Algoritmizarea

Algoritmizarea =modalitatea de a studia un obiect, fenomen, proces, sau de a rezolva o problema

teoretica sau practica, prin intermediul unor operatii precise, neschimbate, prin reguli sau
prescriptii denumite legi.

Algoritm= o operatie univoca de rezolvare a unui anumit procedeu de lucru intr-un anumit
domeniu de activitate( retete, formule, coduri, reguli, modele tipice de natura matematica).

algoritm = model operational care ajut la rezolvarea unor probleme , micsorand efortuirle si
timpul de efectuare a actiunilor, marind productivitatea muncii intelectuale sau practice
Algoritmizarea = conceputa si utilizata inteleigent poate asigura si spori precizia , rigoarea ,
operationalitatea si randamentul muncii in toate domeniile de activitate( exceptie, arta, filozofie,
literatura).

Algoritmizarea presupune ca predarea continuturilor catre elevi sa se faca prin utilizarea unor
logaritmi, pot fi definiti ca seturi de operatii care se desfasoara mereu intr-o ordine standard,
valabile pentru anumite categorii de sarcini.

Dat fiind specificul activitatii de instruire , in activitatea didactica se folosesc algoritmi cu un

numar mai mare sau mai mic de verigi.

Algoritmizarea reprezinta o metoda didactica/de invatamant care angajeaza un lant de exercitii dirijate,
integrate la nivelul unei scheme de actiune didactica standardizata, care urmareste indeplinirea sarcinii
de instruire in limitele demersului prescris de profesor in sens univoc.
Reusita metodei depinde de capacitatea algoritmilor pedagogici alesi de a interveni ca modele
operationale care eficientizeaza activitatea de invatare prin intermediul aplicarii unor reguli, formule sau
coduri de actiune didactica exacte si riguroase.
Specificul algoritmilor didactici rezulta din contextul pedagogic in care are loc actiunea automatizata. in
alte situatii aceasta actiune nu presupune intelegerea operatiilor si a mecanismelor sale specifice.
Activitatea didactica solicita insa actiuni automatizate care trebuie nu numai intelese de elev, ci si
construite uneori de acesta prin angajarea directa a proceselor sale cognitive superioare ( De
Landsheere, Gilbert, 1979, pag. 5-6).
Valorificarea algoritmilor didactici implica rationalizarea procesului de instruire la nivelul unui
invatamant programat care "conduce elevul spre rezultat pe caile cele mai eficiente". Angajarea lor in
actiuni de instruire programate pe calculator stimuleaza dezoltarea psihologica a elevului prin
"inlantuirea operatiilor prezentate intr-o ordine foarte determinata care permite rezolvarea unei
probleme sau a unei clase de probleme" ( Mialaret, Gaston, 1991, pag.94, 95).
Clasificarea algoritmilor didactici poate fi realizata prin raportare la criteriul clasic propus de psihologul
rus Landa, care vizeaza continutul obiectivelor operajionale propuse. In aceasta perspectiva pot fi
delimitate doua categorii de algoritmi didactici: a) algoritmi de identificare, care avanseaza o lista de
intrebari ierarhizate special pentru sesizarea clasei de probleme in vederea elaborarii unei anumite
clasificari cu valoare de sinteza; b) algoritmi de rezolvare, care avanseaza o succesiune de operatii
necesare pentru evaluarea exacta a unei situatii de instruire in vederea elaborarii unei decizii eficiente.
Algoritmizarea, ca metodă didactică bazată predominant pe acţiunea de raţionalizare a instruirii,
promovează o cale de învăţare standardizată, tipică unor discipline de învăţământ (matematică,
ştiinţele naturii, gramatică etc.),  diferită de cea euristică, prin încercare şi eroare, proprie altor
discipline de învăţământ  (ştiinţele socio-umane, educaţia estetică etc.) care angajează instruirea prin
descoperire.
Funcţia specifică metodei instruirii prin algoritmizare este cea de realizare a învăţării prin decizii
prescriptive  înlănţuite logic. Este determinată procedural la nivel de algoritm  propus de profesor
pentru a fi preluat efectiv de clasa de elevi, pentru îndeplinirea obiectivelor concrete.
Scopul pedagogic general este cel de orientare valorică a acţiunii de învăţare/autoînvăţare
