au întrebări se vor nota cu ?;
Astfel, pe măsură ce elevii citesc, vor pune pe margine patru semne diferite în funcţie de
cunoştinţele şi de înţelegerea lor
ETAPE ale metodei: - realizarea sensului, evocare, susţinerea elevilor în monitorizarea propriei
înţelegeri, reflecţia.
SE PROPUNE TEXTUL:“..............”
PASUL NR. 2
Puneţi un ” √” pe margine dacă ceva din ce aţi citit confirmă ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi;
Puneţi un “-” dacă o anumită informaţie pe care aţi citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştiaţi sau
credeaţi că ştiţi;
Puneţi un “+” pe margine dacă o informaţie pe care aţi întâlnit-o este nouă pentru dumneavoastră;
Puneţi un “?” pe margine dacă găsiţi informaţii care vi se par confuze sau dacă doriţi să ştiţi mai
mult despre un anumit lucru.
” √” “-” “+” “?”
PASUL NR. 3
se citeşte textul şi elevii lucrează, individual, în vederea cunoaşterii acestuia;
semnele trebuie să fie relevante pentru reacţia elevilor în raport cu informaţiile desprinse din text;
după lectura individuală se revine la lista cu lucrurile cunoscute elevilor – se observă ce cunoştinţe
s-au confirmat ;
ce examinează apoi care sunt informaţiile ce diferă de cele ştiute, care sunt noutăţile şi lucrurile
confuze ;
PASUL NR. 4
După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii îşi monitorizează propria înţelegere, se
implică în introducerea noilor informaţii în schemele de cunoaştere pe care le posedă deja.
Corelează în mod deliberat noul cu ceea ce le este cunoscut. Elevii construiesc punţi între cunoscut
şi nou pentru a ajunge la o nouă înţelegere. Învăţarea durabilă şi înţelegerea sunt personale.
PASUL NR. 5
Metoda are ca scop generarea unui schimb de idei sănătos între elevi;
Se urmăreşte dezvoltarea vocabularului şi a capacităţii de exprimare;
Stimulează gândirea critică;
Iese în evidenţă modul propriu de a înţelege o temă anume;
Realizează asociaţii noi de idei sau relevă noi sensuri ale ideilor;
Caută căi de acces spre propriile cunoştinţe, credinţe şi convingeri.
PASUL NR. 6
Participarea întregii clase la realizarea sistemului “SINELG” este lansată ca o provocare şi
reprezintă o altă modalitate de integrare a informaţiilor noi între cunoştinţele asimilate de elevii.
PASUL NR. 7
Adecvarea managementului de grup
la activităţile de formare
Elevii vor primi fiecare o fişă cu textul propus spre dezbatere.
Textul va fi citit în clasă;
Fiecare elev va realiza o lectură individuală în urma căreia va însemna paragrafele cu semnele
corespunzătoare;
Participarea la completarea foii comune (care se poate realiza pe tablă sau pe o foaie de
retroproiector) va fi dirijată de profesor, care trebuie să încurajeze participarea tuturor elevilor;
La finalul exerciţiului se va comenta întreaga structură cu explicaţiile de rigoare.
PASUL NR. 8
üProfesorul pune la dispoziţia elevilor imagini cu domeniul dezbătut şi va citi un fragment pe care
se va aplica metoda
u Utilizarea resurselor
u Imagini, texte.
Exerciţii de creativitate:
CLASA A X-A – LITERATURĂ ROMÂNĂ
UNITATEA DE CONŢINUT ………………
LECŢIA ………………………………………
TEHNICA ATELIERUL DE SCRIERE
Brainstorming este o tehnică de predare - învăţare menită să servească drept referinţă convenabilă
pentru nivelul cunoştinţelor elevilor la un moment dat;
este o tehnică de monitorizare a înţelegerii;
ATELIERUL DE SCRIERE este o tehnica prin care se urmăreşte dezvoltarea capacităţii de
exprimare scrisă sau orală a elevilor.
Se realizează brainstorming-ul axat pe cunoştinţele elevilor despre subiectul unui text;
Profesorul pregăteşte cinci subiecte în legătura cu o temă anume (sau raportate la o întreagă unitate
de conţinut);
Elevii sunt invitaţi să comenteze, pe grupe sau individual, una dintre cele cinci teme propuse;
Temele trebuie să fie interesante, să stârnească curiozitatea elevilor şi să-i determine a fi creativi;
Subiectele se scriu pe o folie sau pe o coală;
Elevii intervievează profesorul despre fiecare temă: Ce va interesează mai mult în legătură cu
această temă?, Povestiţi-ne detalii despre..., De ce aţi ales acest subiect?
Se arată elevilor o lucrare redactată anterior dar care poate fi îmbunătăţită într-o oarecare măsură.
PASUL NR. 1
SE PROPUNE TEMA PENTRU FIECARE GRUPĂ: “..............”
PASUL NR. 2
Fiecare grupă îşi alege pentru rezolvare / dezbatere unul dintre subiectele propuse;
Profesorul răspunde întrebărilor elevilor în legătură cu tema aleasă;
Toţi elevii răspund individual subiectelor sub forma unor schiţe;
Să scrieţi fără oprire;
Să respectaţi un spaţiu liber între rânduri pentru corectare;
PASUL NR. 3
se citeşte textul şi elevii lucrează, individual, în vederea cunoaşterii acestuia;
