METODE MODERNE DE PREDARE INVATARE LA

MATEMATICA

Motto:’Este imposibil ca elevii să înveţe ceva atâta timp cât gândurile lor sunt
robite şi tulburate de vreo patimă............
Întreţineţi-i deci într-o stare de învăţătură plăcută dacă vreţi să primească
învăţăturile…………
Este tot atât de imposibil să imprimi un caracter frumos şi armonios într-un suflet
care tremură pe cât este de greu să tragi linii frumoase şi drepte pe o hârtie care
se mişcă’(John Locke ‘Some Thoughts Concerning Education’)

A preda ştim cu toţii foarte bine că nu este sinonim cu a spune, eventual a dicta
şi a cere elevilor ca ora următoare să reproducă ceea ce s-a dictat; a preda
înseamnă mult mai mult, înseamnă de fapt ca şi cadru didactic să ţinem seamă
de răspunsurile pe care ar trebuii să le dam celor 7 întrebări din diagrama ce
urmează.
 INSTRUIREA ELEVILOR
CONŢINUTUL

DE
CE? CUI?

CE?

TIMP CÂT A
? PRED
A

CUM?
UNDE?
LOCUL DE CU CE?
DESFĂŞURARE

METODOLOGIA
DIDACTICĂ

MIJLOACE ŞI
METODE
Dacă ne oprim asupra întrebării CU CE? predăm răspunsul este imediat;
folosind MIJLOACELE ŞI METODELE DIDACTICE!
În învăţământul tradiţional, principalele metode de predare, învăţare le
constituie: conversaţia, expunerea, demonstraţia adică mai mult metodele
centrate pe profesor; învăţământul modern însă solicită aplicarea d e
metode active, interactive adică metode centrate pe elev. Aceste metode
moderne au un impact extraordinar asupra elevilor datorită denumirilor foarte
uşor de reţinut, caracterului ludic şi oferă alternative de învăţare cu’priză’ la
copii.

EXEMPLE DE METODE MODERNE CE POT FI FOLOSITE ÎN CADRUL

LECŢIEI DE MATEMATICĂ:
1. Metoda Brainstorming: duce la ‘agitaţia’ elevului şi emiterea
spontană a răspunsurilor. Mai este numită şi futruna de idei în
mintea elevului, astfel profesorul obţine informaţii cu privire la ce,
cât şi cum au înţeles conţinutul elevii. (clasa aVII-a Rezolvarea
triunghiului dreptunghic)
Sesiunea de brainstorming trebuie să respecte câteva reguli:

- toate ideile sunt „cunoştinţe“;

- nici o sugestie nu se critică;

- membrii grupului vor fi încurajaţi să construiască pe căile altora;

- ideea-finală e „produsul“ întregului grup.

Este considerată de unii o variantă a problemetizării.

2. Metoda Ciorchinelui: are şi ea un impact extraordinar asupra elevilor,
cu ajutorul ei se fixează mai bine ideile şi se structurează informaţiile.
(ex. Proporţii derivate) etc.
Modalitatea de realizare:
− elevii vor fi grupaţi în semicerc la mesele de lucru;
− pe mijlocul tablei se scrie un cuvânt sau o propoziţie-nucleu;
− fiecare va avea o foaie pe care va construi propriul “ciorchine”;
− elevii sunt invitaţi să scrie cuvinte (sau formule) care le vin în minte în
legătură cu tema propusă;
− cuvintele (formule) vor fi legate prin linii de noţiunea centrală sau, dacă
este cazul, de una din cele propuse de elevi;

− la finalul exerciţiului se va comenta întreaga structură cu explicaţiile de

rigoare;
Fişa de lucru (ciorchinele)

CONCEPTUL
PROPUS
După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noţiunile şi legăturile create
pentru a dezvolta idei concrete despre CONCEPTUL PROPUS.
Prin acest exerciţiu se încurajează participarea întregii clase.
Poate fi folosită cu succes la evaluarea unei unităţi de conţinut, dar şi pe
parcursul predării, făcându-se apel la cunoştinţele dobândite de elevi.