raţionalizată prin algoritm, pe o linie precisă, valabilă pentru rezolvarea corectă, imediată, a unei
anumite categorii de sarcini didactice pe parcursul activităţii (lecţiei).
Structura de bază, corespunzătoare funcţiei specifice, include  o schemă de acţiune bazată pe operaţii
automatizate ca procedee didactice (exerciţiul algoritmic, demonstraţia, modelarea, lucrările practice,
lucrările scrise) subordonate tipului de algoritm propus.
Din perspectivă istorică, „algoritmizarea“, lansată de L. N. Landa, utilizată în matematică, cibernetică,
informatică, este valorificată ulterior şi în alte ştiinţe (ale naturii, dar şi socio-umane), ca urmare a
capacităţii sale de raţionalizare a efortului psihic necesar în realizarea unor activităţi specifice. 
Din perspectivă  pedagogică, algoritmizarea funcţionează ca metodă de raţionalizare a activităţii de
instruire prin acţiuni mintale succesive care duc, pe calea cea mai scurtă, la îndeplinirea obiectivelor
concrete (operaţionale).
 În realizarea acestei metode de raţionalizare a instruirii, sunt valorificate  două categorii de algoritmi
didactici: a) de identificare, elaboraţi pe baza unei liste care include întrebări ierarhizate special pentru
a permite rezolvarea unei probleme de un anumit tip; b) de rezolvare de probleme, care includ
operaţii psihologice şi procedee şi reguli pedagogice de utilizare a cunoştinţelor dobândite,
valorificând resurselor gândirii convergente şi divergente.
Elaborarea algoritmilor didactici solicită o activitate de cercetare pedagogică:  a) fundamentală,
necesară pentru analiza activităţii de instruire la nivel global, având ca rezultat construirea a trei tipuri
de algoritmi didactici, necesari în interdependenţa lor – algoritm de predare, algoritm de învăţare,
algoritm de descriere a evaluării/autoevaluării formative, continue; b) operaţională, implicată în
măsurarea rezultatelor prin control/autocontrol constatativ cu impact ameliorativ,  prin algoritm
elaborat în formă adecvată (simbolică; grafică; algorigramă etc.).
Metoda algoritmizării este validată pedagogic în momentul în care este preluată efectiv de clasa de
elevi la nivel de cale de învăţare/autoînvăţare eficientă. Reuşita sa depinde de calitatea algoritmului
ca procedeu de raţionalizare a instruirii, construit prin articularea unor  variabilele care definesc: a)
sarcina didactică reprezentată global, corespunzătoare temei; b) obiectivele concrete elaborate prin
operaţionalizarea scopului general, care vizează îndeplinirea sarcinii didactice, gradualizată între
standarde minime-medii-maxime; c) competenţele elevilor dobândite anterior, care susţin psihologic
cunoştinţele de bază (teoretice, procedurale, condiţionale – vezi atitudinile faţă de cunoştinţele de
bază) necesare pentru îndeplinirea obiectivelor concrete (operaţionale).
Calitatea algoritmilor didactici susţine utilizarea largă a algoritmizării ca şi cale de raţionalizare a
instruirii la nivel de: a) procedeu didactic, care acoperă secvenţe ale activităţii (lecţiei), integrabil în
structura mai multor metode didactice; b)  metodă didactică predominantă pe parcursul unei activităţi
(lecţii etc.); c) strategie didactică angajată pe parcursul mai multor activităţi (lecţii etc.), pe un circuit
didactic precis, care elimină eroarea, diferit de cel euristic, care permite descoperirea prin încercare şi
eroare.
 Prof. univ. dr. Sorin CRISTEA
Exemplu;

a)     simpli: 1,2 operatii;

b)    complecsi:mai mult de 3 operatii;

pot fi utilizati in diverse contexte ( obiectivarea lor intr-un proiect de lectii, sir
mare de operatii , sau alte categorii de sarcini).

Limite

nu toate disciplinele de invatamant se preteaza la utilizarea ei. Cele mai adecvate pentru aceasta
metoda:matematica, fizica, gramatica.

utilizarea excesiva-riscul favorizarii invatarii de tipul S-R, oarecum se limiteaza creativitatea

didactica

in cazul utilizarii excesive poate apare riscul mecanizarii activitatii de instruire( prin specificul
sau ramane o activitate interactiva =presupune schimburi de pareri , atitudini intre agentii care
intra in interactiune).