a.

Metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și a

Gândirii)
Această metodă constă în menținerea implicării active a gândirii în citirea unui text.
Presupune respectarea următoarelor etape:
 Înainte de a începe lectura textului, trebuie notat tot ceea ce se știe sau se consideră a ști
de către cursanți despre ceea ce urmează să fie prezentat în text. Ideile se notează pe
tablă/ flip-chart. E necesară intervenția unui formator care să stimuleze gândirea liberă și
creativitatea cursanților. Nu primează veridicitatea ideilor, ci reținerea lor.
 Urmează citirea textului propriu-zis. Cursanții trebuie să noteze pe marginea textului
patru tipuri de semne pentru :
1. conținutul similar cu ceea ce știau sau credeau a ști dinainte (bifă)
2. informația diferită de ce știau (-)
3. informația nouă (+)
4. ideile confuze/ neclare/ despre care vor să afle mai multe (?).
 Se revine la lista de idei notate anterior lecturii textului și are loc o discuție/interviu reci-
proc între colegi asupra a ceea ce s-a confirmat și ce nu.
Avantajul metodei constă în eficientizarea și implicarea cursanțillor în procesul de învățare.
Exemplu: Într-o activitate de Științe ale naturii cu tema Sistemul solar, elevilor clasei a 1V-a
li se cere să spună tot ce știu despre această temă. Ideile sunt notate pe tablă. Pentru stimula-
rea emiterii ideilor, învățătoarea poate pune întrebări. Se notează toate ideile emise, chiar
dacă acestea nu conțin informație autentică. După epuizarea ideilor, elevilor li se distribuie
un text științific, prelucrat pentru a fi accesibil puterii de înțelegere a elevilor. Elevii sunt
lăsați să citească, având ca sarcină să noteze pe marginea textului simbolurile explicate
anterior. După ce toți elevii au citit textul, se revine asupra ideilor notate pe tablă, se stabileș-
te valoarea de adevăr a fiecăreia, se corectează informația eronată. Învățătoarea trebuie să
dirijeze discuția și implicarea tuturor elevilor în aceasta. Informațiile suplimentare pot fi
oferite de către colegi sau de către învățătoare. În funcție de timpul rămas la dispoziție poate
fi făcută trimitere către bibliotecă sau surse de informare, elevii având ca temă
procurarea/aducerea unor materiale informaționale care să satisfacă nevoia lor de cunoaștere.

b. Tehnici de eficientizare a memorării

Pentru stimularea memoriei sunt foarte utile următoarele tehnici:
  Realizarea asocierilor
 Vizualizarea care presupune construirea unor imagini mentale asociative
 Ordonarea, gruparea pe teme și subteme, clasificarea datelor care trebuie reținute .
 Contextul global care constă în crearea unei schițe mentale sau în scris, aceasta având
rolul de a primi și a integra noile cunoștințe.
 Predarea/ explicarea de către un cursant a ceea ce el știe altor colegi sau cuiva din
anturajul său.
 Ținerea unui jurnal în care să sintetizeze ce a învățat, a văzut sau a aflat zilnic. Exprima-
rea cu propriile cuvinte a cunoștințelor dobândite favorizează memorarea acestora și
duce la dezvoltarea spiritului sintetic.
 Recapitulările reluate la interval de timp tot mai mari.
 Cuvintele bolduri (asocierile cifre-litere)

Vizualizarea este o tehnică utilă de eliminare a unor blocaje în învățare, de pregătire mentală
pentru un eveniment care se apropie, de utilizare a memoriei asociative în vederea operării
într-o manieră interactivă cu informația.
Vizualizarea ca mijloc mnemotehnic constă în a asocia o imagine fiecărei informații noi.
Exemplu. Pentru a reține mai multe cuvinte care, aparent, nu au nicio legătură (varză, găină, nor,
pasăre, soare, dinți), acestea pot fi grupate pe coloane și asociate și pentru fiecare pereche se
cons-truiește o imagine mentală. Cu cât imaginile sunt mai absurde sau exagerate, cu atât
angajează mai activ în construirea lor și informația va fi ancorată solid în memorie.
Pentru perechea varză-găină se poate construi imaginea de grădină în care o găină ciugulește o
varză sau o varză care se plimbă cu o găină în spate.
Imaginile mentale ale tuturor perechilor de cuvinte pot fi reunite într-un tablou mai amplu: O
varză se plimbă pe spatele unei găini. Găina e o pasăre care nu poate să zboare până la nor, de
aceea soarele râde cu poftă, aratându-ți dinții. sau se pot stabili legături succesive pentru
reținerea ordonată a perechilor.
Acest procedeu al vizualizării este folosit cu succes în memorarea poeziilor și poate fi
însoțit de activitatea de pictare/desenare, aceasta contribuind la întipărirea și reținerea imaginilor.

Bibliografie:

https://dl.dropboxusercontent.com/u/47409311/MIDP/Invata_sa_inveti_repede.pdf.
Negreț-Dobridor Ion, Pânișoară Ion-Ovidiu. (2005). Știința învățării-de la teorie la practică.
Iași: Polirom