Caracterul stimulativ al metodei ciorchinului:

Participarea întregii clase la realizarea “ciorchinelui” este lansată ca o provocare
şi determină o întrecere de a descoperi noi conexiuni legate de termenul
propus.
Metoda cadranelor:
− este o modalitate de rezumare şi sistematizare a unui conţinut informaţional
solicitând participarea şi implicarea elevilor în înţelegerea lui adecvată.
− stimulează atenţia şi gândirea;
− caută căi de acces spre propriile cunoştinţe, credinţe şi convingeri;
− conştientizează elevul asupra propriului nivel al cunoştinţelor

Fişa de lucru (cadranele)

I II

III IV
 Caracterul stimulativ al metodei cadranelor:

Lucrul individual, în echipe sau participarea întregii clase la realizarea

“cadranului” este o provocare şi determină o întrecere în a demonstra
asimilarea corectă şi completă a cunoştinţelor noi, conexiuni legate de termenul
propus.
Metoda poate fi folosită cu succes la evaluarea unei unităţi de conţinut, dar şi
în vederea consolidării, făcându-se apel la cunoştinţele dobândite de elevi.
Metoda cubului:

− este o strategie de predare utilizată pentru studierea unei teme, a unui

subiect, a unei situaţii, din mai multe perspective.
− metoda poate fi folosită în orice moment al lecţiei
− oferă elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele necesare unor
abordări complexe.

Modalitatea de realizare:

− se realizează un cub ale cărui feţe pot fi acoperite cu hârtie de culori diferite
− pe fiecare faţă a cubului se scrie câte una dintre următoarele instrucţiuni:
DESCRIE, COMPARĂ, ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ,
ARGUMENTEAZĂ
− este recomandabil ca feţele cubului să fie parcurse în ordinea prezentată ,
urmând paşii de la simplu la complex
Fişa de lucru (cubul):

3. ASOCIAZĂ
6. A
R
5. A G
4. ANALIZEAZĂ U
P M
L E
I N
2. COMPARĂ T
C E
Ă A
Z
Ă
1. DESCRIE
Exemplu de cerinţe:

Realizaţi Descrierea din puncte diferite de vedere;

Comparaţi cu alte noţiuni asemănătoare sau diferite;

Asociaţi noţiunile: La ce vă îndeamnă să vă gândiţi?

Analizaţi conceptul: Din ce este făcut, din ce se compune el?

Aplicaţi: Ce puteţi face cu el? Cum poate fi folosit?

Argumentaţi pro sau contra. Luaţi atitudine şi notaţi o serie de motive

care vin în sprijinul afirmaţiilor voastre
− elevii vor fi grupaţi în şase echipe (câte una pentru fiecare faţă a cubului) la
mesele de lucru

− participarea la completarea fişei comune va fi dirijată de profesor, care

trebuie să încurajeze participarea
tuturor elevilor din grupurile constituite

− la finalul exerciţiului se va comenta şi se va completa întreaga structură cu

explicaţiile de rigoare

− forma finală a conţinuturilor realizate de

fiecare grupă este împărtăşită
întregii clase (6 minute – câte un minut pentru fiecare faţă a cubului )

Lucrarea în forma finală poate fi desfăşurată pe tablă.

Caracterul stimulativ al
metodei cubului

Lucrul individual, în echipe, sau participarea întregii clase

la realizarea cerinţelor “cubului” este o provocare ce determină o întrecere în

a demonstra asimilarea corectă şi completă a cunoştinţelor.
Rămâne totuşi ca o sarcină permanentă a fiecărui profesor să facă

eforturi pentru cunoaşterea atentă a elevilor şi pe această bază să

aplice creator, cu cel mai bun efect aşteptat, acele metode care vor da

un randament ridicat atât din punct de vedere al activităţii didactice cât

şi din punct de vedere al dezvoltării personalităţii elevului din ciclul

primar, gimnazial şi liceal !!!!!

Prof. Cornea Lavinia Ioana