fiecare elev lucrează individual, apoi se combina informaţiile şi se realizează munca în echipă;
fiecare elev trebuie sa fie creativ.
PASUL NR. 4
După rezolvarea sarcinii de lucru (sarcina de creaţie), elevii îşi monitorizează propria
înţelegere, se implică în introducerea noilor informaţii în schemele de cunoaştere pe care le posedă
deja. Elevii citesc lucrările lor partenerilor pentru a fi completate şi criticate. Autorii trebuie să
includă adăugirile şi clarificările specificate pe rândul liber.
PASUL NR. 5
Se urmăreşte dezvoltarea vocabularului şi a capacităţii de exprimare;
Stimulează gândirea critică;
Se încurajează elevii spre a fi creativi, pentru a crea lucrări frumoase din punctul de vedere al
expresivităţii.
Dovedeşte capacitatea creativă a fiecărui elev, propriile cunoştinţe, credinţe şi convingeri.
PASUL NR. 6
Participarea intregii clase la realizarea sistemului “ATELIERUL DE SCRIERE” este
lansată ca o provocare şi reprezintă o cale de a demonstra capacitatea de exprimare scrisă sau orală a
elevilor. Metoda permite elevilor să se exprime liber, să prezinte într-un mod plastic informaţiile
dezbătute in cadrul subiectului ales.
PASUL NR. 7
Elevii vor fi înştiinţaţi în legătura cu sarcina de lucru şi cu metoda abordată;
Colectivul la fi împărţit în cinci grupe echivalente valoric;
Fiecare elev al grupei va lucra individual timp de cateva minute, după care liderul va reuni
informaţiile importante, creative, novatoare ale fiecărui membru;
Participarea la completarea foii comune a fiecărei grupe va fi dirijată de profesor, care trebuie să
incurajeze participarea tuturor elevilor;
La finalul exerciţiului se va comenta întreaga structură cu explicaţiile de rigoare.
PASUL NR. 8
Profesorul pune la dispoziţia elevilor imagini cu domeniul dezbătut şi va citi un fragment pe care se
va aplica metoda
Utilizarea resurselor
Imagini, texte, imagini.
CLASA A X-A – LITERATURĂ ROMÂNĂ
- LIMBĂ ŞI COMUNICARE
TEHNICA ŞTIU – VREAU SĂ ŞTIU – AM ÎNVĂŢAT
Brainstorming este o strategie de conştientizare de către elevi a ceea ce ştiu sau cred că ştiu referitor
la un subiect şi totodată a ceea ce nu ştiu sau nu sunt siguri că ştiu si ar dori să ştie sau să înveţe;
metoda poate fi folosită în prima parte a unei lecţii – actualizarea vechilor cunoştinţe - evocarea;
activează elevii şi îi face conştienţi de procesul învăţării;
se oferă elevilor posibilitatea de a-şi verifica nivelul cunoştinţelor.
Se cere elevilor să inventarieze ideile pe care consideră că le deţin cu privire la subiectul sau tema
investigaţiei ce va urma; aceste idei vor fi notate într-o rubrică a unui tabel – „STIU”;
Ei vor nota apoi şi ideile despre care au îndoieli sau ceea ce ar dori să ştie in legătura cu tema
respectivă; aceste idei sunt grupate în rubrica „VREAU SA STIU”;
Profesorul va propune apoi studierea unui text, realizarea unei investigaţii şi fixarea unor cunoştinţe
referitoare la acel subiect, selectate de profesor; elevii îşi însuşesc noile cunoştinţe şi îşi
inventariază noile idei asimilate pe care le notează în rubrica „AM INVATAT”;
PASUL NR. 1
I. SE PROPUNE TEMA CE URMEAZĂ A FI STUDIATĂ: “......................”
PASUL NR. 2
ØElevii lucrează individual şi inventariază ideile pe care le au în legătură cu tema propusă;
Ø Ei vor identifica şi aspectele necunoscute;
Ø Profesorul va conduce elevii să elucideze aceste neclarităţi şi aceştia vor completa rubricile
tabelului.
II. SE ANUNŢĂ ŞI SE EXPLICĂ METODA DE LUCRU
PASUL NR. 3
ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM IN VĂŢAT

PASUL NR. 4
După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noţiunile înscrise în fiecare
coloană pentru a demonstra nivelul actual al cunoştinţelor.
Prin brainstorming, participanţii identifică situaţia de plecare precum şi ceea ce au
dobândit în urma procesului de învăţare. Prin acest exerciţiu se încurajează participarea fiecărui elev
prin conştientizarea eventualelor lacune şi prin motivarea acoperirii acestora.
Lucrarea în forma finală trebuie să fie desfăşurată pe caiete.
PASUL NR. 5
Concentrarea atenţiei pe formarea competenţelor:
ØStimulează atenţia şi gândirea;
Ø Oferă posibilitatea elevilor de a-şi dezvolta competenţele necesare unei abordări complexe şi
integratoare;

PASUL NR. 6
Lucrul individual, în echipe sau participarea întregii clase la realizarea cerinţelor este o provocare şi
determină o întrecere în a demonstra asimilarea corectă şi completă a cunoştinţelor.

PASUL NR. 7
OProfesorul pune la dispoziţia elevilor imagini cu domeniul dezbătut sau textul literar în discuţie;
O Utilizarea resurselor ;
O Imagini, texte, albume;